Comunicat de presă - Casa de Cultură 'Friedrich Schiller'
În cadrul evenimentelor dedicate istoriei şi culturii româneşti, Casa de Cultură 'Friedrich Schiller' organizează marţi, 10 septembrie 2024, de la ora 18.00, conferinţa '85 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial', care se va desfăşura la sediul Casei Schiller din str. Batiştei 15, Bucureşti.
Istoriografia dedicată celui de-al Doilea Război Mondial este impresionantă şi reflectă preocuparea firească a cercetătorilor, istoricilor şi politologilor de a descifra cât mai aproape de realitate un eveniment considerat a fi cea mai mare conflagraţie globală din toate timpurile, în care au fost implicate majoritatea statelor importante ale lumii, numărul victimelor depăşind 50 de milioane de oameni.
La 85 de ani de la aceste întâmplări tragice pentru omenire, trei reputaţi istorici specializaţi în istoria secolului al XX-lea urmează să prezinte publicului importanţa acestui eveniment istoric şi efectele lui asupra traseului istoric al naţiunii române şi al întregii Europe, prelegeri urmate de un dialog între invitaţi şi publicul prezent la manifestare:
* Dr. Constantin CORNEANU - istoric, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Europene de Studii Geopolitice şi Strategice 'Gheorghe I. Brătianu': Geopolitica Marilor Puteri şi Pactul Molotov-Ribbentrop
* Dr. Alin SPANU - istoric, profesor asociat la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti: Războiul aerian germano-polon în analiza serviciilor de informaţii româneşti
* Dr. Ion CONSTANTIN - istoric, cercetător asociat la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române: Marele Refugiu polonez în România (1939). Atitudinea, sprijinul şi urmările pentru guvernul de la Bucureşti
Al Doilea Război Mondial a început la 1 septembrie 1939, prin invadarea Poloniei de către Germania nazistă. La 17 septembrie, Uniunea Sovietică a acţionat la rândul ei şi a atacat în partea de est a Poloniei fără nicio declaraţie oficială de război. Ministrul sovietic de externe, Viaceslav Molotov, anunţa pe ambasadorul polonez la Moscova că intervenţia sovietică avea drept pretext 'protejarea minorităţii ruse din Polonia'. La scurt timp, Polonia a dispărut de pe hartă, vestul fiind ocupat de Germania, iar estul anexat la Uniunea Sovietică. Polonezii se retrag spre frontierele cu Ungaria şi România. Guvernul şi Statul Major polonez se refugiază în România, primind drept de tranzit din partea primului-ministru Armand Călinescu, care avea să fie asasinat la Bucureşti, în 21 septembrie 1939, de către o echipă legionară.
România urma să fie izolată pe arena internaţională, iar în 1940 este forţată să cedeze mai multe teritorii Uniunii Sovietice (Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa), Ungariei (Transilvania de Nord) şi Bulgariei (Dobrogea de Sud). În iunie 1941 începea a doua fază a celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, prin atacarea Uniunii Sovietice de către Germania nazistă.
Dr. CONSTANTIN CORNEANU este istoric şi specialist în geopolitică. Este membru fondator şi preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Europene de Studii Geopolitice şi Strategice 'Gheorghe I. Brătianu' (AESGS) din septembrie 2009. Anterior fondării AESGS, a fost consilier în cadrul Oficiului Guvernului României pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova (1 iunie 2004 - 31 iulie 2007) şi jurnalist la Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naţionale în cadrul redacţiei TV Pro-Patria (1999-2000) şi la Observatorul Militar (2000-2004). Are o experienţă de peste două decenii în domeniul analizei relaţiilor internaţionale, aria sa de expertiză incluzând afaceri externe şi politici de securitate, cu precădere în spaţiul ex-sovietic, precum şi relaţia dintre Republica Moldova şi România. Este doctor în istorie din 2003 cu o teză legată de geopolitica României în epoca celui de-al Doilea Război Mondial. A absolvit Colegiul Naţional de Apărare (1998) şi Facultatea de Istorie (1994) a Universităţii Bucureşti.
