Comunicat de presă - Europarlamentar Gheorghe Falcă
Comisarii europeni: între tehnocraţie şi politică. Ce priorităţi va avea noua Comisie
În fiecare ciclu electoral european, stabilirea componenţei noii Comisii Europene devine un subiect de maxim interes, atât pentru cetăţenii europeni, cât şi pentru actorii politici din întreaga Uniune. Comisia Europeană, prin puterea pe care o exercită în direcţionarea politicilor comunitare, este unul dintre cele mai importante organisme ale Uniunii Europene.
Totuşi, alegerea comisarilor europeni şi distribuirea portofoliilor acestora nu este un proces simplu, tehnocrat, ci unul profund influenţat de negocieri politice complexe şi de interese naţionale diverse.
Procedura de selecţie şi compromisul politic
Procesul de selecţie al comisarilor europeni începe imediat după alegerile pentru Parlamentul European.
Fiecare stat membru propune un candidat, sau doi, pentru funcţia de comisar, iar aceştia trebuie să fie ulterior aprobaţi de Parlamentul European după audieri în care noi, parlamentarii europeni, verificăm competenţele şi calificările fiecărui candidat în parte.
De exemplu, portofoliile considerate de maximă importanţă, cum ar fi Concurenţa, Economia, Comerţul sau Politica Externă, sunt uneori destinate statelor mari, sau candidaţilor susţinuţi de grupurile politice dominante.
În acest context, statele membre medii, cum ar fi România, trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a negocia portofolii semnificative. Adică, au nevoie de un guvern condus de cineva care şi pricepe despre ce este vorba şi se şi pricepe la ceea ce face! Aviz domnului Ciolacu.
Negocierile politice: un joc de putere
Negocierile politice care urmează alegerilor europene sunt esenţiale pentru stabilirea noii Comisii Europene. În aceste negocieri, interesele naţionale, ambiţiile politice şi strategiile de lungă durată se ciocnesc de multe ori şi este normal să fie aşa.
Aceste audieri, deşi teoretic tehnice, sunt de multe ori folosite ca instrumente politice pentru a negocia sau chiar bloca anumite candidaturi. Vorbim, totuşi, despre politică.
În final, rezultatul acestor negocieri este o Comisie Europeană care trebuie să echilibreze interesele naţionale, priorităţile politice europene şi necesitatea de a avea o echipă de comisari capabilă să gestioneze dosare extrem de complexe. Iar asta, dragi cititori, se va întâmpla şi acum!
În concluzie, procesul de selecţie a comisarilor europeni şi distribuirea portofoliilor reflectă echilibrul complex dintre tehnocraţie şi politică în UE, iar România ar avea mare nevoie, acum, de un premier care să înţeleagă miza reală a acestui proces!
Deşi procedura este destinată să asigure competenţă şi reprezentativitate, rezultatul final este adesea un compromis între interese naţionale şi politice, ceea ce face ca noua Comisie Europeană să fie nu doar un motor al integrării europene, ci şi o oglindă a diversităţii politice şi economice a continentului, precum şi a competenţei (sau a lipsei acesteia!) liderilor de guverne.
Gheorghe Falcă
Deputat în Parlamentul European, EPP
În fiecare ciclu electoral european, stabilirea componenţei noii Comisii Europene devine un subiect de maxim interes, atât pentru cetăţenii europeni, cât şi pentru actorii politici din întreaga Uniune. Comisia Europeană, prin puterea pe care o exercită în direcţionarea politicilor comunitare, este unul dintre cele mai importante organisme ale Uniunii Europene.
Totuşi, alegerea comisarilor europeni şi distribuirea portofoliilor acestora nu este un proces simplu, tehnocrat, ci unul profund influenţat de negocieri politice complexe şi de interese naţionale diverse.
Procedura de selecţie şi compromisul politic
Procesul de selecţie al comisarilor europeni începe imediat după alegerile pentru Parlamentul European.
Fiecare stat membru propune un candidat, sau doi, pentru funcţia de comisar, iar aceştia trebuie să fie ulterior aprobaţi de Parlamentul European după audieri în care noi, parlamentarii europeni, verificăm competenţele şi calificările fiecărui candidat în parte.
De exemplu, portofoliile considerate de maximă importanţă, cum ar fi Concurenţa, Economia, Comerţul sau Politica Externă, sunt uneori destinate statelor mari, sau candidaţilor susţinuţi de grupurile politice dominante.
În acest context, statele membre medii, cum ar fi România, trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a negocia portofolii semnificative. Adică, au nevoie de un guvern condus de cineva care şi pricepe despre ce este vorba şi se şi pricepe la ceea ce face! Aviz domnului Ciolacu.
Negocierile politice: un joc de putere
Negocierile politice care urmează alegerilor europene sunt esenţiale pentru stabilirea noii Comisii Europene. În aceste negocieri, interesele naţionale, ambiţiile politice şi strategiile de lungă durată se ciocnesc de multe ori şi este normal să fie aşa.
Aceste audieri, deşi teoretic tehnice, sunt de multe ori folosite ca instrumente politice pentru a negocia sau chiar bloca anumite candidaturi. Vorbim, totuşi, despre politică.
În final, rezultatul acestor negocieri este o Comisie Europeană care trebuie să echilibreze interesele naţionale, priorităţile politice europene şi necesitatea de a avea o echipă de comisari capabilă să gestioneze dosare extrem de complexe. Iar asta, dragi cititori, se va întâmpla şi acum!
În concluzie, procesul de selecţie a comisarilor europeni şi distribuirea portofoliilor reflectă echilibrul complex dintre tehnocraţie şi politică în UE, iar România ar avea mare nevoie, acum, de un premier care să înţeleagă miza reală a acestui proces!
Deşi procedura este destinată să asigure competenţă şi reprezentativitate, rezultatul final este adesea un compromis între interese naţionale şi politice, ceea ce face ca noua Comisie Europeană să fie nu doar un motor al integrării europene, ci şi o oglindă a diversităţii politice şi economice a continentului, precum şi a competenţei (sau a lipsei acesteia!) liderilor de guverne.
Gheorghe Falcă
Deputat în Parlamentul European, EPP
Afisari: 6
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].