Comunicat de presă - Consiliul Judeţean Argeş
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Adrian Dumitru Bughiu, a participat astăzi la evenimentele prin care a fost marcată împlinirea a 65 de ani de activitate la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti Argeş.
La eveniment au fost prezenţi şi numeroşi cercetători, academicieni, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii Violeta Muşat, precum şi primul director al Institutului, Constantin Budan.
'Într-adevăr, vorbim de unicitate aici, la Institutul de la Ştefăneşti, şi nu putem spune decât că ne mândrim cu această unicitate. Într-un fel, istoria ne ajută şi ne onorează, prezentul pare că sună bine şi, datorită eforturilor domnului Sumedrea, viitorul ar trebui să sune şi mai bine. Sunt foarte bucuros că l-am întâlnit şi pe primul director al Institutului, Constantin Budan. Cercetarea pare un fel de Cenuşăreasă şi este din ce în ce mai greu să atragi oameni care vină şi să lucreze în acest domeniu. Poate şi pentru că motivaţia financiară nu este una conformă cu provocările din acest domeniu şi cred că aici şi guvernanţii ar trebui să lucreze mai mult. Este însă sigur că este nevoie de cercetare.
Experienţa cercetărilor din Argeş, fie că vorbim de Institutul de la Ştefăneşti, fie că vorbim de cei la Institutul din Mărăcineni sau de la Albota, este una care nu poate fi trecută cu vederea şi care devine tot mai necesară. Spuneaţi că nu mai vine nimeni din urmă, dar trebuie să găsim formule prin care să atragem cercetători pe această zonă. Dumneavoastră aveţi nevoie de cercetători din punct de vedere tehnic, noi, la Consiliul Judeţean, ne-am dori ca Argeşul să devină inclusiv un brand turistic şi din perspectiva viei şi a vinului. Noi vă asigurăm de sprijinul Consiliului Judeţean şi să dea Dumnezeu ca viitorul să fie al nostru, împreună, şi să sune bine!' - Adrian Dumitru Bughiu, vicepreşedinte Consiliul Judeţean Argeş.
'Sărbătorim astăzi 65 de ani de cercetare la Ştefăneşti, Argeş. 65 de ani de tumultoase transformări pentru una dintre cele mai longevive unităţi de cercetare horticolă din România. Putem privi astăzi cu mulţumire spre trecut şi cu încredere spre viitor. Spun cu încredere, pentru că tot ceea ce s-a făcut acum constituie o temelie pentru dezvoltările ulterioare' - Dorin Ioan Sumedrea, director general, preşedinte Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti Argeş.
'Este o deosebită plăcere să reprezint Ministerul Agriculturii la această etapă extrem de importantă în existenţa Institutului de la Ştefăneşti, pentru că această aniversare marchează nu doar o istorie bogată şi plină de realizări în domeniul biotehnologiilor, dar şi un angajament pentru excelenţă şi progres în horticultură. Institutul de la Ştefăneşti a fost şi rămâne un pilon central în dezvoltarea agriculturii româneşti. Aţi contribuit esenţial la modernizarea tehnologiilor de cultivare, la îmbunătăţirea productivităţii şi la îmbunătăţirea produselor horticole, în acord cu principiile dezvoltării durabile şi protecţiei mediului. Timp de 65 de ani aţi demonstraţi că sunteţi capabili nu doar să răspundeţi la toate provocările, dar şi să produceţi generaţii de cercetători la cel mai înalt nivel'- Violeta Muşat, secretar de stat Ministerul Agriculturii.
Staţiunea Experimentală Horti-Viticolă Ştefăneşti s-a înfiinţat pe data de 15 aprilie 1959. Din 1963 staţiunea a căpătat caracter de unitate zonală şi denumirea de Staţiune Experimentală Argeş.
Din 1975, unitatea îşi schimbă numele în Staţiunea de Cercetări Viticole, iar din 1980 unitatea a căpătat numele de Staţiune de Cercetare şi Producţie Vitivinicolă.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti Argeş este singurul furnizor de material de înmulţire de viţă-de-vie liber de virusuri din categoria Iniţial din România şi deţine colecţia naţională de germoplasmă viticolă.
Are o activitate bogată de ameliorare a speciilor horticole - soiuri de struguri de masă, clone de struguri de vin, soiuri de tomate, dar şi în cercetări de biologie moleculară: biotehnologii de regenerare in vitro la viţă-de-vie, plante ornamentale, aromatice şi medicinale, alte specii cu areale restrânse de răspândire, extracţia ADN, utilizarea markerilor genetici pentru determinarea gradului de similaritate şi variabilitate. În acelaşi timp, este furnizor de struguri de masă şi de vin, must, vinuri tinere şi de colecţie prin magazinul propriu.