Lucrări publicate:
* Sub povara marilor decizii (ediţia a I-a la Editura Scripta, Bucureşti, 2007 şi ediţia a II-a la Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2013);
* Victorie însângerată. Decembrie 1989, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2014.
A publicat precum şi numeroase articole ştiinţifice apărute în revistele 'Europa XXI', 'Revista de Istorie Militară', 'Document' (Buletinul Arhivelor Militare Române), 'Dosarele Istoriei', 'Istorie şi Civilizaţie', 'Historia', 'Lumea Magazin'. În perioada 15 ianuarie 2020-31 mai 2022 a fost redactorul-şef al revistei 'Enigmele Istoriei'. Cu începere de la 1 septembrie 2022 este redactorul-şef al revistei 'CLIO' - publicaţie a Muzeului Judeţean 'Teohari Antonescu' din Giurgiu şi, totodată, cercetător ştiinţific III în cadrul Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (din 18 aprilie 2023).
Dr. ALIN SPANU este absolvent al Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti, masterat în Diplomaţie şi Relaţii Internaţionale la Centrul de Studii Euro-Atlantice, Universitatea din Bucureşti; Doctoratul cu tema 'Istoria serviciilor de informaţii/contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945', susţinut la Facultatea de Istorie şi Geografie a Universităţii 'Ovidius' din Constanţa (20 iulie 2009), cu menţiunea Magna cum laudae. A participat la peste 260 de manifestări ştiinţifice (sesiuni, simpozioane, mese rotunde, colocvii, proiecte culturale etc.) şi a publicat peste 250 studii ştiinţifice, 100 articole în reviste de popularizare, 40 cronici ştiinţifice, recenzii şi semnale editoriale şi 11 evocări ale unor personalităţi culturale naţionale. În prezent susţine cursul 'Diplomaţie şi intelligence' la masterul 'Istorie şi Politică militară în România secolelor XIX - XXI' de la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti.
Lucrări publicate:
* Cristian Troncotă, Alin Spânu, Documente SSI privind spaţiul sovietic 23 august 1939 - 23 august 1944, I.N.S.T., Bucureşti, 2004;
* Cristian Troncotă, Alin Spânu, Florin Pintilie, Documente SSI despre poziţia şi activităţile politice din România 6 septembrie 1940-23 august 1944, vol. I (1940-1942), I.N.S.T., Bucureşti, 2005;
* Cristian Troncotă, Alin Spânu, Florin Pintilie, Documente SSI despre poziţia şi activităţile politice din România 6 septembrie 1940-23 august 1944, vol. II (1943-1944), I.N.S.T., Bucureşti, 2006;
* Alin Spânu, Istoria serviciilor de informaţii / contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2010 (lucrare distinsă de Academia Română cu premiul Mihail Kogălniceanu, la 13 decembrie 2012);
* Alin Spânu, Serviciul de Informaţii al României în Războiul de Întregire Naţională (1916-1920), Editura Militară, Bucureşti, 2012;
* Alin Spânu, Spioni spioane şi dandanale în România neutră 1914-1916, Editura Militară, Bucureşti, 2016; Alin Spânu, Spioni spioane şi dandanale în România războinică 1916-1919, Editura Militară, Bucureşti, 2019;
* Alin Spânu, Bătălia de la Stalingrad (1942-1943). Studii, analize şi memorii româneşti, Editura Militară, Bucureşti, 2023.
Dr. ION CONSTANTIN este absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi doctor în istorie cu teza Romania, Marile Puteri şi problema Basarabiei, susţinut la Universitatea 'Alexandru Ioan Cuza' din Iaşi; Diplomat în Ministerul Afacerilor Externe al României (1977-2003), cu misiuni în străinătate, ultima în calitate de consilier cultural la Ambasada României din Republica Polonă (1996-2000); Profesor asociat la Facultatea de Arhivistică din cadrul Academiei de Poliţie 'Alexandru Ioan Cuza' (2004-2008); Cercetător la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române (2006-2010, asociat în prezent); Autor a peste 250 de articole, studii de istorie contemporană, recenzii şi materiale apărute în publicaţii din România, Republica Moldova şi Polonia şi participant la peste 100 de reuniuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale.
