Comunicat de presă - Administraţia Prezidenţială
Declaraţiile de presă comune susţinute de Preşedintele României, Klaus Iohannis, cu Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut sâmbătă, 31 august 2024, la Chişinău, declaraţii de presă comune cu Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiilor Preşedintelui României:
Doamnă Preşedinte Maia Sandu,
Doamnelor, domnilor,
Mă bucur să revin la Chişinău, într-o perioadă cu o simbolistică specială: Ziua Independenţei, marcată recent, la 27 august, şi Ziua Limbii Române, sărbătorită astăzi, chiar la împlinirea a 35 de ani de când revenirea la limba română şi la scrierea latină a fost cerută de mii de glasuri în Piaţa Marii Adunări Naţionale.
Limba română şi grafia latină reprezintă o componentă identitară şi culturală esenţială. Este limba care ne uneşte, este limba în care au scris Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Nichita Stănescu şi Tatiana Ţîbuleac. Şi este, totodată, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene, reprezentând un instrument valoros în acest cadru lingvistic divers.
Salut şi faptul că în aceste zile are loc o nouă ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest Chişinău.
Am fost onorat să acord, împreună cu doamna Preşedinte Maia Sandu, Înaltul Patronaj acestui eveniment.
Cu zece ani în urmă, în 2014, la scurt timp după ce am fost ales, am efectuat prima vizită în calitate de Preşedinte al României la Chişinău. Am dorit să transmit astfel un semnal puternic privind atenţia deosebită pe care o voi acorda relaţiilor noastre bilaterale. Apoi, în 2020, am venit la Chişinău imediat după câştigarea alegerilor de către doamna Preşedinte Maia Sandu, când cetăţenii au semnalat ferm opţiunea lor pro-europeană prin votul exprimat.
De-a lungul anilor, am efectuat numeroase vizite la Chişinău şi am avut onoarea de a fi Preşedintele României în ceea ce putem numi cea mai bună şi prolifică perioadă a cooperării între România şi Republica Moldova.
Contribuţia strategică a României la progresul continuu al Republicii Moldova pe drumul reformelor şi al integrării europene este incontestabilă, fiind unul dintre cele mai importante succese de politică externă din ultimii zece ani.
Vă felicit şi cu acest prilej pentru paşii istorici realizaţi în procesul de ancorare în marea familie europeană, din care sunteţi parte firească, şi pentru deschiderea oficială a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
Ştiu că eforturile pe care le faceţi sunt foarte mari, însă beneficiile apartenenţei la Uniune sunt pe măsură, iar cetăţenii vor simţi aceste beneficii în sistemul de educaţie, în cel de sănătate, în infrastructură, conectivitate şi, desigur, în plan economic.
În plus, Uniunea Europeană reprezintă o comunitate în care identitatea, istoria şi independenţa sunt respectate, nu rescrise sau încălcate brutal.
În ceea ce priveşte reuşitele la nivelul cooperării sectoriale bilaterale, doresc să menţionez, din multitudinea acestora, o serie de proiecte extrem de importante:
Gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău a devenit pe deplin funcţional în octombrie 2021 şi a consolidat securitatea energetică a Republicii Moldova, fiind punctul focal al unei interconectări ireversibile cu Uniunea Europeană, prin România.
Totodată, avem o cooperare solidă pentru dezvoltarea infrastructurii de transport al energiei electrice, un exemplu concret în acest sens fiind construirea interconexiunii Suceava-Bălţi. Aceasta va permite României să ajute mai eficient Republica Moldova în cazul unor crize de aprovizionare cu energie electrică.
România a intervenit, de altfel, decisiv pentru sprijinirea Chişinăului în momentul în care Rusia a început să folosească energia ca armă geopolitică. Doresc să vă asigur că angajamentul nostru de a vă susţine în orice situaţie de criză, inclusiv din domeniul energiei, este mai ferm ca niciodată.
Cooperarea economică este şi aceasta la un nivel înalt. România este, de mai mulţi ani, primul partener comercial al Republicii Moldova, cum şi dumneavoastră, doamnă Preşedinte, tocmai aţi subliniat. Peste 1.600 de companii cu capital românesc contribuie la nivelul crescut al investiţiilor în domenii diverse şi creează, aici, numeroase locuri de muncă.
Nu în ultimul rând, continuăm să realizăm multiple proiecte în beneficiul tuturor cetăţenilor Republicii Moldova. Acordul privind ajutorul nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro ne oferă un cadru actualizat pentru finanţarea acestor proiecte de interes.
