Comunicat de presă - Sindicatul Naţional al Poliţistilor şi Personalului Contractual
Principiul constituţional privind dreptul la apărare, uitat de MAI la cercetarea administrativă
'Viaţa unei societăţi depinde de menţinerea drepturilor individuale' - Herbert Spencer
Greu înţeleg unii reprezentanţi ai MAI faptul că dreptul la apărare este reglementat şi garantat atât prin Constituţie, cât şi prin alte acte normative.
Am constatat asta ŞI în data de 27 august a.c., când la sediul MAI a avut loc o şedinţă de dialog social care a avut pe ordinea de zi INSTRUCŢIUNILE MINISTRULUI AFACERILOR INTERNE privind aplicarea în Ministerul Afacerilor Interne a Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor (act normativ care se va aplica funcţionarilor publici, militarilor şi personalului contractual din MAI).
Între alte propuneri pe care SNPPC le-a făcut s-a numărat şi cea prin care persoana cercetată să poată fi asistată de către un reprezentant din partea organizaţiei sindicale din care face parte sau/şi de un avocat ales. Iar în cazul militarilor de un alt militar care are cunoştinţe juridice sau/şi de un avocat.
Am observat, nu neapărat şocaţi, pentru că avem ceva 'istorie/practică' interesantă, o reticenţă a unor reprezentanţi MAI de a accepta propunerea noastră.
Le reamintim şi le recomandăm pe această cale domnilor din MAI care au ceva împotriva asistenţei juridice că există o Constituţie care, la art. 24, prevede Dreptul la apărare: '(1) Dreptul la apărare este garantat.'
De asemenea, Legea nr. 367/2022 privind dialogul social prevede la art. 7 alin. (3): 'Este interzis orice act de ingerinţă al angajatorilor, patronilor sau al organizaţiilor patronale, fie direct, fie prin reprezentanţii sau membrii lor, în constituirea organizaţiilor sindicale sau în exercitarea drepturilor lor.'
Or, faptul că reprezentanţilor sindicali le este îngrădit dreptul de a asista o persoană în cercetarea administrativă a acesteia constituie o asemenea ingerinţă.
Art. 28 din acelaşi act normativ prevede clar faptul că organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.
În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune în numele membrului, în baza unei împuterniciri.
Un avocat, spre exemplu, are dreptul să asiste şi să reprezinte persoanele fizice şi juridice în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi în faţa altor persoane fizice sau juridice, care au obligaţia să permită şi să asigure avocatului desfasurarea nestingherită a activităţii sale, în condiţiile legii.
Este important ca salariatul să poată fi asistat pe parcursul cercetarii disciplinare de o persoană care nu este angajată, la rândul ei, la acelaşi angajator întrucât raportul de forţe angajat/angajator se reechilibrează, iar avocatul (la fel ca un lider sindical suspendat din activitate pentru activităţi sindicale şi care nu este subordonat profesional) nu poate fi supus niciunei restricţii, presiuni, constrângeri sau intimidari din partea autorităţilor, institutiilor publice, altor persoane fizice sau juridice, întrucât libertatea şi independenţa avocatului sunt garantate de lege.
Codul muncii, la art. 251 prevede:
(1) Sub sancţiunea nulităţii absolute, nicio măsură, cu excepţia celei prevăzute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
(11) Pentru efectuarea cercetării disciplinare, angajatorul va desemna o persoană sau va stabili o comisie ori va apela la serviciile unui consultant extern specializat în legislaţia muncii, pe care o/îl va împuternici în acest sens.
(2) În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de către persoana desemnată, de către preşedintele comisiei sau de către consultantul extern, împuterniciţi potrivit alin. (11), precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.
(3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
(4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere comisiei sau persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un consultant extern specializat în legislaţia muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.
Art. 6 din Codul administrativ reglementează Principiul legalităţii:
Autorităţile şi instituţiile administraţiei publice, precum şi personalul acestora au obligaţia de a acţiona cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi a tratatelor şi a convenţiilor internaţionale la care România este parte.
Dreptul la apărare reprezintă principala garanţie a unui proces echitabil, fără de care tranşarea litigiului în mod judicios nu ar fi posibilă. Noţiunea de proces are o semnificaţie mai largă şi nu se referă exclusiv la procedura desfăşurată în faţa instanţei de judecată, ci prin proces, înţelegem întreaga procedură juridiciară administrativă, procedura în faţa instanţei de judecată şi executarea silită.
Considerăm că societatea a evoluat în punctul în care nu mai trebuie să existe categorii sociale care să fie private de dreptul la apărare în cadrul procedurilor desfăşurate de angajator împotriva lor.
Pe cale de consecinţă, în ceea ce îi priveşte pe militari, FSNPPC SOLICITĂ PUBLIC MODIFICAREA LEGISLAŢIEI SECUNDARE, pentru alinierea la prevederile Constituţiei, în sensul ACORDĂRII DREPTULUI MILITARILOR LA ASOCIEREA ÎN SINDICATE.
Cui îi este frică în România de sindicalizarea militarilor?
Demilitarizarea SRI, STS, DGIPI, POMPIERILOR este un subiect tabu.
Constituţia prevede posibilitatea de a se asocia in sindicate!
De ce se pot înscrie în asociaţii şi nu în sindicate? Sindicatul este cumva ceva periculos???
În Bulgaria, R. Moldova şi toate statele europene pompierii se pot asocia în sindicate!