La eveniment au fost prezenţi şi numeroşi cercetători, academicieni, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii Violeta Muşat, precum şi primul director al Institutului, Constantin Budan.
'Într-adevăr, vorbim de unicitate aici, la Institutul de la Ştefăneşti, şi nu putem spune decât că ne mândrim cu această unicitate. Într-un fel, istoria ne ajută şi ne onorează, prezentul pare că sună bine şi, datorită eforturilor domnului Sumedrea, viitorul ar trebui să sune şi mai bine. Sunt foarte bucuros că l-am întâlnit şi pe primul director al Institutului, Constantin Budan. Cercetarea pare un fel de Cenuşăreasă şi este din ce în ce mai greu să atragi oameni care vină şi să lucreze în acest domeniu. Poate şi pentru că motivaţia financiară nu este una conformă cu provocările din acest domeniu şi cred că aici şi guvernanţii ar trebui să lucreze mai mult. Este însă sigur că este nevoie de cercetare.
Experienţa cercetărilor din Argeş, fie că vorbim de Institutul de la Ştefăneşti, fie că vorbim de cei la Institutul din Mărăcineni sau de la Albota, este una care nu poate fi trecută cu vederea şi care devine tot mai necesară. Spuneaţi că nu mai vine nimeni din urmă, dar trebuie să găsim formule prin care să atragem cercetători pe această zonă. Dumneavoastră aveţi nevoie de cercetători din punct de vedere tehnic, noi, la Consiliul Judeţean, ne-am dori ca Argeşul să devină inclusiv un brand turistic şi din perspectiva viei şi a vinului. Noi vă asigurăm de sprijinul Consiliului Judeţean şi să dea Dumnezeu ca viitorul să fie al nostru, împreună, şi să sune bine!' - Adrian Dumitru Bughiu, vicepreşedinte Consiliul Judeţean Argeş.
'Sărbătorim astăzi 65 de ani de cercetare la Ştefăneşti, Argeş. 65 de ani de tumultoase transformări pentru una dintre cele mai longevive unităţi de cercetare horticolă din România. Putem privi astăzi cu mulţumire spre trecut şi cu încredere spre viitor. Spun cu încredere, pentru că tot ceea ce s-a făcut acum constituie o temelie pentru dezvoltările ulterioare' - Dorin Ioan Sumedrea, director general, preşedinte Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti Argeş.
'Este o deosebită plăcere să reprezint Ministerul Agriculturii la această etapă extrem de importantă în existenţa Institutului de la Ştefăneşti, pentru că această aniversare marchează nu doar o istorie bogată şi plină de realizări în domeniul biotehnologiilor, dar şi un angajament pentru excelenţă şi progres în horticultură. Institutul de la Ştefăneşti a fost şi rămâne un pilon central în dezvoltarea agriculturii româneşti. Aţi contribuit esenţial la modernizarea tehnologiilor de cultivare, la îmbunătăţirea productivităţii şi la îmbunătăţirea produselor horticole, în acord cu principiile dezvoltării durabile şi protecţiei mediului. Timp de 65 de ani aţi demonstraţi că sunteţi capabili nu doar să răspundeţi la toate provocările, dar şi să produceţi generaţii de cercetători la cel mai înalt nivel'- Violeta Muşat, secretar de stat Ministerul Agriculturii.
Staţiunea Experimentală Horti-Viticolă Ştefăneşti s-a înfiinţat pe data de 15 aprilie 1959. Din 1963 staţiunea a căpătat caracter de unitate zonală şi denumirea de Staţiune Experimentală Argeş.
Din 1975, unitatea îşi schimbă numele în Staţiunea de Cercetări Viticole, iar din 1980 unitatea a căpătat numele de Staţiune de Cercetare şi Producţie Vitivinicolă.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti Argeş este singurul furnizor de material de înmulţire de viţă-de-vie liber de virusuri din categoria Iniţial din România şi deţine colecţia naţională de germoplasmă viticolă.
Are o activitate bogată de ameliorare a speciilor horticole - soiuri de struguri de masă, clone de struguri de vin, soiuri de tomate, dar şi în cercetări de biologie moleculară: biotehnologii de regenerare in vitro la viţă-de-vie, plante ornamentale, aromatice şi medicinale, alte specii cu areale restrânse de răspândire, extracţia ADN, utilizarea markerilor genetici pentru determinarea gradului de similaritate şi variabilitate. În acelaşi timp, este furnizor de struguri de masă şi de vin, must, vinuri tinere şi de colecţie prin magazinul propriu.
Afisari: 12
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].