Declaraţie de presă - Deputat PNL Elena Hărătău
Pledoarie pentru cunoaşterea limbii române de către toţi românii
Ziua Limbii Române, aniversată recent, este un prilej nu doar de a sărbători acest eveniment, ci şi de reflexie.
Articolul 13 din Constituţia României prevede, clar şi fără echivoc, faptul că 'În România, limba oficială este limba română'.
Consider că este necesară o dezbatere privind modificarea articolului 13 din legea fundamentală, în sensul obligativităţii cunoaşterii limbii române de către toţi cetăţenii ţării. Cred că ar fi un act firesc, fără conotaţii politice, dar mai ales o dovadă de normalitate, de care avem nevoie pentru viitor.
Până în prezent, Constituţia României nu obligă cetăţenii români să cunoască limba română, motiv pentru care, cel puţin în judeţele cu populaţie majoritar maghiară, românii s-au simţit profund discriminaţi, confruntându-se deseori cu reale probleme de comunicare.
Dacă unui etnic minoritar maghiar de peste 70 de ani i-ar fi extrem de dificil să înveţe limba română de la A la Z, un copil de şapte ani este obligatoriu să o cunoască!
În contextul european al circulaţiei forţei de muncă, este indiscutabil că unui tânăr de naţionalitate maghiară, care nu stăpâneşte la un nivel satisfăcător limba română, i-ar fi teribil de greu, dacă nu imposibil, să supravieţuiască în alte regiuni decât cele în care cetăţenii de etnie maghiară sunt majoritari. În condiţiile în care acel tânăr s-ar stabili, prin forţa împrejurărilor, într-o altă zonă a României, este evident că nu s-ar putea descurca rezonabil, fără să cunoască limba română.
Din această perspectivă, clasa politică trebuie să vină în sprijinul copiilor cu părinţi care hotărăsc în numele acestora, în mod discriminatoriu, izolarea şi îngrădirea zonei în care vor să trăiască.
Pe de altă parte, în contextul în care Comisia Europeană insistă în propunerile făcute României asupra cunoaşterii unei limbi străine încă din grădiniţă, mi se pare absolut normal ca limba ţării în care trăim să nu fie ignorată.
În ultima perioadă, vorbim tot mai mult despre multilingvism, însă cunoaşterea a cât mai multe limbi de circulaţie internaţională trebuie să presupună, în primul şi în primul rând, cunoaşterea limbii statului ai cărui cetăţeni suntem.
Există foarte multe state membre ale Uniunii Europene care au programe de promovare a limbii materne pe o scară cât mai largă din punct de vedere geografic, iar România nu trebuie să facă excepţie de la astfel de demersuri.
În consecinţă, cred că un astfel de proiect legislativ care să stipuleze cunoaşterea limbii române, cel puţin la nivel satisfăcător, de către toţi cetăţenii României, este realist, corect şi fundamentat.
Sunt convinsă că urgentarea transpunerii acestuia în practică ar contribui decisiv la normalizarea societăţii româneşti, de care avem mare nevoie, atât românii, cât şi minorităţile naţionale.
Deputat PNL ELENA HĂRĂTĂU,
Circumscripţia Electorală nr. 4 Bacău
Ziua Limbii Române, aniversată recent, este un prilej nu doar de a sărbători acest eveniment, ci şi de reflexie.
Articolul 13 din Constituţia României prevede, clar şi fără echivoc, faptul că 'În România, limba oficială este limba română'.
Consider că este necesară o dezbatere privind modificarea articolului 13 din legea fundamentală, în sensul obligativităţii cunoaşterii limbii române de către toţi cetăţenii ţării. Cred că ar fi un act firesc, fără conotaţii politice, dar mai ales o dovadă de normalitate, de care avem nevoie pentru viitor.
Până în prezent, Constituţia României nu obligă cetăţenii români să cunoască limba română, motiv pentru care, cel puţin în judeţele cu populaţie majoritar maghiară, românii s-au simţit profund discriminaţi, confruntându-se deseori cu reale probleme de comunicare.
Dacă unui etnic minoritar maghiar de peste 70 de ani i-ar fi extrem de dificil să înveţe limba română de la A la Z, un copil de şapte ani este obligatoriu să o cunoască!
În contextul european al circulaţiei forţei de muncă, este indiscutabil că unui tânăr de naţionalitate maghiară, care nu stăpâneşte la un nivel satisfăcător limba română, i-ar fi teribil de greu, dacă nu imposibil, să supravieţuiască în alte regiuni decât cele în care cetăţenii de etnie maghiară sunt majoritari. În condiţiile în care acel tânăr s-ar stabili, prin forţa împrejurărilor, într-o altă zonă a României, este evident că nu s-ar putea descurca rezonabil, fără să cunoască limba română.
Din această perspectivă, clasa politică trebuie să vină în sprijinul copiilor cu părinţi care hotărăsc în numele acestora, în mod discriminatoriu, izolarea şi îngrădirea zonei în care vor să trăiască.
Pe de altă parte, în contextul în care Comisia Europeană insistă în propunerile făcute României asupra cunoaşterii unei limbi străine încă din grădiniţă, mi se pare absolut normal ca limba ţării în care trăim să nu fie ignorată.
În ultima perioadă, vorbim tot mai mult despre multilingvism, însă cunoaşterea a cât mai multe limbi de circulaţie internaţională trebuie să presupună, în primul şi în primul rând, cunoaşterea limbii statului ai cărui cetăţeni suntem.
Există foarte multe state membre ale Uniunii Europene care au programe de promovare a limbii materne pe o scară cât mai largă din punct de vedere geografic, iar România nu trebuie să facă excepţie de la astfel de demersuri.
În consecinţă, cred că un astfel de proiect legislativ care să stipuleze cunoaşterea limbii române, cel puţin la nivel satisfăcător, de către toţi cetăţenii României, este realist, corect şi fundamentat.
Sunt convinsă că urgentarea transpunerii acestuia în practică ar contribui decisiv la normalizarea societăţii româneşti, de care avem mare nevoie, atât românii, cât şi minorităţile naţionale.
Deputat PNL ELENA HĂRĂTĂU,
Circumscripţia Electorală nr. 4 Bacău
Afisari: 7
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].