Mesajul preşedintelui Curţii Constituţionale a României cu prilejul sărbătoririi Zilei Limbii Române

Astăzi, în aceiaşi zi de 31 august 2024, în România şi în Republica Moldova se celebrează Ziua Limbii Române, Ziua rostirii româneşti, fapt care constituie o dovadă a unităţii noastre lingvistice, un eveniment cu o majoră semnificaţie culturală şi spirituală pentru întreg neamul românesc, de acasă şi de pretutindeni.

Componenta identităţii culturale este şi rămâne determinantă pentru definirea, specificitatea şi conţinutul conştiinţei identităţii naţionale.

Limba, cultura şi religia sunt nivelul superior al Spiritului unui popor convertit în crearea de valori, tradiţie şi transcendenţă, care-i definesc conturul de identitate şi felul de a fi el însuşi în societate şi istorie.

Limba reprezintă axul gravitaţional al culturii şi spiritualităţii unui neam, pe care se desfăşoară întreaga sa istorie şi dramă existenţială a conştiinţei de sine şi prin care se realizează gândirea, creaţia şi pacea între membri comunităţilor umane.

Literele, cuvântul, fenomenul viu al limbii tezaurizează toată cunoaşterea, evenimentele, sensibilitatea şi istoria unui popor, precum şi, în ultimă instanţă, ale întregii omeniri. Însăşi configurarea bibliotecilor lumii, care sunt instrumentele noastre culturale şi care oglindesc mişcarea spiritului în lume, a fost posibilă datorită codurilor lingvistice ale popoarelor care au transmis mai departe în timp următoarelor generaţii comorile de creativitate şi spiritualitate ale geniului uman manifestat în toate domeniile de activitate.

Limba română, limba noastră comună, este legătura intimă şi coezivă a Fiinţei integrale a neamului românesc. Ea a apărut şi a evoluat ca un organism viu de-a lungul zbuciumatei noastre istorii. Ea fost o pavăză şi un izvor de viaţă în păstrarea Fiinţei noastre şi numai prin bogăţia, diversitatea şi dulceaţa ei am trăit, am rostit cuvintele 'mamă', 'patrie' şi 'pace', am ridicat rugăciunile către Dumnezeu, am iubit, am creat, am tăcut, ne-am revoltat, am suferit, am pierdut, ne-am bucurat de izbânzi şi de sărbători, în limba în care ne-am născut, în Cuvântul întemeietor al Fiinţei.

Puterea Limbii constă în miracolul transmiterii gândurilor şi stărilor sufleteşti, al împărtăşirii, al comuniunii între oameni şi Divinitate.

Ne naştem, trăim şi murim în Cuvintele limbii materne, oricât de savanţi, poligloţi şi sofisticaţi am fi. Pentru noi, ca de altfel pentru întreaga suflare românească, oriunde s-ar afla ea, Limba română este unică, sfântă şi nepieritoare. Este Duhul întregii noastre culturi şi este o veritabilă 'comoară', aşa cum o preţuia Alexei Mateevici.

Marele Mihai Eminescu, poetul nostru de suflet şi de Limbă română, a creat şi a cultivat limba naţională, ridicând-o pe treapta perfecţiunii ideaţiei şi artei literare. Eminescu a scris Tratatul de metafizică a poeziei româneşti în Luceafărul, Tratatul de înţelepciune în Glossă, Tratatul de iubire în Atât de fragedă, Tratatul socio-istoric în Scrisori şi a scris, în metru antic, poate cel mai frumos vers din literatura română: 'nu credeam să-nvăţ a muri vrodată'.

Lucian Blaga a rostit adevăruri profunde în diafanele cuvinte ale Limbii române atunci când a spus 'Eu nu strivesc corola de minuni a lumii şi nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc în calea mea'. Elogiind statornicia satului românesc, Blaga a intuit în mod mesianic că 'veşnicia s-a născut la sat', un alt vers de o rară candoare al literaturii noastre.

Nichita Stănescu, în dragostea-i neţărmurită pentru limba în care a trăit şi a creat, fiind întrebat câte limbi cunoaşte şi vorbeşte, a răspuns că 'de şase ori Limba română'. Nichita Stănescu mai spunea că 'limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte'.

În virtutea aceloraşi simţăminte, fratele nostru moldovean Grigore Vieru a mărturisit că 'doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi, iar bucuria s-o preschimbi în cânt, în limba ta ţi-e dor de mama şi doar în limba ta te poţi opri din plâns, iar când nu poţi nici plânge şi nici râde, tu taci atuncea tot în limba ta'.

Cunoscutul poet Dumitru Matcovschi a spus că 'este a noastră limba noastră şi soartă noi suntem cu ea, cum este codrul verde soarta cu ciuta şi cu pasărea'.

Pentru prozatorul român Fănuş Neagu, în termenii măiestriei metaforei, 'Limba română e distanţa dintre inimă şi umbra ei, care se numeşte suflet'.

Cine nu e 'locuit de Duhul limbii lui materne' este pustiu de patria şi de neamul lui; este văduvit de inefabilitatea primelor sale cuvinte, dăruite prin vibraţia inimii mamei sale. Scriitori români de mare talent şi sensibilitate din ţară sau de dincolo de frontierele ei au omagiat prin creaţia lor virtuţile şi rolul Limbii române în edificarea culturii şi simţirii româneşti, a identităţii noastre naţionale.

Ori de câte ori ne întoarcem la noi înşine, la primordialitatea izvoarelor Fiinţei noastre, oricât am fi de înstrăinaţi de locul unde trăim, de împrejurări şi de vanitatea realizărilor noastre, ne este dor, dor românesc, de cântecul doinei noastre, de locul unde ne-am născut şi a început rostirea spunerii de sine, de vârsta de aur a copilăriei, de primii prieteni din copilărie şi de peisajele de poveste ale locului naşterii.