Am certitudinea că asistenţa din partea României prin acest instrument va continua să aducă o schimbare în bine în viaţa tuturor cetăţenilor Republicii Moldova.
Doamnelor şi domnilor,
Foarte aproape de noi, agresiunea ilegală a Rusiei asupra Ucrainei continuă deja de mai bine de doi ani. În acelaşi timp, războiul hibrid purtat asupra Republicii Moldova şi a cetăţenilor săi este tot mai intens şi ia forme tot mai grave.
În contextul regional atât de complex, consolidarea independenţei pe toate planurile rămâne o premisă esenţială pentru dezvoltarea cuprinzătoare şi afirmarea democratică, europeană a Republicii Moldova.
Aşa cum aţi văzut cu câteva momente în urmă, am semnat astăzi, cu doamna Preşedinte Maia Sandu, o Declaraţie Comună privind rezilienţa Republicii Moldova.
Este un document politic ce susţine şi întăreşte cooperarea bilaterală în acest domeniu vital şi recunoaşte paşii importanţi pe care autorităţile de la Chişinău i-au făcut în ultimii ani pe calea europeană.
Totodată, această Declaraţie reprezintă şi o reconfirmare a sprijinului multidimensional pe care România îl acordă Republicii Moldova pentru consolidarea rezilienţei instituţionale şi la nivelul societăţii.
În această toamnă, inclusiv prin participarea la referendumul privind integrarea europeană, cetăţenii Republicii Moldova vor avea oportunitatea istorică să opteze pentru stabilitate, securitate şi bunăstare, pentru continuitate pe drumul european. Este vital ca vocea dumneavoastră să fie foarte clar auzită aici, la Chişinău, la Bruxelles, în toate capitalele europene şi la nivel internaţional!
România vă va fi alături, drept cel mai de încredere şi activ susţinător al parcursului european, şi încurajez, de la acest pupitru, toţi partenerii internaţionali să sprijine consistent şi pe termen lung Republica Moldova şi pe cetăţenii săi!
Angajamentul strategic al României pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova va rămâne de nezdruncinat şi asta pe termen lung.
Vă felicit şi vă mulţumesc!
Sesiune de întrebări şi răspunsuri:
Jurnalist: Domnule Preşedinte Iohannis, s-a vorbit foarte mult în spaţiul public despre ceea ce veţi face după ce vă încheiaţi mandatul de Şef al Statului. Întrebarea este: dacă viitorul Preşedinte al României o să vă roage să organizaţi un nou guvern, aţi accepta funcţia de premier? Vă mulţumesc.
Preşedintele României: Eu îmi doresc să duc mandatul pe care l-am primit de la români la bun sfârşit şi, după cum se vede cu ochiul liber, sfârşitul acestui mandat nu este unul nici liniştit, nici cu prea multe certitudini decât cele pe care le-am construit împreună. Parcursul european, parcursul euroatlantic al României nu mai sunt puse sub semnul întrebării de nimeni şi cred că la această atitudine am participat un pic mai mult, dar, sigur, lucrurile au un început şi după un timp au un final. Eu îmi doresc să reuşesc să menţin în aceste puţine luni care mi-au rămas România pe parcursul ei. Îmi doresc să menţin instituţiile statului pe o linie clară, transparentă şi îmi doresc tare mult ca alegerile să decurgă într-un mod foarte bine organizat şi rezultatele să fie foarte clare. Nu cred că este relevantă persoana mea după încheierea mandatului şi nu cred că are vreo valoare publică să discutăm acum despre ce voi face eu sau nu voi face eu după 21 decembrie. Vom vedea atunci.
Jurnalist: Domnule Preşedinte, pentru dumneavoastră aş avea o întrebare, vă rog frumos. În primul rând, spuneaţi puţin mai devreme că nu este relevant ce veţi face dumneavoastră după încheierea mandatului de la Palatul Cotroceni. Aş vrea să insist un pic, dacă îmi permiteţi. S-a discutat în spaţiul public despre posibilitatea ca dumneavoastră să preluaţi o funcţie înaltă la nivel european. Mai există această posibilitate după încheierea mandatului dumneavoastră de la Palatul Cotroceni? Şi dacă îmi permiteţi, o scurtă completare legată de faptul că inclusiv în ţara noastră, ca şi la Chişinău, urmează alegerile prezidenţiale. Aş vrea să vă întreb cum vedeţi în acest moment această Coaliţie de guvernare din ţara noastră - atât Premierul, cât şi preşedintele PNL fac parte din Coaliţia de guvernare, dar sunt contracandidaţi? Totuşi, cum vedeţi această Coaliţie - ar trebui să mai funcţioneze, mai poate funcţiona, există posibilitatea să avem o instabilitate politică în acest moment?
