Comunicat de presă - ICR Tel Aviv
Ziua Limbii Române la ICR Tel Aviv - Panait Istrati prin ochii lui Benny Ziffer
Pentru a celebra Ziua Limbii Române, ICR Tel Aviv a organizat şi găzduit un eveniment dedicat operei şi personalităţii lui Panait Istrati, apreciat de Marin Sorescu drept 'primul Soljeniţîn din literatura europeană'. Evenimentul, desfăşurat la sediu, în limbile română şi ebraică, a avut loc în data de 2 septembrie, cu participarea invitaţilor: jurnalistul israelian Benny Ziffer, Zamfir Bălan, curatorul fondului 'Panait Istrati' şi director-adjunct al Muzeului Brăilei (prin intervenţie video) şi Lucian-Zeev Herşcovici, istoric şi bibliotecar la Biblioteca Naţională a Israelului.
Seara a fost deschisă de directorul ICR Tel Aviv, Martin Salamon, care a accentuat faptul că Institutul Cultural Român are menirea de a prezenta valorile artei şi culturii româneşti în Israel, iar personalitatea şi opera lui Panait Istrati este una dintre acele comori care sunt demne de aprecierea oricărui om iubitor de cultură, din orice colţ al lumii. Astfel, Panait Istrati a captat atenţia unuia dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti culturali israelieni, Benny Ziffer, care a făcut o adevărată pasiune din cercetarea 'pe teren', în România, la Brăila, a operei marelui scriitor român, muncă de cercetare în care a fost sprijinit şi de ICR Tel Aviv.
Benny Ziffer - scriitor, poet şi jurnalist israelian, redactor al secţiunii 'Cultură şi literatură' a ziarului 'Haaretz' din 1987 şi co-director artistic al Festivalului de Poezie Metula - a avut o prezentare despre cercetările sale desfăşurate la Casa Memorială 'Panait Istrati' din Brăila, muzeu care reuneşte manuscrise, cărţi cu autograf, ediţii rare, ediţii princeps, fotografii-document şi care găzduieşte fondul de documentare cu privire la studiul vieţii şi operei lui Panait Istrati. De asemenea, Ziffer a inclus şi detalii despre vizita sa la Muzeul Literaturii din Bucureşti, ocazie cu care şi-a îmbogăţit cunoştinţele despre alţi binecunoscuţi scriitori şi cercetători români consacraţi în spaţiul cultural francez, precum Emil Cioran, Eugen Ionescu şi Mircea Eliade. În plus, a prezentat imagini de la sinagoga din Brăila şi activitatea comunităţii evreieşti din localitate.
'Editorul Jacob Rosenthal - căruia Panait Istrati îi datorează debutul în literatura română - şi Jacob Horowitz - jurnalist şi autor al volumului scris în idiş Zile şi nopţi cu Panait Istrati, împreună cu compozitorul Stan Golestan, editorul Joseph Heissler, fotograful Marcu Klein, Alexandru Ivanovici Rusakov, victimă a regimului bolşevic, şi scriitorul Victor Serge (ginerele acestuia) - toţi aceştia şi încă mulţi, mulţi alţii alcătuiesc nu atât lumea evreiască a epocii lui Panait Istrati, cât o lume a lui cu care s-a aflat în deplină rezonanţă sufletească, culturală şi omenească.' a declarat Zamfir Bălan, curatorul fondului 'Panait Istrati' şi director-adjunct al Muzeului Brăilei, în cadrul intervenţiei video intitulate 'Panait Istrati şi lumea evreiască a epocii'. Acesta a mai inclus date biografice despre viaţa şi activitatea acestuia, afirmând că 'Panait Istrati a fost descoperit de Romain Rolland, la începutul anilor '20 ai secolului trecut. A devenit foarte repede unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori ai lumii. Este scriitorul a cărei operă stă sub semnul iubirii de oameni şi de libertate - singurul bun pământesc căruia trebuie să-i sacrificăm totul: bani, glorie, sănătate, viaţă şi chiar propria noastră libertate'.
Istoricul Lucian-Zeev Herşcovici şi-a început prezentarea intitulată 'Aspecte evreieşti în scrierile lui Panait Istrati' încercând a oferi câteva perspective asupra vieţii unuia dintre cei mai interesanţi scriitori din literatura română: 'Cine a fost Panait Istrati? Prefer să răspund cu titlul unei cărţi de Monique Jutrin-Klener: un ciulin dezrădăcinat, scriitor francez, povestitor român ('Panait Istrati, un chardon deracine, ecrivain francais, conteur roumain', 1970). Sau, cu titlul unui studiu de Sanda Stolojan, apărut în 1980 - 'Panait Istrati, un dissident avant l'heure'. Sau, aşa cum afirma biograful său francez Edouard Raydon, în anul 1968, un 'vagabond de genie'. Sau, aşa cum afirma criticul Alexandru Oprea în 1973, 'un chevallier errant'. Sau, aşa cum afirmase criticul literar H. Sanielevici în anii 30, 'cel mai bun prozator pe care l-a dat până acum România'. Panait Istrati a fost un om de suflet, un om al idealurilor, un om care nu a aparţinut niciodată nimănui.'
