Comunicat de presă - Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca
Podul scufundat dintr-o peşteră din Mallorca indică prezenţa umană acum 6.000 de ani
Oamenii ar fi putut ajunge în Mallorca, Spania, cu cel puţin 5.600 de ani în urmă, conform unui nou studiu realizat de profesorul Bogdan P. Onac, cercetător colaborator al Institutului Emil G. Racoviţă al Universităţii Babeş-Bolyai şi profesor de geologia carstului şi paleoclimatologie la Universitatea South Florida (SUA), alături de colegii săi şi publicat vineri, 30 august 2024, în Communications Earth & Environment, o revistă din familia Nature. Această dată este cu aproape 2.000 de ani mai veche decât sugerau cercetările anterioare şi a fost estimată prin calcularea momentului în care ar fi putut fi construit un pod antic, acum scufundat, de pe insulă.
Mallorca este una dintre cele mai mari insule din Marea Mediterană şi, cu toate acestea, a fost printre ultimele insule colonizate, cercetările anterioare sugerând că cea mai timpurie aşezare de pe insulă ar fi putut fi construită cu 4.600 - 4.200 de ani în urmă.
Profesorul Bogdan P. Onac, cercetător colaborator al Institutului Emil G. Racoviţă al Universităţii Babeş-Bolyai şi profesor de geologia carstului şi paleoclimatologie la Universitatea South Florida (SUA), alături de colegii săi, a reevaluat intervalul de timp în care au sosit primii oameni pe Insula Mallorca. Noile rezultate de vârstă absolută (datate precis cu metoda uraniu-toriu) a depunerilor minerale (calcit şi aragonit) acumulate în jurul speleotemelor (stalactite, stalagmite, coloane etc.) şi înălţimea unei benzi de colorare existente pe podul scufundat au servit ca indicatori în estimarea cu precizie a schimbărilor istorice ale nivelului mării şi pentru datarea construcţiei podului.
Astfel, profesorul Onac şi echipa sa au stabilit că podul din Peştera Genovesa a fost construit acum 6.000 de ani, cu aproape două mii de ani mai devreme decât estimarea anterioară - reducând decalajul temporal între colonizarea insulelor din estul şi vestul Mediteranei. Podul constă din blocuri mari de calcar aşezate unele peste altele pentru a conecta două săli uscate ale peşterii. Coloraţia distinctă din secţiunea superioară a podului a fost cauzată de precipitarea calcitului la nivelul apei când podul era încă în uz. Comparând adâncimea la care apare coloraţia pe pod cu o reconstituire extrem de precisă a evoluţiei nivelului mării din ultimii 6.000 de ani, cercetătorii au ajuns la concluzia că podul nu ar fi putut fi construit mai devreme de această dată, deoarece zona pe care o traversează nu ar fi fost sub apă la acea vreme. De asemenea, podul nu putea fi construit cu mai puţin de 5.600 de ani în urmă, deoarece nivelul mării ar fi ajuns deasupra podului.
Scopul construirii podului de piatră rămâne neclar. Acesta ar fi putut facilita accesul oamenilor într-o sală interioară a peşterii (singura neindundată), fie pentru a se refugia, fie pentru anumite ritualuri sau doar pentru a depozita la rece alimentele în timpul zilelor fierbinţi din Mallorca. Indiferent de motivaţia construirii podului, prezenţa acestuia sugerează că primii oameni trebuie să fi ajuns în Mallorca cu cel puţin 6.000 de ani în urmă, adică aproape cu 2.000 de ani mai devreme decât se ştia până acum.
Tradiţie şi Excelenţă prin Cultură-Ştiinţă-Inovaţie din 1581
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) este universitatea cu cel mai complex profil academic din ţară (prin numărul de programe şi caracterul multicultural cu trei limbi academice oficiale: română, maghiară şi germană), cu tradiţia academică cea mai veche din România (începută acum 442 de ani - 1581), reprezentând de asemenea cea mai mare comunitate academică din ţară (peste 50.000 de oameni, din 15 localităţi şi 11 judeţe). De la fondare, UBB face parte din galeria universităţilor de prestigiu şi de referinţă din România, de şapte ani aflându-se pe prima poziţie în ţară în Metarankingul Universitar care sumarizează rankingurile internaţionale majore ale universităţilor. În plus, de mai mulţi ani UBB ocupă primele poziţii în ţară în rankingurile internaţionale globale şi pe domenii, aflându-se constant între primele 5% universităţi ale lumii (din cele aproximativ 30000 existente), cu o infrastructură academică avansată (ex. unităţi CDI integrate în reţele europene, laboratoare didactice modernizate şi integrate cu realitatea virtuală/augmentată/mixtă prin Centrul UBB-EON-XR etc.). Recent (2021), în urma auditului internaţional QS STAR, UBB a fost confirmată ca prima universitate world-class (QS*****) din România, din 2020 UBB a fost acceptată în GUILD, organizaţia unora din cele mai prestigioase universităţi europene world-class/research-intensive, a primit distincţia europeană HR Award for Excellence, iar din 2021/2022 este parte a alianţei universităţilor europene EUTOPIA.