Preşedintele României: În ce mă priveşte, nu pot decât să repet ce am spus şi colegei dumneavoastră. Vom trăi şi vom vedea. Cred că este un răspuns clasic pentru astfel de situaţii, dar despre România, da, putem să discutăm până în ultima zi de mandat şi dacă mă întrebaţi despre cum funcţionează Coaliţia, cum funcţionează Guvernul şi cum vor fi următoarele luni, vor fi foarte agitate. Nu cred că are rost să ne imaginăm altceva. Sunt campanii extrem de complicate, care trebuie să fie organizate de partide, de candidaţi şi am văzut deja că foarte uşor în spaţiul public se ajunge la acuzaţii reciproce, la tot felul de discuţii care câteodată nu mi s-au părut neapărat principiale, dar ele au loc atunci când sunt campanii electorale cu miză foarte mare şi noi nu am avut de mult campanii şi alegeri cu mize aşa de mari ca acum. Totuşi, mă voi strădui şi cred că voi reuşi să păstrez calmul la un nivel rezonabil în administraţie. În ceea ce vor face partidele şi candidaţii nu intenţionez să mă implic, fiindcă nu este campania mea, dar, da, intenţionez să mă implic în ce se întâmplă la nivel administrativ şi la nivelul instituţiilor mari ale statului, în sensul, aşa cum scrie în Constituţie, de a veghea asupra bunei funcţionări a acestor instituţii. După părerea mea, cu toată agitaţia din campanie care este creată de candidaţi, de partide şi de media, cred că România nu va intra într-o fază de instabilitate sau să ajungă într-o fază în care cu greu poate fi guvernată. Vom trece prin aceste alegeri şi sunt încredinţat că românii vor şti ce să aleagă.
Jurnalist: Domnule Iohannis, aţi menţionat că această Declaraţie Comună, care a fost semnată acum câteva minute aici, la Chişinău, reprezintă, de fapt, o continuitate a sprijinului necondiţionat oferit de România pentru Republica Moldova. Dacă aţi putea să ne spuneţi, la modul practic, cum această Declaraţie va spori rezilienţa Republicii Moldova, dacă şi cum ar putea să întărească capacităţile instituţiilor Republicii Moldova de a face faţă provocărilor actuale - aici ne referim la propaganda rusească, la atacurile hibride, în special acum, în perioada campaniei electorale care se apropie, care se vor intensifica - şi cum va spori rezilienţa energetică a Republicii Moldova în contextul evoluţiilor actuale, în care tranzitul gazului rusesc prin Ucraina va fi interzis, ştim că ar putea afecta Republica Moldova prin creşterea preţurilor la energie electrică, o criză în regiunea transnistreană. Ce prevede mai exact acest document? Dacă aţi putea să ne daţi mai multe detalii.
Preşedintele României: Între state, relaţiile se bazează pe convenţii bilaterale sau, de exemplu, în cazul Uniunii Europene, pe tratate comune şi, în cazul cel mai favorabil, aceste relaţii sunt promovate de responsabilii statelor, începând de la cea mai înaltă poziţie, până la persoanele din aparatul tehnic al ministerelor şi al administraţiei în general. Ceea ce am construit între România şi Moldova nu am construit doar între doamna Preşedinte Maia Sandu şi mine. Este o construcţie amplă, este o construcţie cuprinzătoare, care se duce la nivel sectorial. Este nevoie de guverne, de ministere, de administraţii locale pentru ca aceste lucruri să continue şi să funcţioneze bine. Din acest motiv, am considerat că este momentul potrivit pentru a semna un angajament bilateral, care rămâne obligatoriu şi pentru cei care vin după noi, fiindcă nu este posibil ca relaţia dintre două state să se bazeze doar pe relaţia personală între liderii celor două state. Este nevoie ca această relaţie să fie puternică la nivel instituţional şi intrainstituţional. Şi asta facem prin semnarea acestui document, ca să ne asigurăm că lucrurile bune începute şi proiectele începute, în domeniul energetic, în infrastructură, în construcţii de poduri, în construcţii de şcoli, reparaţii, grădiniţe şi aşa mai departe, să continue cel puţin la aceeaşi intensitate. Acestea sunt lucrurile pe care ni le dorim. Sunt lucruri pe care le-am construit şi personal, sunt încredinţat că, de partea României, ele vor fi continuate.