Prezentarea lui Herşcovici a fost centrată pe romanul Familia Perlmutter - scris de Istrati împreună cu Josue Jehouda, scriitor evreu de limba franceză - a cărui temă este practic exclusiv evreiască, referitoare la evreii din România şi pentru care se pare că Istrati a fost influenţat de personaje reale, fiecare dintre acestea fiind purtătorul unei idei, al unui curent contemporan de atunci, al unei căi de rezolvare a problemei evreieşti.
La finalul evenimentului au luat cuvântul Ruth Oren - profesoară universitară, fotografă şi jurnalistă - care a citat un scurt fragment din Chira Chiralina: 'O viaţă de om nu se poate istorisi, nici scrie. O viaţă de om care a iubit lumea şi a străbătut-o e şi mai cu neputinţă de povestit. Dar când omul acesta a fost un pasionat, când el a cunoscut toate formele fericirii şi ale nenorocirii străbătând pământul, atunci e aproape o îndrăzneală să încerci să redai o imagine vie despre ceea ce a fost viaţa lui.' De asemenea, Ruth Oren a prezentat publicului şi cartea jurnalistului Stelian Tănase - Viaţa lui Panait Istrati, apărută la Editura Corint, anul acesta.
Scriitoarea israeliană de origine română Riri Manor, care l-a ghidat pe jurnalistul Benny Ziffer în călătoria sa documentară în România, a luat de asemenea cuvântul, menţionând principalul motiv pentru care opera lui Panait Istrati nu este îndeajuns de cunoscută publicului larg, în principal datorită propagandei sovietice denigratoare la adresa scriitorului, campanie provocată de apariţia cărţii Spovedanie pentru învinşi, în care acesta se dezice de idealul comunist bolşevic, după o vizită în URSS.
Opera lui Panait Istrati (1884 -1935), scrisă în limbile franceză şi română, a fost tradusă în peste 30 de limbi. Prozele şi romanele sale descriu lumea proletariatului, pe care a avut ocazia să o cunoască de aproape, ţinuturile Brăilei natale, Delta Dunării, un amestec de rase şi religii şi diverse oraşele din Europa prin care a trecut de-a lungul vieţii. Printre cele mai cunoscute scrieri ale sale se numără: Chira Chiralina, Ciulinii Bărăganului, Codin, Moş Anghel, Răsărit de soare, Spovedanie pentru învinşi.
Pentru a celebra Ziua Limbii Române, ICR Tel Aviv a organizat şi găzduit un eveniment dedicat operei şi personalităţii lui Panait Istrati, apreciat de Marin Sorescu drept 'primul Soljeniţîn din literatura europeană'. Evenimentul, desfăşurat la sediu, în limbile română şi ebraică, a avut loc în data de 2 septembrie, cu participarea invitaţilor: jurnalistul israelian Benny Ziffer, Zamfir Bălan, curatorul fondului 'Panait Istrati' şi director-adjunct al Muzeului Brăilei (prin intervenţie video) şi Lucian-Zeev Herşcovici, istoric şi bibliotecar la Biblioteca Naţională a Israelului.
Seara a fost deschisă de directorul ICR Tel Aviv, Martin Salamon, care a accentuat faptul că Institutul Cultural Român are menirea de a prezenta valorile artei şi culturii româneşti în Israel, iar personalitatea şi opera lui Panait Istrati este una dintre acele comori care sunt demne de aprecierea oricărui om iubitor de cultură, din orice colţ al lumii. Astfel, Panait Istrati a captat atenţia unuia dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti culturali israelieni, Benny Ziffer, care a făcut o adevărată pasiune din cercetarea 'pe teren', în România, la Brăila, a operei marelui scriitor român, muncă de cercetare în care a fost sprijinit şi de ICR Tel Aviv.
Benny Ziffer - scriitor, poet şi jurnalist israelian, redactor al secţiunii 'Cultură şi literatură' a ziarului 'Haaretz' din 1987 şi co-director artistic al Festivalului de Poezie Metula - a avut o prezentare despre cercetările sale desfăşurate la Casa Memorială 'Panait Istrati' din Brăila, muzeu care reuneşte manuscrise, cărţi cu autograf, ediţii rare, ediţii princeps, fotografii-document şi care găzduieşte fondul de documentare cu privire la studiul vieţii şi operei lui Panait Istrati. De asemenea, Ziffer a inclus şi detalii despre vizita sa la Muzeul Literaturii din Bucureşti, ocazie cu care şi-a îmbogăţit cunoştinţele despre alţi binecunoscuţi scriitori şi cercetători români consacraţi în spaţiul cultural francez, precum Emil Cioran, Eugen Ionescu şi Mircea Eliade. În plus, a prezentat imagini de la sinagoga din Brăila şi activitatea comunităţii evreieşti din localitate.