N-am să vorbesc despre istoria şi biografia Limbii române, nici despre conexiunile dintre formele gândirii, ale creaţiei, comunicării şi structurile lingvistice şi nici despre formarea limbajelor specializate în ştiinţă şi disciplinele socio-umane, acestea fiind domenii de strictă competenţă. Am să evoc doar afirmaţia preşedintelui Academiei Române, domnul profesor Ioan-Aurel Pop, care spunea că 'Limba română este între primele 8 limbi ale lumii' şi este inclusă în patrimoniul UNESCO prin două cuvinte intraductibile: 'dor' şi 'doină'.

O evaluare relevantă a unicităţii şi a particularismului Limbii române o regăsim într-un articol publicat de tomisnews.ro la data de 22 februarie 2024, pe care vă invit să-l lecturaţi cu interes, întrucât considerentele acestuia întrec cu mult posibilităţile mele de elocinţă în descrierea unicităţii Limbii române (a se vedea https://tomisnews.ro/limba-romana-unica-in-lume-nici-o-alta-limba-nu-foloseste-atatea-zicatori-si-expresii-a-intrat-in-patrimoniul-unesco-cu-dor-si-doina/.).

Limba română, prin distincţia timbrului ei, străluceşte în diadema limbilor celorlalte culturi şi popoare, care merită respectul şi reverenţa noastră în egală măsură cu acelea pe care le acordăm Limbii române, considerând, astfel, că numai varietatea limbilor şi culturilor constituie liantul păcii şi armoniei între popoarele lumii. Limbile armonice ale pământului trebuie să aducă pacea, şi nu Turnul Babel al conflictelor între oameni.

Respectul demnităţii şi celebrării limbii noastre române se realizează prin păstrarea şi afirmarea ei, prin vorbire şi scris, creaţia în literatură, precum şi în celelalte domenii ale ştiinţei şi ale registrelor limbii culte şi populare. Permanenţa rostirii în aleasa Limbă română nu poate fi întreruptă şi nu poate fi inhibată, întrucât fiecare limbă exprimă geniul autentic al unui popor.

La atenienii care au inventat democraţia, în Agora unde se luau hotărârile importante ale Cetăţii, înainte de deschiderea dezbaterilor, se recitau câteva strofe din Iliada şi Odiseea lui Homer, în semn de respect şi recunoştinţă faţă de cultura şi miturile fondatoare, înscrise în bronzul limbii eline.

Astăzi, în Uniunea Europeană, Curtea de Justiţie a acesteia, în respectul limbilor naţionale ale statelor membre, limbi oficiale ale Uniunii, îşi desfăşoară dezbaterile judiciare în formula multilingvismului şi a identităţii lingvistice.

La Chişinău, Limba română, ca limbă firească şi limbă oficială, a renăscut, dobândindu-şi demnitatea ei culturală şi naţională, prin aportul considerabil şi consecvent al oamenilor de cultură, de ştiinţă, din învăţământ, din artă şi din literatură care au făcut posibilă vorbirea şi scrierea în Limba română la un înalt nivel intelectual şi cu o mare acurateţe stilistică.

Limba română, în calitate de limbă oficială, este atât un simbol naţional, cât şi un element al identităţii constituţionale. Un rol important în această afirmare şi consolidare a limbii l-au avut oamenii de cultură, istoricii, precum şi Curtea Constituţională a Republicii Moldova, care a statuat în anul 2013 că 'Limba română ca limbă de stat' este unul dintre elementele considerate esenţiale în definirea identităţii constituţionale a noului stat şi a populaţiei acestuia, având un rol cheie în sistemul valoric creat prin proclamarea independenţei Republicii Moldova, soluţie consacrată şi de Constituţia Republicii Moldova.

Continuitatea şi păstrarea neîntrerupte ale Limbii române sunt asigurate de vorbirea şi creaţia populară a celor unde 's-a născut veşnicia', care, în întreaga lor viaţă şi activitate, în mod invariabil, au vorbit, au trăit şi şi-au exprimat sentimentele în una şi aceeaşi Limbă română, limba poporului român. Ţăranul tradiţional este şi rămâne incontestabil depozitarul Limbii materne româneşti şi cel care a menţinut trunchiul Limbii române veşnic viu.

Privilegiul de a avea o limbă este cel mai preţios dar al străbunilor, lăsat urmaşilor urmaşilor. Spre deosebire de monumentele materiale (edificiile comemorative, muzeele, vestigiile cetăţilor, ansamblurile omagiale ale unor fapte eroice etc.), monumentul spiritual imaterial al limbii este incomparabil mai durabil, deoarece întregul tezaur al istoriei unui popor este încifrat în registrele cuvântului, limba, prin ea însăşi, constituind întreaga memorie a unei comunităţi. Memoria şi limba unui popor nu pot fi distruse sau anihilate, întrucât ele fac parte din Fiinţa profundă a acelui neam.

În încheiere, doresc să subliniez că Limba nu este un simplu cod de semne şi sunete, care se sublimează în arta şi puterea cuvântului sau în întrebuinţările sale utilitariste, ci ea are imanenţa forţei unui arhetip. Respectul şi omagiul faţă de propria limbă rezidă în vorbirea, în scrierea, în cultivarea şi în celebrarea ei.

La mulţi ani, Limba Română!

La mulţi ani vorbitorilor, creatorilor şi tuturor celor care cultivă şi afirmă Limba română, oriunde s-ar găsi ei!

Afisari: 11