Jurnalist: Domnule Preşedinte Iohannis, pe final de mandat, cum credeţi, care ar fi cel mai important moment din relaţia României cu Republica Moldova?
Preşedintele României: Au fost multe momente importante, unele foarte importante, unele emoţionante, unele care au fost percepute mai bine doar de specialişti. Dar unul din proiectele pe care le-am abordat şi l-am dus binişor împreună, România şi Republica Moldova, este calea europeană a Republicii Moldova. Faptul că am reuşit să obţinem o decizie clară la Bruxelles pentru statutul de candidat la integrare al Republicii Moldova şi ulterior - şi asta a fost o surpriză pentru multă lume - să obţinem chiar începerea negocierilor de aderare - care, de fapt, acesta este pasul administrativ cel mai puternic, mi se pare că este lucrul de departe, de foarte departe cel mai important şi cred că decizia doamnei Preşedinte Sandu de a convoca un referendum pe această temă este o idee extraordinar de bună fiindcă în acest fel şi omul simplu percepe importanţa acestui proiect.
Eu îmi amintesc discuţiile care au fost în România când am avut aceeaşi fază - negocieri de aderare complicate, de durată. Au fost voci care începuseră deja să întrebe dacă chiar trebuie să ne integrăm, dacă e important. Importanţa integrării este atât de mare şi rezultatele sunt atât de pozitive încât vă recomand să faceţi orice ca să popularizaţi aceste lucruri. În cazul României, integrarea europeană a dus la o creştere economică nu semnficativă - enormă, a dus la stabilitate, a dus la consolidarea democraţiei interne din România şi a făcut posibil ceea ce numim noi parcursul euroatlantic, care pare aşa o sintagmă simplă, dar este un proiect naţional de mare amploare şi de mare durată. Şi de aceea cred că asta este calea pe care ar fi bine să o urmeze şi Republica Moldova.
Departamentul Comunicare Publică
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut sâmbătă, 31 august 2024, la Chişinău, declaraţii de presă comune cu Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiilor Preşedintelui României:
Doamnă Preşedinte Maia Sandu,
Doamnelor, domnilor,
Mă bucur să revin la Chişinău, într-o perioadă cu o simbolistică specială: Ziua Independenţei, marcată recent, la 27 august, şi Ziua Limbii Române, sărbătorită astăzi, chiar la împlinirea a 35 de ani de când revenirea la limba română şi la scrierea latină a fost cerută de mii de glasuri în Piaţa Marii Adunări Naţionale.
Limba română şi grafia latină reprezintă o componentă identitară şi culturală esenţială. Este limba care ne uneşte, este limba în care au scris Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Nichita Stănescu şi Tatiana Ţîbuleac. Şi este, totodată, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene, reprezentând un instrument valoros în acest cadru lingvistic divers.
Salut şi faptul că în aceste zile are loc o nouă ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest Chişinău.
Am fost onorat să acord, împreună cu doamna Preşedinte Maia Sandu, Înaltul Patronaj acestui eveniment.
Cu zece ani în urmă, în 2014, la scurt timp după ce am fost ales, am efectuat prima vizită în calitate de Preşedinte al României la Chişinău. Am dorit să transmit astfel un semnal puternic privind atenţia deosebită pe care o voi acorda relaţiilor noastre bilaterale. Apoi, în 2020, am venit la Chişinău imediat după câştigarea alegerilor de către doamna Preşedinte Maia Sandu, când cetăţenii au semnalat ferm opţiunea lor pro-europeană prin votul exprimat.
De-a lungul anilor, am efectuat numeroase vizite la Chişinău şi am avut onoarea de a fi Preşedintele României în ceea ce putem numi cea mai bună şi prolifică perioadă a cooperării între România şi Republica Moldova.
Contribuţia strategică a României la progresul continuu al Republicii Moldova pe drumul reformelor şi al integrării europene este incontestabilă, fiind unul dintre cele mai importante succese de politică externă din ultimii zece ani.