'Editorul Jacob Rosenthal - căruia Panait Istrati îi datorează debutul în literatura română - şi Jacob Horowitz - jurnalist şi autor al volumului scris în idiş Zile şi nopţi cu Panait Istrati, împreună cu compozitorul Stan Golestan, editorul Joseph Heissler, fotograful Marcu Klein, Alexandru Ivanovici Rusakov, victimă a regimului bolşevic, şi scriitorul Victor Serge (ginerele acestuia) - toţi aceştia şi încă mulţi, mulţi alţii alcătuiesc nu atât lumea evreiască a epocii lui Panait Istrati, cât o lume a lui cu care s-a aflat în deplină rezonanţă sufletească, culturală şi omenească.' a declarat Zamfir Bălan, curatorul fondului 'Panait Istrati' şi director-adjunct al Muzeului Brăilei, în cadrul intervenţiei video intitulate 'Panait Istrati şi lumea evreiască a epocii'. Acesta a mai inclus date biografice despre viaţa şi activitatea acestuia, afirmând că 'Panait Istrati a fost descoperit de Romain Rolland, la începutul anilor '20 ai secolului trecut. A devenit foarte repede unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori ai lumii. Este scriitorul a cărei operă stă sub semnul iubirii de oameni şi de libertate - singurul bun pământesc căruia trebuie să-i sacrificăm totul: bani, glorie, sănătate, viaţă şi chiar propria noastră libertate'.
Istoricul Lucian-Zeev Herşcovici şi-a început prezentarea intitulată 'Aspecte evreieşti în scrierile lui Panait Istrati' încercând a oferi câteva perspective asupra vieţii unuia dintre cei mai interesanţi scriitori din literatura română: 'Cine a fost Panait Istrati? Prefer să răspund cu titlul unei cărţi de Monique Jutrin-Klener: un ciulin dezrădăcinat, scriitor francez, povestitor român ('Panait Istrati, un chardon deracine, ecrivain francais, conteur roumain', 1970). Sau, cu titlul unui studiu de Sanda Stolojan, apărut în 1980 - 'Panait Istrati, un dissident avant l'heure'. Sau, aşa cum afirma biograful său francez Edouard Raydon, în anul 1968, un 'vagabond de genie'. Sau, aşa cum afirma criticul Alexandru Oprea în 1973, 'un chevallier errant'. Sau, aşa cum afirmase criticul literar H. Sanielevici în anii 30, 'cel mai bun prozator pe care l-a dat până acum România'. Panait Istrati a fost un om de suflet, un om al idealurilor, un om care nu a aparţinut niciodată nimănui.'
Prezentarea lui Herşcovici a fost centrată pe romanul Familia Perlmutter - scris de Istrati împreună cu Josue Jehouda, scriitor evreu de limba franceză - a cărui temă este practic exclusiv evreiască, referitoare la evreii din România şi pentru care se pare că Istrati a fost influenţat de personaje reale, fiecare dintre acestea fiind purtătorul unei idei, al unui curent contemporan de atunci, al unei căi de rezolvare a problemei evreieşti.
La finalul evenimentului au luat cuvântul Ruth Oren - profesoară universitară, fotografă şi jurnalistă - care a citat un scurt fragment din Chira Chiralina: 'O viaţă de om nu se poate istorisi, nici scrie. O viaţă de om care a iubit lumea şi a străbătut-o e şi mai cu neputinţă de povestit. Dar când omul acesta a fost un pasionat, când el a cunoscut toate formele fericirii şi ale nenorocirii străbătând pământul, atunci e aproape o îndrăzneală să încerci să redai o imagine vie despre ceea ce a fost viaţa lui.' De asemenea, Ruth Oren a prezentat publicului şi cartea jurnalistului Stelian Tănase - Viaţa lui Panait Istrati, apărută la Editura Corint, anul acesta.
Scriitoarea israeliană de origine română Riri Manor, care l-a ghidat pe jurnalistul Benny Ziffer în călătoria sa documentară în România, a luat de asemenea cuvântul, menţionând principalul motiv pentru care opera lui Panait Istrati nu este îndeajuns de cunoscută publicului larg, în principal datorită propagandei sovietice denigratoare la adresa scriitorului, campanie provocată de apariţia cărţii Spovedanie pentru învinşi, în care acesta se dezice de idealul comunist bolşevic, după o vizită în URSS.
Opera lui Panait Istrati (1884 -1935), scrisă în limbile franceză şi română, a fost tradusă în peste 30 de limbi. Prozele şi romanele sale descriu lumea proletariatului, pe care a avut ocazia să o cunoască de aproape, ţinuturile Brăilei natale, Delta Dunării, un amestec de rase şi religii şi diverse oraşele din Europa prin care a trecut de-a lungul vieţii. Printre cele mai cunoscute scrieri ale sale se numără: Chira Chiralina, Ciulinii Bărăganului, Codin, Moş Anghel, Răsărit de soare, Spovedanie pentru învinşi.
Afisari: 10
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].