Comunicat de presă - Astra Film
Astra Film Festival anunţă selecţia oficială a ediţiei 2024
Majoritatea producţiilor vor fi văzute în premieră la Sibiu. Se pot achiziţiona abonamente în regim early bird până pe 10 septembrie
Festivalului internaţional de film documentar Astra Film (Sibiu, 20-27 octombrie 2024) propune publicului peste 100 de filme produse în ţări de pe toate continentele. Cele mai multe producţii vor fi prezentate în premieră în Sibiu. Lista filmelor din cele patru secţiuni competiţionale poate fi consultată aici: https://www.astrafilm.ro/ro/2024/selectia-oficiala-astra-film-festival. Organizatorii oferă abonamente la preţuri speciale, în regim early bird, până în data de 10 septembrie. Detalii, aici: https://www.astrafilm.ro/ro/stiri/early-bird-aff2024.
'Aşteptăm cu nerăbdare să fim din nou împreună în al 31-lea an de festival. Cred că selecţia din acest an este una dintre cele mai valoroase şi sunt convins că publicul nostru, comunitatea Astra Film Festival, va umple sălile şi îi va aplauda pe curajoşii şi talentaţii regizori care ne-au încredinţat producţiile lor', a declarat Dumitru Budrala, director Astra Film Festival.
ROMANIA. Selecţia pentru secţiunea competiţională România, aduce în faţa spectatorilor realităţi incomode, chiar tulburătoare ale istoriei recente, despre care evităm să vorbim, dar care ne ajung din urmă, şi poveşti de viaţă despre realităţile societăţii noastre: minori lăsaţi în voia sorţii şi nevoiţi să-şi ia destinul în propriile mâini, vârstnici vulnerabili, care trebuie să se confrunte cu situaţii inumane, tineri gay care îşi doresc iubire, acceptare şi drepturi egale, ori familii aparent perfecte, dar în interiorul cărora e un zbucium care duce la acţiuni radicale.
Şase dintre cele 11 filme selectate sunt premiere (patru mondiale şi două naţionale). Premiere mondiale: Fotografii însângerate (r. Copel Moscu, 2024), O familie aproape perfectă (r. Tudor Platon, 2024), Interzis (r. Anelise Salan, 2024) şi Pelicule de familie (r. Dan Curean, 2024). Premiere naţionale: Triton (r. Ana Lungu, 2024), 24 de ore (r. Harald Friedl, 2024). Celelalte filme din competiţia România: Vis. Viaţă (r. Ruxandra Gubernat), Cum să fiu mort, dacă-s viu? (r. Ilinca Călugăreanu, 2024), Moartea lui Iosif Zagor (r. Adrian Dohotaru, 2024), Între tăcere şi păcat (r. Diana Nicolae, 2024), Alice On & Off (r. Isabela Tent, 2024), Maia - portret cu mâini (r. Alexandra Gulea, 2024), După cum bate ceasul (r. FecsĹ Zoltan, 2023).
EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. Producţiile din această secţiune evocă realităţi specifice şi vorbesc despre disoluţia patrimoniului industrial al ţărilor din fostul bloc comunist, surprinsă într-un peisaj post-apocaliptic (Şantierul naval - r. Elvis LeniÄ), despre cadouri absurde cu ocazia campaniei electorale în statele din estul Europei (Georgia zâmbitoarea - r. Luka Beradze), despre obiceiuri mereu surprinzătoarea din lumea ancestrală întâlnită în munţii Albaniei (Cine e bărbatul în casă? - r. Kristine Nrecaj, Birthe Templin) sau despre o comunitate aparte din Germania, sorbii (Noi îi spunem Hanka - r. Grit Lemke).
Tema dominantă rămâne războiul din Ucraina (Cântecele pământului care arde - r. Olha Zhurba; Fotofobia - r. Ivan OstrochovskĂ˝ şi Pavol PekarÄĂk). În Câinii latră, caravana trece (r. Aslkod Kurov, Anonymous1) avem o perspectivă unică din culisele rezistenţei oamenilor de presă şi activiştilor din Rusia, în vreme ce criza migranţilor în disputa şi ecourile tensiunilor politice din Europa se resimt la graniţele Poloniei (Pădurea - r. Lidia Duda). În filmul TATA (r. Lina Vdovii, Radu Ciorniciuc), prezentat în premieră în România, fiica protagonistului reuşeşte să-şi ajute tatăl să fie recompensat pentru abuzurile grave la care a fost supus de-a lungul anilor de către angajatorul său din Italia. Iar situaţia ingrată a muncitorilor est-europeni în Europa de Vest este expusă în Mirajul Occidentului (r. Apolena RychlĂkova). Premiera mondială a acestei secţiuni este filmul Ioanei Grigore (Leo Records: Doar pentru prietenii noştri), despre rezistenţa prin muzica jazz din timpul regimului comunist.
