Comunicat de presă - RROMA Film Festival
RROMA FILM FESTIVAL 2024 şi-a anunţat câştigătorii
Iniţiativa de a crea un festival de film dedicat integral culturii rome, care a prins primele rădăcini în anul 2023, rădăcini suficient de solide pentru a se dezvolta şi o a doua ediţie anul acesta, a transformat Braşovul şi Comuna Augustin într-un spaţiu intim de relaţionare şi comuniune prin film şi muzică. Încă de la prima ediţie, Festivalul a fost nominalizat la Premiile Anului în Cultură pe 2023.
RROMA FILM FESTIVAL - ediţia a II-a s-a desfăşurat în perioada 30 august- 1 septembrie 2024 la Cetatea Braşovului, la Centrul Cultural Reduta, la Centrul Cultural al Comunei Augustin şi în Parcul Primăriei Augustin, unde vizitatorii s-au bucurat de scurtmetraje aparţinând unor talentaţi cineaşti din 9 ţări, care au fost selectate în competiţia oficială, de filme consacrate de lung metraj care au fost apreciate la festivaluri internaţionale de film, dar şi de muzică rafinată, de la jazz la muzică tradiţională, de la ritmuri balcanice la rock and roll în limba romani.
Cea de a doua ediţie a festivalului a omagiat mai multe personalităţi reprezentative pentru cultura romă printre care interpreţii de jazz de renume naţional şi mondial Django Reinhardt şi Johnny Răducanu, pe actriţa Rona Hartner, care a contribuit la piatra de temelie a acestui festival, dar şi pe marele titan al cinematografiei, Alain Delon care interpretează magistral personajul principal din filmul 'Le Gitan' (1975).
Juriul a fost prezidat de regizorul şi jurnalistul Rudy Moca, realizatorul primei piese de teatru din România jucată în limba rromani, cu actori profesionişti de etnie romă - 'Jekh răt lisăme'/'O noapte furtunoasă' de I.L. Caragiale. I s-a alăturat regizoarea scoţiană Linda Mc Cairns, prezentă în competiţie la ediţia anterioară a festivalului cu filmul Mulo, compozitorul şi omul de cultură Mădălin Voicu şi actorul Sorin Mihai, laureat al premiului pentru interpretare masculină la ediţia din 2023 (Gipsy Queen, Luca, Vlad, Las Fierbinţi, Clanul).
Prima zi de festival a început cu o dublă lansare de carte la Centrul Cultural Reduta din Braşov unde publicul i-a intâlnit pe actorul Rudy Moca, de data aceasta în ipostază de scriitor al volumelor 'Un om, o viaţă, un destin' şi 'Nobleţea unei identităţi', precum şi pe regizoarea albaneză Enxhi Rista care a lansat cartea 'Poetici şi estetici în cinematografia albaneză şi balcanică' care conţine un amplu capitol dedicat culturii rome în spaţiul cinematografic.
Gala de deschidere de la Cetăţuia Braşovului a cuprins proiecţia unui film dedicat uriaşului jazzman de origine romă manouche Django Reinhardt, fragmente din spectacolul 'Johnny - Mr. Jazz of Romania' în interpretarea lui Michael Creţu şi Rudy Moca şi a culminat cu un recital extraordinar de gipsy jazz susţinut de Michael Creţu Trio din care mai fac parte renumitul pianist Marius Vernescu şi percuţionistul Gabi Matei. Michael Creţu este compozitor, contrabasist şi profesor la Facultatea de Muzică din Manchester, nepot şi continuator al moştenirii muzicale lăsate de Johnny Răducanu. El a fost prezent în festival şi în calitate de producător de film având plăcerea să prezinte publicului scurtmetrajul '300 Roma Tears- Johnny's Legacy'. La gală au participat regizori şi actori de film, oameni de cultură şi muzicieni, reprezentanţi ai unor instituţii publice printre care se numără şi prefectul judeţului Braşov, dl Mihai-Cătălin Văsîi, care a salutat iniţiativa culturală propusă de festival şi a punctat importanţa acestuia pentru judeţul Braşov şi pentru spaţiul cinematografic la nivel general.