În caz contrar, mergem pe contrasens, dar atunci să nu ne mai mirăm de abuzurile crase din sistemul militarizat!
'Viaţa unei societăţi depinde de menţinerea drepturilor individuale' - Herbert Spencer
Greu înţeleg unii reprezentanţi ai MAI faptul că dreptul la apărare este reglementat şi garantat atât prin Constituţie, cât şi prin alte acte normative.
Am constatat asta ŞI în data de 27 august a.c., când la sediul MAI a avut loc o şedinţă de dialog social care a avut pe ordinea de zi INSTRUCŢIUNILE MINISTRULUI AFACERILOR INTERNE privind aplicarea în Ministerul Afacerilor Interne a Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor (act normativ care se va aplica funcţionarilor publici, militarilor şi personalului contractual din MAI).
Între alte propuneri pe care SNPPC le-a făcut s-a numărat şi cea prin care persoana cercetată să poată fi asistată de către un reprezentant din partea organizaţiei sindicale din care face parte sau/şi de un avocat ales. Iar în cazul militarilor de un alt militar care are cunoştinţe juridice sau/şi de un avocat.
Am observat, nu neapărat şocaţi, pentru că avem ceva 'istorie/practică' interesantă, o reticenţă a unor reprezentanţi MAI de a accepta propunerea noastră.
Le reamintim şi le recomandăm pe această cale domnilor din MAI care au ceva împotriva asistenţei juridice că există o Constituţie care, la art. 24, prevede Dreptul la apărare: '(1) Dreptul la apărare este garantat.'
De asemenea, Legea nr. 367/2022 privind dialogul social prevede la art. 7 alin. (3): 'Este interzis orice act de ingerinţă al angajatorilor, patronilor sau al organizaţiilor patronale, fie direct, fie prin reprezentanţii sau membrii lor, în constituirea organizaţiilor sindicale sau în exercitarea drepturilor lor.'
Or, faptul că reprezentanţilor sindicali le este îngrădit dreptul de a asista o persoană în cercetarea administrativă a acesteia constituie o asemenea ingerinţă.
Art. 28 din acelaşi act normativ prevede clar faptul că organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.
În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune în numele membrului, în baza unei împuterniciri.
Un avocat, spre exemplu, are dreptul să asiste şi să reprezinte persoanele fizice şi juridice în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi în faţa altor persoane fizice sau juridice, care au obligaţia să permită şi să asigure avocatului desfasurarea nestingherită a activităţii sale, în condiţiile legii.
Este important ca salariatul să poată fi asistat pe parcursul cercetarii disciplinare de o persoană care nu este angajată, la rândul ei, la acelaşi angajator întrucât raportul de forţe angajat/angajator se reechilibrează, iar avocatul (la fel ca un lider sindical suspendat din activitate pentru activităţi sindicale şi care nu este subordonat profesional) nu poate fi supus niciunei restricţii, presiuni, constrângeri sau intimidari din partea autorităţilor, institutiilor publice, altor persoane fizice sau juridice, întrucât libertatea şi independenţa avocatului sunt garantate de lege.
Codul muncii, la art. 251 prevede:
(1) Sub sancţiunea nulităţii absolute, nicio măsură, cu excepţia celei prevăzute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
(11) Pentru efectuarea cercetării disciplinare, angajatorul va desemna o persoană sau va stabili o comisie ori va apela la serviciile unui consultant extern specializat în legislaţia muncii, pe care o/îl va împuternici în acest sens.
(2) În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de către persoana desemnată, de către preşedintele comisiei sau de către consultantul extern, împuterniciţi potrivit alin. (11), precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.
(3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
(4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere comisiei sau persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un consultant extern specializat în legislaţia muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.
Art. 6 din Codul administrativ reglementează Principiul legalităţii:
Autorităţile şi instituţiile administraţiei publice, precum şi personalul acestora au obligaţia de a acţiona cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi a tratatelor şi a convenţiilor internaţionale la care România este parte.
Dreptul la apărare reprezintă principala garanţie a unui proces echitabil, fără de care tranşarea litigiului în mod judicios nu ar fi posibilă. Noţiunea de proces are o semnificaţie mai largă şi nu se referă exclusiv la procedura desfăşurată în faţa instanţei de judecată, ci prin proces, înţelegem întreaga procedură juridiciară administrativă, procedura în faţa instanţei de judecată şi executarea silită.
Considerăm că societatea a evoluat în punctul în care nu mai trebuie să existe categorii sociale care să fie private de dreptul la apărare în cadrul procedurilor desfăşurate de angajator împotriva lor.
Pe cale de consecinţă, în ceea ce îi priveşte pe militari, FSNPPC SOLICITĂ PUBLIC MODIFICAREA LEGISLAŢIEI SECUNDARE, pentru alinierea la prevederile Constituţiei, în sensul ACORDĂRII DREPTULUI MILITARILOR LA ASOCIEREA ÎN SINDICATE.
Cui îi este frică în România de sindicalizarea militarilor?
Demilitarizarea SRI, STS, DGIPI, POMPIERILOR este un subiect tabu.
Constituţia prevede posibilitatea de a se asocia in sindicate!
De ce se pot înscrie în asociaţii şi nu în sindicate? Sindicatul este cumva ceva periculos???
În Bulgaria, R. Moldova şi toate statele europene pompierii se pot asocia în sindicate!
În caz contrar, mergem pe contrasens, dar atunci să nu ne mai mirăm de abuzurile crase din sistemul militarizat!
Afisari: 7
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].