VOCI EMERGENTE ALE DOCUMENTARULUI. Produse în ţări precum Austria, Canada, Cehia, Franţa, Georgia, Germania, Iran, Norvegia, Portugalia, Republica Democrată Congo, Slovacia, SUA şi Ucraina, filmele ale acestei secţiuni (curator Andreea Mihalcea), privilegiază o polifonie de perspective şi protagoniste feminine (Lecţii de zbor - r. Elizabeth Nichols), descriu istorii individuale ale cineastelor ce devin platforme de rezistenţă şi opoziţie, prin sancţionarea raporturilor de putere patriarhale din societatea iraniană (Planeta mea furată - r. Farahnaz Sharifi; Shahid - r. Narges Kalhor), sunt interesate de cotidian şi identitate queer (Nu sunt tot ce-aş vrea să fiu - r. Klara Tasovska) sau prezintă transformarea educaţiei în îndoctrinare ca instrument de control şi naţionalism în Georgia (De când mă ştiu - r. Maka Gogaladze).
De altfel, spaţiul ex-sovietic e relevant în mai multe dintre filmele din această secţiune (Fragmente pe gheaţă - r. Maria Stoianova; Interceptat - r. Oksana Karpovych), alte coordonate importante fiind analiza socială (Savanna şi muntele - r. Paulo Carneiro), apelul la religie şi solidaritate, în contextul post-colonialismului şi al intereselor corporaţiilor multinaţionale şi geopolitice în Portugalia şi în Congo (Răzvrătire nocturnă - r. Nelson Makengo) sau filtrarea mentalului şi a imaginarul colectiv prin prisma intersecţiei dintre mit, iconografie culturală şi istoria socio-politică a Statelor Unite (Henry Fonda preşedinte - r. Alexander Horwath).
DOCSCHOOL. Filmele studenţeşti de la AFF au, în acelaşi timp, maturitate şi prospeţime, prezentând subiecte actuale şi căutând abordări originale. Sunt produse de studenţi din toată lumea, de la: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, Consorţiul universitar Doc Nomads (Belgia, Portugalia, Ungaria), Filmways din Bucureşti, Hasifa din cadrul Open University of Israel, HELB din Kenya, Institutul Superior de Arte INSAS şi LUCA School of Arts din Bruxelles, Şcoala de Film şi Televiziune Sam Spiegel din Ierusalim, Universitatea Tomas Bata din Cehia, UNATC din Bucureşti, Universitatea de Arte din Berlin, Universitatea de Televiziune şi Film din Munchen şi Wajda Studio din Varşovia.
Alte câtva zeci de filme vor fi proiectate în cadrul Astra Film Junior (educaţie prin film documentar), în programul de formare şi dezvoltare Doc Tank, în spaţiul imersiv de la Cinema DOM din Piaţa Mare şi de-a lungul numeroaselor programe speciale ale festivalului. De asemenea, publicul va putea participa la expoziţii, concerte, petreceri şi evenimente-surpriză. Până în data de 10 septembrie pot fi achiziţionate abonamente în regim early bird (https://www.astrafilm.ro/ro/stiri/early-bird-aff2024).
Despre Astra Film Festival
Festivalul Internaţional de Film Documentar Astra Film din Sibiu, lansat în 1993 ca proiect inovator, este unul dintre cele mai importante festivaluri de film de non-ficţiune din Europa, inclus de European Film Academy pe lista festivalurilor care au dreptul de a face nominalizări directe pentru European Film Awards. Astra Film Festival se află sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României şi este organizat de Astra Film, CNM Astra şi Fundaţia Astra Film.
Partener strategic: Ministerul Culturii. Cu sprijinul Consiliul Judeţean Sibiu, al Centrului Naţional al Cinematografiei, al Consulatului Republicii Federale Germania la Sibiu şi al Uniunii Cineaştilor, al Institutului Cultural Român şi al AFCN. Eveniment cofinanţat de Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu.