Vă felicit şi cu acest prilej pentru paşii istorici realizaţi în procesul de ancorare în marea familie europeană, din care sunteţi parte firească, şi pentru deschiderea oficială a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
Ştiu că eforturile pe care le faceţi sunt foarte mari, însă beneficiile apartenenţei la Uniune sunt pe măsură, iar cetăţenii vor simţi aceste beneficii în sistemul de educaţie, în cel de sănătate, în infrastructură, conectivitate şi, desigur, în plan economic.
În plus, Uniunea Europeană reprezintă o comunitate în care identitatea, istoria şi independenţa sunt respectate, nu rescrise sau încălcate brutal.
În ceea ce priveşte reuşitele la nivelul cooperării sectoriale bilaterale, doresc să menţionez, din multitudinea acestora, o serie de proiecte extrem de importante:
Gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău a devenit pe deplin funcţional în octombrie 2021 şi a consolidat securitatea energetică a Republicii Moldova, fiind punctul focal al unei interconectări ireversibile cu Uniunea Europeană, prin România.
Totodată, avem o cooperare solidă pentru dezvoltarea infrastructurii de transport al energiei electrice, un exemplu concret în acest sens fiind construirea interconexiunii Suceava-Bălţi. Aceasta va permite României să ajute mai eficient Republica Moldova în cazul unor crize de aprovizionare cu energie electrică.
România a intervenit, de altfel, decisiv pentru sprijinirea Chişinăului în momentul în care Rusia a început să folosească energia ca armă geopolitică. Doresc să vă asigur că angajamentul nostru de a vă susţine în orice situaţie de criză, inclusiv din domeniul energiei, este mai ferm ca niciodată.
Cooperarea economică este şi aceasta la un nivel înalt. România este, de mai mulţi ani, primul partener comercial al Republicii Moldova, cum şi dumneavoastră, doamnă Preşedinte, tocmai aţi subliniat. Peste 1.600 de companii cu capital românesc contribuie la nivelul crescut al investiţiilor în domenii diverse şi creează, aici, numeroase locuri de muncă.
Nu în ultimul rând, continuăm să realizăm multiple proiecte în beneficiul tuturor cetăţenilor Republicii Moldova. Acordul privind ajutorul nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro ne oferă un cadru actualizat pentru finanţarea acestor proiecte de interes.
Am certitudinea că asistenţa din partea României prin acest instrument va continua să aducă o schimbare în bine în viaţa tuturor cetăţenilor Republicii Moldova.
Doamnelor şi domnilor,
Foarte aproape de noi, agresiunea ilegală a Rusiei asupra Ucrainei continuă deja de mai bine de doi ani. În acelaşi timp, războiul hibrid purtat asupra Republicii Moldova şi a cetăţenilor săi este tot mai intens şi ia forme tot mai grave.
În contextul regional atât de complex, consolidarea independenţei pe toate planurile rămâne o premisă esenţială pentru dezvoltarea cuprinzătoare şi afirmarea democratică, europeană a Republicii Moldova.
Aşa cum aţi văzut cu câteva momente în urmă, am semnat astăzi, cu doamna Preşedinte Maia Sandu, o Declaraţie Comună privind rezilienţa Republicii Moldova.
Este un document politic ce susţine şi întăreşte cooperarea bilaterală în acest domeniu vital şi recunoaşte paşii importanţi pe care autorităţile de la Chişinău i-au făcut în ultimii ani pe calea europeană.
Totodată, această Declaraţie reprezintă şi o reconfirmare a sprijinului multidimensional pe care România îl acordă Republicii Moldova pentru consolidarea rezilienţei instituţionale şi la nivelul societăţii.
În această toamnă, inclusiv prin participarea la referendumul privind integrarea europeană, cetăţenii Republicii Moldova vor avea oportunitatea istorică să opteze pentru stabilitate, securitate şi bunăstare, pentru continuitate pe drumul european. Este vital ca vocea dumneavoastră să fie foarte clar auzită aici, la Chişinău, la Bruxelles, în toate capitalele europene şi la nivel internaţional!
România vă va fi alături, drept cel mai de încredere şi activ susţinător al parcursului european, şi încurajez, de la acest pupitru, toţi partenerii internaţionali să sprijine consistent şi pe termen lung Republica Moldova şi pe cetăţenii săi!
Angajamentul strategic al României pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova va rămâne de nezdruncinat şi asta pe termen lung.
Vă felicit şi vă mulţumesc!