Volume publicate:
* Basarabia sub ocupaţie sovietică de la Stalin la Gorbaciov, Editura 'Fiat Lux', Bucureşti, 1994;
* Basarabia în anii celui de-al Doilea Război Mondial, 1939-1947 (în colaborare cu Valeriu Florin Dobrinescu), Institutul European, Iaşi, 1995;
* România, Marile Puteri şi problema Basarabiei, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995;
* Polonia în secolul totalitarismului 1918-1989, INST, Bucureşti, 2007;
* Polonia în epoca Solidarităţii, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2007;
* Masacrele de la Katyn (în colaborare cu Radu Ciuceanu), INST, Bucureşti, 2008;
* Cazul col. Ryszard Kuklinski, un Pacepa al Poloniei?, INST, Bucureşti, 2009;
* Pantelimon Halippa - tribun al Basarabiei (în colaborare cu Ion Negrei), Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2009;
* Pantelimon Halippa, neinfricat pentru Basarabia, Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2009;
* Gherman Pântea între mit şi realitate, Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2010;
* Ioan Pelivan, părinte al mişcării naţionale din Basarabia (în colaborare cu Ion Negrei şi Gheorghe Negru), Ediţia I, Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2011 (ediţia a II-a, Chişinău, 2012);
* Pantelimon Halippa - apostol al Basarabiei. Studii. Documente. Materiale (în colaborare cu Ion Negrei), Editura Notograf Prim, Chişinău, 2013;
* Problema Basarabiei în discuţiile româno-sovietice din timpul Războiului Rece 1945-1989, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2015;
* Pantelimon Halippa O viaţă dedicată luptei pentru unitatea naţională, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2016;
* Ioan Pelivan. Corespondenţă. Memorii, Ediţie îngrijită, prefaţă şi notă asupra ediţiei de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2019;
* O viaţă în slujba ţării. Convorbiri cu generalul Titus Gârbea (în colaborare cu Gh. F. Anghelescu şi Octavian Roske), Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2020.
Istoriografia dedicată celui de-al Doilea Război Mondial este impresionantă şi reflectă preocuparea firească a cercetătorilor, istoricilor şi politologilor de a descifra cât mai aproape de realitate un eveniment considerat a fi cea mai mare conflagraţie globală din toate timpurile, în care au fost implicate majoritatea statelor importante ale lumii, numărul victimelor depăşind 50 de milioane de oameni.
La 85 de ani de la aceste întâmplări tragice pentru omenire, trei reputaţi istorici specializaţi în istoria secolului al XX-lea urmează să prezinte publicului importanţa acestui eveniment istoric şi efectele lui asupra traseului istoric al naţiunii române şi al întregii Europe, prelegeri urmate de un dialog între invitaţi şi publicul prezent la manifestare:
* Dr. Constantin CORNEANU - istoric, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Europene de Studii Geopolitice şi Strategice 'Gheorghe I. Brătianu': Geopolitica Marilor Puteri şi Pactul Molotov-Ribbentrop
* Dr. Alin SPANU - istoric, profesor asociat la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti: Războiul aerian germano-polon în analiza serviciilor de informaţii româneşti
* Dr. Ion CONSTANTIN - istoric, cercetător asociat la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române: Marele Refugiu polonez în România (1939). Atitudinea, sprijinul şi urmările pentru guvernul de la Bucureşti
Al Doilea Război Mondial a început la 1 septembrie 1939, prin invadarea Poloniei de către Germania nazistă. La 17 septembrie, Uniunea Sovietică a acţionat la rândul ei şi a atacat în partea de est a Poloniei fără nicio declaraţie oficială de război. Ministrul sovietic de externe, Viaceslav Molotov, anunţa pe ambasadorul polonez la Moscova că intervenţia sovietică avea drept pretext 'protejarea minorităţii ruse din Polonia'. La scurt timp, Polonia a dispărut de pe hartă, vestul fiind ocupat de Germania, iar estul anexat la Uniunea Sovietică. Polonezii se retrag spre frontierele cu Ungaria şi România. Guvernul şi Statul Major polonez se refugiază în România, primind drept de tranzit din partea primului-ministru Armand Călinescu, care avea să fie asasinat la Bucureşti, în 21 septembrie 1939, de către o echipă legionară.