Sponsori: ING Bank, Groupama, Mecatronics, Ursus, Burn, Artesana, Luthelo, Decathlon, TheRefresh
Majoritatea producţiilor vor fi văzute în premieră la Sibiu. Se pot achiziţiona abonamente în regim early bird până pe 10 septembrie
Festivalului internaţional de film documentar Astra Film (Sibiu, 20-27 octombrie 2024) propune publicului peste 100 de filme produse în ţări de pe toate continentele. Cele mai multe producţii vor fi prezentate în premieră în Sibiu. Lista filmelor din cele patru secţiuni competiţionale poate fi consultată aici: https://www.astrafilm.ro/ro/2024/selectia-oficiala-astra-film-festival. Organizatorii oferă abonamente la preţuri speciale, în regim early bird, până în data de 10 septembrie. Detalii, aici: https://www.astrafilm.ro/ro/stiri/early-bird-aff2024.
'Aşteptăm cu nerăbdare să fim din nou împreună în al 31-lea an de festival. Cred că selecţia din acest an este una dintre cele mai valoroase şi sunt convins că publicul nostru, comunitatea Astra Film Festival, va umple sălile şi îi va aplauda pe curajoşii şi talentaţii regizori care ne-au încredinţat producţiile lor', a declarat Dumitru Budrala, director Astra Film Festival.
ROMANIA. Selecţia pentru secţiunea competiţională România, aduce în faţa spectatorilor realităţi incomode, chiar tulburătoare ale istoriei recente, despre care evităm să vorbim, dar care ne ajung din urmă, şi poveşti de viaţă despre realităţile societăţii noastre: minori lăsaţi în voia sorţii şi nevoiţi să-şi ia destinul în propriile mâini, vârstnici vulnerabili, care trebuie să se confrunte cu situaţii inumane, tineri gay care îşi doresc iubire, acceptare şi drepturi egale, ori familii aparent perfecte, dar în interiorul cărora e un zbucium care duce la acţiuni radicale.
Şase dintre cele 11 filme selectate sunt premiere (patru mondiale şi două naţionale). Premiere mondiale: Fotografii însângerate (r. Copel Moscu, 2024), O familie aproape perfectă (r. Tudor Platon, 2024), Interzis (r. Anelise Salan, 2024) şi Pelicule de familie (r. Dan Curean, 2024). Premiere naţionale: Triton (r. Ana Lungu, 2024), 24 de ore (r. Harald Friedl, 2024). Celelalte filme din competiţia România: Vis. Viaţă (r. Ruxandra Gubernat), Cum să fiu mort, dacă-s viu? (r. Ilinca Călugăreanu, 2024), Moartea lui Iosif Zagor (r. Adrian Dohotaru, 2024), Între tăcere şi păcat (r. Diana Nicolae, 2024), Alice On & Off (r. Isabela Tent, 2024), Maia - portret cu mâini (r. Alexandra Gulea, 2024), După cum bate ceasul (r. FecsĹ Zoltan, 2023).
EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. Producţiile din această secţiune evocă realităţi specifice şi vorbesc despre disoluţia patrimoniului industrial al ţărilor din fostul bloc comunist, surprinsă într-un peisaj post-apocaliptic (Şantierul naval - r. Elvis LeniÄ), despre cadouri absurde cu ocazia campaniei electorale în statele din estul Europei (Georgia zâmbitoarea - r. Luka Beradze), despre obiceiuri mereu surprinzătoarea din lumea ancestrală întâlnită în munţii Albaniei (Cine e bărbatul în casă? - r. Kristine Nrecaj, Birthe Templin) sau despre o comunitate aparte din Germania, sorbii (Noi îi spunem Hanka - r. Grit Lemke).
Tema dominantă rămâne războiul din Ucraina (Cântecele pământului care arde - r. Olha Zhurba; Fotofobia - r. Ivan OstrochovskĂ˝ şi Pavol PekarÄĂk). În Câinii latră, caravana trece (r. Aslkod Kurov, Anonymous1) avem o perspectivă unică din culisele rezistenţei oamenilor de presă şi activiştilor din Rusia, în vreme ce criza migranţilor în disputa şi ecourile tensiunilor politice din Europa se resimt la graniţele Poloniei (Pădurea - r. Lidia Duda). În filmul TATA (r. Lina Vdovii, Radu Ciorniciuc), prezentat în premieră în România, fiica protagonistului reuşeşte să-şi ajute tatăl să fie recompensat pentru abuzurile grave la care a fost supus de-a lungul anilor de către angajatorul său din Italia. Iar situaţia ingrată a muncitorilor est-europeni în Europa de Vest este expusă în Mirajul Occidentului (r. Apolena RychlĂkova). Premiera mondială a acestei secţiuni este filmul Ioanei Grigore (Leo Records: Doar pentru prietenii noştri), despre rezistenţa prin muzica jazz din timpul regimului comunist.