Cea de a doua zi de festival s-a desfăşurat la Centrul Cultural al Comunei Augustin unde au fost prezentate publicului scurtmetrajele aflate în competiţie, majoritatea dintre ele în prezenţa autorilor sau a actorilor din distribuţie. La proiecţii au participat regizorii Cecilia Rizzuto şi Marco Vinz Pinnavaia (Italia), Tassos Stamnas şi Mimis Ravanis (Grecia), Arne Gunnar Olsen (Norvegia), Anelise Sălan, Enxhi Rista (Albania), Vali Rupiţă, Ada Dumitru, Ana Ineni, Florin Baicu, actorii Sorin Mihai, Raisa Mihai, Irina Ichim, Ana Vicoveanu, directorul de imagine Elena Bolintiru. Au susţinut alocuţiuni primarul Comunei Augustin, gazda evenimentului, directorul festivalului, Bianca Beatrice Michi. Conf. Univ. Dr Delia Grigore a recitat căteva dintre poeziile sale în limba rromani şi a prezentat filmul 'Sostar na rovas' al Asociaţiei Centrul Rromilor Amare Rromentza.
Competiţia de scurtmetraje a fost urmată de un concert extraordinar al Fanfarei Transilvania care a animat parcul Primăriei Comunei Augustin unde a fost aprins un foc de tabară şi a avut loc o expoziţie gastronomică cu specialităţi locale la ceaun. Tot acolo a fost programată şi proiecţia filmului 'Omul care a plâns' (2000) cu Johnny Depp şi Taraf Caliu care a fost prezent la prima ediţie a festivalului şi a povestit extraordinara experienţă cinematografică alături de celebrul actor.
Cea de a treia zi a debutat cu proiectia specială a filmului '300 Roma Tears - Johnny's Legacy' urmat de un masterclass despre cultura romă din perspectivă europeană susţinut cu sinceritate şi dedicare de către Michael Creţu, care a răspuns multor întrebări din sală. Printre cei care au intrat în dialog cu celebrul muzician se numără senatorul Marius Dunca şi deputatul Marian Rasaliu.
După un proces foarte dificil de selecţie, juriul a anunţat palmaresul celei de a doua ediţii a RROMA FILM FESTIVAL:
Trofeul Festivalului 'Rona Hartner'- În judecata Apusului (r. Florin Baicu, România)
Cel mai bun film - VOLARE, VOLARE! (r. Cecilia Rizzuto, Marco Vinz Pinnavaia, Italia)
Cel mai bun scenariu - Born and Raised in Dentropotamos (r. Tassos Stamnas, Grecia)
Cea mai bună regie şi imagine - I fear (r. Anelise Sălan, România)
Cea mai bună actrită -' Mamaie Brânduşa' ( Brînduşa Anghel) pentru rolul feminin din filmul Granny's Got a Gun (r. Ada Dumitru, Ana Ineni)
Cel mai bun actor - Florin Baicu pentru rolul masculin din filmul În judecata Apusului (r. Baicu Florin)
Meniune specială ex aequo - OSSA (r. Catrinel Menghia Marlon, Daniele Testi) şi About wandering (r. Joanna Polak, animaţie)
Premiul special al publicului - La revedere, castelule! (r. Alina Şerban)
Premiul special 'Legacy' -300 Roma Tears - Johnny's Legacy (r. Michael Creţu)
Premiul comunităţii Augustin - Mahalale din Bucureşti (r. Vali Rupiţă)
Premiul special pentru promovarea culturii romilor - Delia Grigore
Festivitatea de premiere a fost însoţită de un recital susţinut de Elvis Romano aka Tudor Lakatos care a purtat publicul din Maramureş şi până la Memphis printr-o intepretare cu totul originală a unor piese celebre de rock and roll, cu versuri în limba rommani şi cu tuşe accentuate de umor şi autoironie.
RROMA Film Festival este organizat de Asociaţia CRN şi este susţinut de Consiliul Judeţean Braşov, Primăria Municipiului Braşov, Primăria Comunei Augustin şi Centrul Cultural Reduta, având ca parteneri firma de producţie cinematografică Rock House Events şi Asociaţia Culturală ANCE EUROPE. Partenerii media sunt CINEMARATON, Prima News, RFI Romania şi revista FILM.