Sesiune de întrebări şi răspunsuri:
Jurnalist: Domnule Preşedinte Iohannis, s-a vorbit foarte mult în spaţiul public despre ceea ce veţi face după ce vă încheiaţi mandatul de Şef al Statului. Întrebarea este: dacă viitorul Preşedinte al României o să vă roage să organizaţi un nou guvern, aţi accepta funcţia de premier? Vă mulţumesc.
Preşedintele României: Eu îmi doresc să duc mandatul pe care l-am primit de la români la bun sfârşit şi, după cum se vede cu ochiul liber, sfârşitul acestui mandat nu este unul nici liniştit, nici cu prea multe certitudini decât cele pe care le-am construit împreună. Parcursul european, parcursul euroatlantic al României nu mai sunt puse sub semnul întrebării de nimeni şi cred că la această atitudine am participat un pic mai mult, dar, sigur, lucrurile au un început şi după un timp au un final. Eu îmi doresc să reuşesc să menţin în aceste puţine luni care mi-au rămas România pe parcursul ei. Îmi doresc să menţin instituţiile statului pe o linie clară, transparentă şi îmi doresc tare mult ca alegerile să decurgă într-un mod foarte bine organizat şi rezultatele să fie foarte clare. Nu cred că este relevantă persoana mea după încheierea mandatului şi nu cred că are vreo valoare publică să discutăm acum despre ce voi face eu sau nu voi face eu după 21 decembrie. Vom vedea atunci.
Jurnalist: Domnule Preşedinte, pentru dumneavoastră aş avea o întrebare, vă rog frumos. În primul rând, spuneaţi puţin mai devreme că nu este relevant ce veţi face dumneavoastră după încheierea mandatului de la Palatul Cotroceni. Aş vrea să insist un pic, dacă îmi permiteţi. S-a discutat în spaţiul public despre posibilitatea ca dumneavoastră să preluaţi o funcţie înaltă la nivel european. Mai există această posibilitate după încheierea mandatului dumneavoastră de la Palatul Cotroceni? Şi dacă îmi permiteţi, o scurtă completare legată de faptul că inclusiv în ţara noastră, ca şi la Chişinău, urmează alegerile prezidenţiale. Aş vrea să vă întreb cum vedeţi în acest moment această Coaliţie de guvernare din ţara noastră - atât Premierul, cât şi preşedintele PNL fac parte din Coaliţia de guvernare, dar sunt contracandidaţi? Totuşi, cum vedeţi această Coaliţie - ar trebui să mai funcţioneze, mai poate funcţiona, există posibilitatea să avem o instabilitate politică în acest moment?
Preşedintele României: În ce mă priveşte, nu pot decât să repet ce am spus şi colegei dumneavoastră. Vom trăi şi vom vedea. Cred că este un răspuns clasic pentru astfel de situaţii, dar despre România, da, putem să discutăm până în ultima zi de mandat şi dacă mă întrebaţi despre cum funcţionează Coaliţia, cum funcţionează Guvernul şi cum vor fi următoarele luni, vor fi foarte agitate. Nu cred că are rost să ne imaginăm altceva. Sunt campanii extrem de complicate, care trebuie să fie organizate de partide, de candidaţi şi am văzut deja că foarte uşor în spaţiul public se ajunge la acuzaţii reciproce, la tot felul de discuţii care câteodată nu mi s-au părut neapărat principiale, dar ele au loc atunci când sunt campanii electorale cu miză foarte mare şi noi nu am avut de mult campanii şi alegeri cu mize aşa de mari ca acum. Totuşi, mă voi strădui şi cred că voi reuşi să păstrez calmul la un nivel rezonabil în administraţie. În ceea ce vor face partidele şi candidaţii nu intenţionez să mă implic, fiindcă nu este campania mea, dar, da, intenţionez să mă implic în ce se întâmplă la nivel administrativ şi la nivelul instituţiilor mari ale statului, în sensul, aşa cum scrie în Constituţie, de a veghea asupra bunei funcţionări a acestor instituţii. După părerea mea, cu toată agitaţia din campanie care este creată de candidaţi, de partide şi de media, cred că România nu va intra într-o fază de instabilitate sau să ajungă într-o fază în care cu greu poate fi guvernată. Vom trece prin aceste alegeri şi sunt încredinţat că românii vor şti ce să aleagă.