Direcţia Comunicare şi PR a UBB
Oamenii ar fi putut ajunge în Mallorca, Spania, cu cel puţin 5.600 de ani în urmă, conform unui nou studiu realizat de profesorul Bogdan P. Onac, cercetător colaborator al Institutului Emil G. Racoviţă al Universităţii Babeş-Bolyai şi profesor de geologia carstului şi paleoclimatologie la Universitatea South Florida (SUA), alături de colegii săi şi publicat vineri, 30 august 2024, în Communications Earth & Environment, o revistă din familia Nature. Această dată este cu aproape 2.000 de ani mai veche decât sugerau cercetările anterioare şi a fost estimată prin calcularea momentului în care ar fi putut fi construit un pod antic, acum scufundat, de pe insulă.
Mallorca este una dintre cele mai mari insule din Marea Mediterană şi, cu toate acestea, a fost printre ultimele insule colonizate, cercetările anterioare sugerând că cea mai timpurie aşezare de pe insulă ar fi putut fi construită cu 4.600 - 4.200 de ani în urmă.
Profesorul Bogdan P. Onac, cercetător colaborator al Institutului Emil G. Racoviţă al Universităţii Babeş-Bolyai şi profesor de geologia carstului şi paleoclimatologie la Universitatea South Florida (SUA), alături de colegii săi, a reevaluat intervalul de timp în care au sosit primii oameni pe Insula Mallorca. Noile rezultate de vârstă absolută (datate precis cu metoda uraniu-toriu) a depunerilor minerale (calcit şi aragonit) acumulate în jurul speleotemelor (stalactite, stalagmite, coloane etc.) şi înălţimea unei benzi de colorare existente pe podul scufundat au servit ca indicatori în estimarea cu precizie a schimbărilor istorice ale nivelului mării şi pentru datarea construcţiei podului.
Astfel, profesorul Onac şi echipa sa au stabilit că podul din Peştera Genovesa a fost construit acum 6.000 de ani, cu aproape două mii de ani mai devreme decât estimarea anterioară - reducând decalajul temporal între colonizarea insulelor din estul şi vestul Mediteranei. Podul constă din blocuri mari de calcar aşezate unele peste altele pentru a conecta două săli uscate ale peşterii. Coloraţia distinctă din secţiunea superioară a podului a fost cauzată de precipitarea calcitului la nivelul apei când podul era încă în uz. Comparând adâncimea la care apare coloraţia pe pod cu o reconstituire extrem de precisă a evoluţiei nivelului mării din ultimii 6.000 de ani, cercetătorii au ajuns la concluzia că podul nu ar fi putut fi construit mai devreme de această dată, deoarece zona pe care o traversează nu ar fi fost sub apă la acea vreme. De asemenea, podul nu putea fi construit cu mai puţin de 5.600 de ani în urmă, deoarece nivelul mării ar fi ajuns deasupra podului.
Scopul construirii podului de piatră rămâne neclar. Acesta ar fi putut facilita accesul oamenilor într-o sală interioară a peşterii (singura neindundată), fie pentru a se refugia, fie pentru anumite ritualuri sau doar pentru a depozita la rece alimentele în timpul zilelor fierbinţi din Mallorca. Indiferent de motivaţia construirii podului, prezenţa acestuia sugerează că primii oameni trebuie să fi ajuns în Mallorca cu cel puţin 6.000 de ani în urmă, adică aproape cu 2.000 de ani mai devreme decât se ştia până acum.
Tradiţie şi Excelenţă prin Cultură-Ştiinţă-Inovaţie din 1581
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) este universitatea cu cel mai complex profil academic din ţară (prin numărul de programe şi caracterul multicultural cu trei limbi academice oficiale: română, maghiară şi germană), cu tradiţia academică cea mai veche din România (începută acum 442 de ani - 1581), reprezentând de asemenea cea mai mare comunitate academică din ţară (peste 50.000 de oameni, din 15 localităţi şi 11 judeţe). De la fondare, UBB face parte din galeria universităţilor de prestigiu şi de referinţă din România, de şapte ani aflându-se pe prima poziţie în ţară în Metarankingul Universitar care sumarizează rankingurile internaţionale majore ale universităţilor. În plus, de mai mulţi ani UBB ocupă primele poziţii în ţară în rankingurile internaţionale globale şi pe domenii, aflându-se constant între primele 5% universităţi ale lumii (din cele aproximativ 30000 existente), cu o infrastructură academică avansată (ex. unităţi CDI integrate în reţele europene, laboratoare didactice modernizate şi integrate cu realitatea virtuală/augmentată/mixtă prin Centrul UBB-EON-XR etc.). Recent (2021), în urma auditului internaţional QS STAR, UBB a fost confirmată ca prima universitate world-class (QS*****) din România, din 2020 UBB a fost acceptată în GUILD, organizaţia unora din cele mai prestigioase universităţi europene world-class/research-intensive, a primit distincţia europeană HR Award for Excellence, iar din 2021/2022 este parte a alianţei universităţilor europene EUTOPIA.
Direcţia Comunicare şi PR a UBB
Afisari: 12
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].