Iniţiativa de a crea un festival de film dedicat integral culturii rome, care a prins primele rădăcini în anul 2023, rădăcini suficient de solide pentru a se dezvolta şi o a doua ediţie anul acesta, a transformat Braşovul şi Comuna Augustin într-un spaţiu intim de relaţionare şi comuniune prin film şi muzică. Încă de la prima ediţie, Festivalul a fost nominalizat la Premiile Anului în Cultură pe 2023.
RROMA FILM FESTIVAL - ediţia a II-a s-a desfăşurat în perioada 30 august- 1 septembrie 2024 la Cetatea Braşovului, la Centrul Cultural Reduta, la Centrul Cultural al Comunei Augustin şi în Parcul Primăriei Augustin, unde vizitatorii s-au bucurat de scurtmetraje aparţinând unor talentaţi cineaşti din 9 ţări, care au fost selectate în competiţia oficială, de filme consacrate de lung metraj care au fost apreciate la festivaluri internaţionale de film, dar şi de muzică rafinată, de la jazz la muzică tradiţională, de la ritmuri balcanice la rock and roll în limba romani.
Cea de a doua ediţie a festivalului a omagiat mai multe personalităţi reprezentative pentru cultura romă printre care interpreţii de jazz de renume naţional şi mondial Django Reinhardt şi Johnny Răducanu, pe actriţa Rona Hartner, care a contribuit la piatra de temelie a acestui festival, dar şi pe marele titan al cinematografiei, Alain Delon care interpretează magistral personajul principal din filmul 'Le Gitan' (1975).
Juriul a fost prezidat de regizorul şi jurnalistul Rudy Moca, realizatorul primei piese de teatru din România jucată în limba rromani, cu actori profesionişti de etnie romă - 'Jekh răt lisăme'/'O noapte furtunoasă' de I.L. Caragiale. I s-a alăturat regizoarea scoţiană Linda Mc Cairns, prezentă în competiţie la ediţia anterioară a festivalului cu filmul Mulo, compozitorul şi omul de cultură Mădălin Voicu şi actorul Sorin Mihai, laureat al premiului pentru interpretare masculină la ediţia din 2023 (Gipsy Queen, Luca, Vlad, Las Fierbinţi, Clanul).
Prima zi de festival a început cu o dublă lansare de carte la Centrul Cultural Reduta din Braşov unde publicul i-a intâlnit pe actorul Rudy Moca, de data aceasta în ipostază de scriitor al volumelor 'Un om, o viaţă, un destin' şi 'Nobleţea unei identităţi', precum şi pe regizoarea albaneză Enxhi Rista care a lansat cartea 'Poetici şi estetici în cinematografia albaneză şi balcanică' care conţine un amplu capitol dedicat culturii rome în spaţiul cinematografic.
Gala de deschidere de la Cetăţuia Braşovului a cuprins proiecţia unui film dedicat uriaşului jazzman de origine romă manouche Django Reinhardt, fragmente din spectacolul 'Johnny - Mr. Jazz of Romania' în interpretarea lui Michael Creţu şi Rudy Moca şi a culminat cu un recital extraordinar de gipsy jazz susţinut de Michael Creţu Trio din care mai fac parte renumitul pianist Marius Vernescu şi percuţionistul Gabi Matei. Michael Creţu este compozitor, contrabasist şi profesor la Facultatea de Muzică din Manchester, nepot şi continuator al moştenirii muzicale lăsate de Johnny Răducanu. El a fost prezent în festival şi în calitate de producător de film având plăcerea să prezinte publicului scurtmetrajul '300 Roma Tears- Johnny's Legacy'. La gală au participat regizori şi actori de film, oameni de cultură şi muzicieni, reprezentanţi ai unor instituţii publice printre care se numără şi prefectul judeţului Braşov, dl Mihai-Cătălin Văsîi, care a salutat iniţiativa culturală propusă de festival şi a punctat importanţa acestuia pentru judeţul Braşov şi pentru spaţiul cinematografic la nivel general.