România urma să fie izolată pe arena internaţională, iar în 1940 este forţată să cedeze mai multe teritorii Uniunii Sovietice (Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa), Ungariei (Transilvania de Nord) şi Bulgariei (Dobrogea de Sud). În iunie 1941 începea a doua fază a celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, prin atacarea Uniunii Sovietice de către Germania nazistă.
Dr. CONSTANTIN CORNEANU este istoric şi specialist în geopolitică. Este membru fondator şi preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Europene de Studii Geopolitice şi Strategice 'Gheorghe I. Brătianu' (AESGS) din septembrie 2009. Anterior fondării AESGS, a fost consilier în cadrul Oficiului Guvernului României pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova (1 iunie 2004 - 31 iulie 2007) şi jurnalist la Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naţionale în cadrul redacţiei TV Pro-Patria (1999-2000) şi la Observatorul Militar (2000-2004). Are o experienţă de peste două decenii în domeniul analizei relaţiilor internaţionale, aria sa de expertiză incluzând afaceri externe şi politici de securitate, cu precădere în spaţiul ex-sovietic, precum şi relaţia dintre Republica Moldova şi România. Este doctor în istorie din 2003 cu o teză legată de geopolitica României în epoca celui de-al Doilea Război Mondial. A absolvit Colegiul Naţional de Apărare (1998) şi Facultatea de Istorie (1994) a Universităţii Bucureşti.
Lucrări publicate:
* Sub povara marilor decizii (ediţia a I-a la Editura Scripta, Bucureşti, 2007 şi ediţia a II-a la Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2013);
* Victorie însângerată. Decembrie 1989, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2014.
A publicat precum şi numeroase articole ştiinţifice apărute în revistele 'Europa XXI', 'Revista de Istorie Militară', 'Document' (Buletinul Arhivelor Militare Române), 'Dosarele Istoriei', 'Istorie şi Civilizaţie', 'Historia', 'Lumea Magazin'. În perioada 15 ianuarie 2020-31 mai 2022 a fost redactorul-şef al revistei 'Enigmele Istoriei'. Cu începere de la 1 septembrie 2022 este redactorul-şef al revistei 'CLIO' - publicaţie a Muzeului Judeţean 'Teohari Antonescu' din Giurgiu şi, totodată, cercetător ştiinţific III în cadrul Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (din 18 aprilie 2023).
Dr. ALIN SPANU este absolvent al Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti, masterat în Diplomaţie şi Relaţii Internaţionale la Centrul de Studii Euro-Atlantice, Universitatea din Bucureşti; Doctoratul cu tema 'Istoria serviciilor de informaţii/contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945', susţinut la Facultatea de Istorie şi Geografie a Universităţii 'Ovidius' din Constanţa (20 iulie 2009), cu menţiunea Magna cum laudae. A participat la peste 260 de manifestări ştiinţifice (sesiuni, simpozioane, mese rotunde, colocvii, proiecte culturale etc.) şi a publicat peste 250 studii ştiinţifice, 100 articole în reviste de popularizare, 40 cronici ştiinţifice, recenzii şi semnale editoriale şi 11 evocări ale unor personalităţi culturale naţionale. În prezent susţine cursul 'Diplomaţie şi intelligence' la masterul 'Istorie şi Politică militară în România secolelor XIX - XXI' de la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti.