Jurnalist: Domnule Iohannis, aţi menţionat că această Declaraţie Comună, care a fost semnată acum câteva minute aici, la Chişinău, reprezintă, de fapt, o continuitate a sprijinului necondiţionat oferit de România pentru Republica Moldova. Dacă aţi putea să ne spuneţi, la modul practic, cum această Declaraţie va spori rezilienţa Republicii Moldova, dacă şi cum ar putea să întărească capacităţile instituţiilor Republicii Moldova de a face faţă provocărilor actuale - aici ne referim la propaganda rusească, la atacurile hibride, în special acum, în perioada campaniei electorale care se apropie, care se vor intensifica - şi cum va spori rezilienţa energetică a Republicii Moldova în contextul evoluţiilor actuale, în care tranzitul gazului rusesc prin Ucraina va fi interzis, ştim că ar putea afecta Republica Moldova prin creşterea preţurilor la energie electrică, o criză în regiunea transnistreană. Ce prevede mai exact acest document? Dacă aţi putea să ne daţi mai multe detalii.
Preşedintele României: Între state, relaţiile se bazează pe convenţii bilaterale sau, de exemplu, în cazul Uniunii Europene, pe tratate comune şi, în cazul cel mai favorabil, aceste relaţii sunt promovate de responsabilii statelor, începând de la cea mai înaltă poziţie, până la persoanele din aparatul tehnic al ministerelor şi al administraţiei în general. Ceea ce am construit între România şi Moldova nu am construit doar între doamna Preşedinte Maia Sandu şi mine. Este o construcţie amplă, este o construcţie cuprinzătoare, care se duce la nivel sectorial. Este nevoie de guverne, de ministere, de administraţii locale pentru ca aceste lucruri să continue şi să funcţioneze bine. Din acest motiv, am considerat că este momentul potrivit pentru a semna un angajament bilateral, care rămâne obligatoriu şi pentru cei care vin după noi, fiindcă nu este posibil ca relaţia dintre două state să se bazeze doar pe relaţia personală între liderii celor două state. Este nevoie ca această relaţie să fie puternică la nivel instituţional şi intrainstituţional. Şi asta facem prin semnarea acestui document, ca să ne asigurăm că lucrurile bune începute şi proiectele începute, în domeniul energetic, în infrastructură, în construcţii de poduri, în construcţii de şcoli, reparaţii, grădiniţe şi aşa mai departe, să continue cel puţin la aceeaşi intensitate. Acestea sunt lucrurile pe care ni le dorim. Sunt lucruri pe care le-am construit şi personal, sunt încredinţat că, de partea României, ele vor fi continuate.
Jurnalist: Domnule Preşedinte Iohannis, pe final de mandat, cum credeţi, care ar fi cel mai important moment din relaţia României cu Republica Moldova?
Preşedintele României: Au fost multe momente importante, unele foarte importante, unele emoţionante, unele care au fost percepute mai bine doar de specialişti. Dar unul din proiectele pe care le-am abordat şi l-am dus binişor împreună, România şi Republica Moldova, este calea europeană a Republicii Moldova. Faptul că am reuşit să obţinem o decizie clară la Bruxelles pentru statutul de candidat la integrare al Republicii Moldova şi ulterior - şi asta a fost o surpriză pentru multă lume - să obţinem chiar începerea negocierilor de aderare - care, de fapt, acesta este pasul administrativ cel mai puternic, mi se pare că este lucrul de departe, de foarte departe cel mai important şi cred că decizia doamnei Preşedinte Sandu de a convoca un referendum pe această temă este o idee extraordinar de bună fiindcă în acest fel şi omul simplu percepe importanţa acestui proiect.
Eu îmi amintesc discuţiile care au fost în România când am avut aceeaşi fază - negocieri de aderare complicate, de durată. Au fost voci care începuseră deja să întrebe dacă chiar trebuie să ne integrăm, dacă e important. Importanţa integrării este atât de mare şi rezultatele sunt atât de pozitive încât vă recomand să faceţi orice ca să popularizaţi aceste lucruri. În cazul României, integrarea europeană a dus la o creştere economică nu semnficativă - enormă, a dus la stabilitate, a dus la consolidarea democraţiei interne din România şi a făcut posibil ceea ce numim noi parcursul euroatlantic, care pare aşa o sintagmă simplă, dar este un proiect naţional de mare amploare şi de mare durată. Şi de aceea cred că asta este calea pe care ar fi bine să o urmeze şi Republica Moldova.
Departamentul Comunicare Publică
Afisari: 25
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].