Cea de a doua zi de festival s-a desfăşurat la Centrul Cultural al Comunei Augustin unde au fost prezentate publicului scurtmetrajele aflate în competiţie, majoritatea dintre ele în prezenţa autorilor sau a actorilor din distribuţie. La proiecţii au participat regizorii Cecilia Rizzuto şi Marco Vinz Pinnavaia (Italia), Tassos Stamnas şi Mimis Ravanis (Grecia), Arne Gunnar Olsen (Norvegia), Anelise Sălan, Enxhi Rista (Albania), Vali Rupiţă, Ada Dumitru, Ana Ineni, Florin Baicu, actorii Sorin Mihai, Raisa Mihai, Irina Ichim, Ana Vicoveanu, directorul de imagine Elena Bolintiru. Au susţinut alocuţiuni primarul Comunei Augustin, gazda evenimentului, directorul festivalului, Bianca Beatrice Michi. Conf. Univ. Dr Delia Grigore a recitat căteva dintre poeziile sale în limba rromani şi a prezentat filmul 'Sostar na rovas' al Asociaţiei Centrul Rromilor Amare Rromentza.
Competiţia de scurtmetraje a fost urmată de un concert extraordinar al Fanfarei Transilvania care a animat parcul Primăriei Comunei Augustin unde a fost aprins un foc de tabară şi a avut loc o expoziţie gastronomică cu specialităţi locale la ceaun. Tot acolo a fost programată şi proiecţia filmului 'Omul care a plâns' (2000) cu Johnny Depp şi Taraf Caliu care a fost prezent la prima ediţie a festivalului şi a povestit extraordinara experienţă cinematografică alături de celebrul actor.
Cea de a treia zi a debutat cu proiectia specială a filmului '300 Roma Tears - Johnny's Legacy' urmat de un masterclass despre cultura romă din perspectivă europeană susţinut cu sinceritate şi dedicare de către Michael Creţu, care a răspuns multor întrebări din sală. Printre cei care au intrat în dialog cu celebrul muzician se numără senatorul Marius Dunca şi deputatul Marian Rasaliu.
După un proces foarte dificil de selecţie, juriul a anunţat palmaresul celei de a doua ediţii a RROMA FILM FESTIVAL:
Trofeul Festivalului 'Rona Hartner'- În judecata Apusului (r. Florin Baicu, România)
Cel mai bun film - VOLARE, VOLARE! (r. Cecilia Rizzuto, Marco Vinz Pinnavaia, Italia)
Cel mai bun scenariu - Born and Raised in Dentropotamos (r. Tassos Stamnas, Grecia)
Cea mai bună regie şi imagine - I fear (r. Anelise Sălan, România)
Cea mai bună actrită -' Mamaie Brânduşa' ( Brînduşa Anghel) pentru rolul feminin din filmul Granny's Got a Gun (r. Ada Dumitru, Ana Ineni)
Cel mai bun actor - Florin Baicu pentru rolul masculin din filmul În judecata Apusului (r. Baicu Florin)
Meniune specială ex aequo - OSSA (r. Catrinel Menghia Marlon, Daniele Testi) şi About wandering (r. Joanna Polak, animaţie)
Premiul special al publicului - La revedere, castelule! (r. Alina Şerban)
Premiul special 'Legacy' -300 Roma Tears - Johnny's Legacy (r. Michael Creţu)
Premiul comunităţii Augustin - Mahalale din Bucureşti (r. Vali Rupiţă)
Premiul special pentru promovarea culturii romilor - Delia Grigore
Festivitatea de premiere a fost însoţită de un recital susţinut de Elvis Romano aka Tudor Lakatos care a purtat publicul din Maramureş şi până la Memphis printr-o intepretare cu totul originală a unor piese celebre de rock and roll, cu versuri în limba rommani şi cu tuşe accentuate de umor şi autoironie.
RROMA Film Festival este organizat de Asociaţia CRN şi este susţinut de Consiliul Judeţean Braşov, Primăria Municipiului Braşov, Primăria Comunei Augustin şi Centrul Cultural Reduta, având ca parteneri firma de producţie cinematografică Rock House Events şi Asociaţia Culturală ANCE EUROPE. Partenerii media sunt CINEMARATON, Prima News, RFI Romania şi revista FILM.
Afisari: 8
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].