VOCI EMERGENTE ALE DOCUMENTARULUI. Produse în ţări precum Austria, Canada, Cehia, Franţa, Georgia, Germania, Iran, Norvegia, Portugalia, Republica Democrată Congo, Slovacia, SUA şi Ucraina, filmele ale acestei secţiuni (curator Andreea Mihalcea), privilegiază o polifonie de perspective şi protagoniste feminine (Lecţii de zbor - r. Elizabeth Nichols), descriu istorii individuale ale cineastelor ce devin platforme de rezistenţă şi opoziţie, prin sancţionarea raporturilor de putere patriarhale din societatea iraniană (Planeta mea furată - r. Farahnaz Sharifi; Shahid - r. Narges Kalhor), sunt interesate de cotidian şi identitate queer (Nu sunt tot ce-aş vrea să fiu - r. Klara Tasovska) sau prezintă transformarea educaţiei în îndoctrinare ca instrument de control şi naţionalism în Georgia (De când mă ştiu - r. Maka Gogaladze).
De altfel, spaţiul ex-sovietic e relevant în mai multe dintre filmele din această secţiune (Fragmente pe gheaţă - r. Maria Stoianova; Interceptat - r. Oksana Karpovych), alte coordonate importante fiind analiza socială (Savanna şi muntele - r. Paulo Carneiro), apelul la religie şi solidaritate, în contextul post-colonialismului şi al intereselor corporaţiilor multinaţionale şi geopolitice în Portugalia şi în Congo (Răzvrătire nocturnă - r. Nelson Makengo) sau filtrarea mentalului şi a imaginarul colectiv prin prisma intersecţiei dintre mit, iconografie culturală şi istoria socio-politică a Statelor Unite (Henry Fonda preşedinte - r. Alexander Horwath).
DOCSCHOOL. Filmele studenţeşti de la AFF au, în acelaşi timp, maturitate şi prospeţime, prezentând subiecte actuale şi căutând abordări originale. Sunt produse de studenţi din toată lumea, de la: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, Consorţiul universitar Doc Nomads (Belgia, Portugalia, Ungaria), Filmways din Bucureşti, Hasifa din cadrul Open University of Israel, HELB din Kenya, Institutul Superior de Arte INSAS şi LUCA School of Arts din Bruxelles, Şcoala de Film şi Televiziune Sam Spiegel din Ierusalim, Universitatea Tomas Bata din Cehia, UNATC din Bucureşti, Universitatea de Arte din Berlin, Universitatea de Televiziune şi Film din Munchen şi Wajda Studio din Varşovia.
Alte câtva zeci de filme vor fi proiectate în cadrul Astra Film Junior (educaţie prin film documentar), în programul de formare şi dezvoltare Doc Tank, în spaţiul imersiv de la Cinema DOM din Piaţa Mare şi de-a lungul numeroaselor programe speciale ale festivalului. De asemenea, publicul va putea participa la expoziţii, concerte, petreceri şi evenimente-surpriză. Până în data de 10 septembrie pot fi achiziţionate abonamente în regim early bird (https://www.astrafilm.ro/ro/stiri/early-bird-aff2024).
Despre Astra Film Festival
Festivalul Internaţional de Film Documentar Astra Film din Sibiu, lansat în 1993 ca proiect inovator, este unul dintre cele mai importante festivaluri de film de non-ficţiune din Europa, inclus de European Film Academy pe lista festivalurilor care au dreptul de a face nominalizări directe pentru European Film Awards. Astra Film Festival se află sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României şi este organizat de Astra Film, CNM Astra şi Fundaţia Astra Film.
Partener strategic: Ministerul Culturii. Cu sprijinul Consiliul Judeţean Sibiu, al Centrului Naţional al Cinematografiei, al Consulatului Republicii Federale Germania la Sibiu şi al Uniunii Cineaştilor, al Institutului Cultural Român şi al AFCN. Eveniment cofinanţat de Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu.
Sponsori: ING Bank, Groupama, Mecatronics, Ursus, Burn, Artesana, Luthelo, Decathlon, TheRefresh
Afisari: 16
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].