Lucrări publicate:
* Cristian Troncotă, Alin Spânu, Documente SSI privind spaţiul sovietic 23 august 1939 - 23 august 1944, I.N.S.T., Bucureşti, 2004;
* Cristian Troncotă, Alin Spânu, Florin Pintilie, Documente SSI despre poziţia şi activităţile politice din România 6 septembrie 1940-23 august 1944, vol. I (1940-1942), I.N.S.T., Bucureşti, 2005;
* Cristian Troncotă, Alin Spânu, Florin Pintilie, Documente SSI despre poziţia şi activităţile politice din România 6 septembrie 1940-23 august 1944, vol. II (1943-1944), I.N.S.T., Bucureşti, 2006;
* Alin Spânu, Istoria serviciilor de informaţii / contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2010 (lucrare distinsă de Academia Română cu premiul Mihail Kogălniceanu, la 13 decembrie 2012);
* Alin Spânu, Serviciul de Informaţii al României în Războiul de Întregire Naţională (1916-1920), Editura Militară, Bucureşti, 2012;
* Alin Spânu, Spioni spioane şi dandanale în România neutră 1914-1916, Editura Militară, Bucureşti, 2016; Alin Spânu, Spioni spioane şi dandanale în România războinică 1916-1919, Editura Militară, Bucureşti, 2019;
* Alin Spânu, Bătălia de la Stalingrad (1942-1943). Studii, analize şi memorii româneşti, Editura Militară, Bucureşti, 2023.
Dr. ION CONSTANTIN este absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi doctor în istorie cu teza Romania, Marile Puteri şi problema Basarabiei, susţinut la Universitatea 'Alexandru Ioan Cuza' din Iaşi; Diplomat în Ministerul Afacerilor Externe al României (1977-2003), cu misiuni în străinătate, ultima în calitate de consilier cultural la Ambasada României din Republica Polonă (1996-2000); Profesor asociat la Facultatea de Arhivistică din cadrul Academiei de Poliţie 'Alexandru Ioan Cuza' (2004-2008); Cercetător la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române (2006-2010, asociat în prezent); Autor a peste 250 de articole, studii de istorie contemporană, recenzii şi materiale apărute în publicaţii din România, Republica Moldova şi Polonia şi participant la peste 100 de reuniuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale.
Volume publicate:
* Basarabia sub ocupaţie sovietică de la Stalin la Gorbaciov, Editura 'Fiat Lux', Bucureşti, 1994;
* Basarabia în anii celui de-al Doilea Război Mondial, 1939-1947 (în colaborare cu Valeriu Florin Dobrinescu), Institutul European, Iaşi, 1995;
* România, Marile Puteri şi problema Basarabiei, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995;
* Polonia în secolul totalitarismului 1918-1989, INST, Bucureşti, 2007;
* Polonia în epoca Solidarităţii, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2007;
* Masacrele de la Katyn (în colaborare cu Radu Ciuceanu), INST, Bucureşti, 2008;
* Cazul col. Ryszard Kuklinski, un Pacepa al Poloniei?, INST, Bucureşti, 2009;
* Pantelimon Halippa - tribun al Basarabiei (în colaborare cu Ion Negrei), Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2009;
* Pantelimon Halippa, neinfricat pentru Basarabia, Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2009;
* Gherman Pântea între mit şi realitate, Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2010;
* Ioan Pelivan, părinte al mişcării naţionale din Basarabia (în colaborare cu Ion Negrei şi Gheorghe Negru), Ediţia I, Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2011 (ediţia a II-a, Chişinău, 2012);
* Pantelimon Halippa - apostol al Basarabiei. Studii. Documente. Materiale (în colaborare cu Ion Negrei), Editura Notograf Prim, Chişinău, 2013;
* Problema Basarabiei în discuţiile româno-sovietice din timpul Războiului Rece 1945-1989, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2015;
* Pantelimon Halippa O viaţă dedicată luptei pentru unitatea naţională, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2016;
* Ioan Pelivan. Corespondenţă. Memorii, Ediţie îngrijită, prefaţă şi notă asupra ediţiei de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2019;
* O viaţă în slujba ţării. Convorbiri cu generalul Titus Gârbea (în colaborare cu Gh. F. Anghelescu şi Octavian Roske), Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2020.
Afisari: 12
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].