Comunicat de presă - Teatrul Naţional din Timişoara
Teatrul Naţional din Timişoara deschide Stagiunea 2024-2025 cu o serie de spectacole incitante, care provoacă în egală măsură mintea şi sufletul, emoţia şi inteligenţa, dar şi cu un prim proiect ale cărui rădăcini se află în munca depusă de Teatrul Naţional în pregătirea şi în timpul Capitalei Europene a Culturii - Timişoara 2023.
Aşadar, azi, 26 august, încep repetiţiile pentru prima premieră a acestei stagiuni - De Bergerac. Fantasme din Cyrano de Michele Santeramo, în traducerea Mariei Rotar, spectacol semnat de cunoscutul regizor italian Roberto Bacci, fondator al Teatrului ERA - parte a Teatrului Naţional al Toscanei, analist şi continuator al sistemelor teatrale lansate de Jerzy Grotowski sau de Eugenio Barba, cu care, de altfel, a colaborat intens, spectacolele regizorului italian fiind jucate în numeroase ţări din Europa şi America Latină, dar şi din Orientul mijlociu.
De Bergerac. Fantasme din Cyrano pune în discuţie o temă fundamentală a umanităţii. Astfel, pornind de la una dintre cele mai tulburătoare poveşti de dragoste din literatura universală, Cyrano de Bergerac de Edmond Rostand, piesa dramaturgului italian Michele Santeramo este o pledoarie pentru asumare, pentru alegeri bazate pe propriile valori intelectuale şi spirituale, nu pe aparenţe sau pe influenţe aleatorii. Povestea unui Cyrano care aspiră la un destin diferit de cel pe care i l-a trasat autorul lui reflectă - cu înţelegere, cu şarm şi, totodată, cu luciditate - o posibilitate nouă în această lume polarizată, mereu în criză de opinie şi de opţiune.
Spectacolul reuneşte câţiva dintre actorii cei mai iubiţi ai Teatrului Naţional - Matei Chioariu, Claudia Ieremia, Marin Lupanciuc, Romeo Ioan şi Cristina Konig, cărora li se alătură cea mai nouă membră a trupei Naţionalului, Cristina Rotaru Chiperi, încă masterandă a Facultăţii de Muzică şi Teatru şi, nu în ultimul rând pe scenografa Corina Grămoşteanu.
Premiera spectacolului este programată în 6 octombrie 2024, la Sala Mare.
Cel de-al doilea proiect de toamnă al Naţionalului stă, de asemenea, sub semnul spectacologiei europene. Este vorba despre Petrecerea de nuntă, scenariu de Marie-Louise Bischofberger şi Dominic Gould după prozele lui Guy de Maupassant, în traducerea Codruţei Popov, scenografia Corina Grămoşteanu. Spectacolul urmăreşte crearea unei staţii româneşti în interiorul conceptului teatral european iniţiat de regizoarea Marie-Louise Bischofberger, privind plasarea în continuum-ul cultural european a uneia dintre figurile marcante ale literaturii, Guy de Maupassant. Astfel, staţia Timişoara leagă Teatrul Naţional de teatrele pariziene La Scala şi Theâtre de Poche Montparnasse, spectacolul timişorean fiind urmat de un viitor episod elveţian, ca şi de alte staţii europene ale acestui proiect născut din serialul radiofonic creat de Marie-Louise Bischofberger şi difuzat de postul cultural public naţional de radio France Culture. Această teatralizare 'în serial' permite explorarea universului creativ unic, vizionar al scriitorului francez şi a acestei proze care şi-a extins influenţa în toate literaturile Europei, punând bazele literaturii şi teatrului de analiză. Secvenţele care construiesc 'staţia Timişoara' prind viaţă, se înlănţuie, se dezvoltă una din cealaltă, alcătuind un caleidoscop de imagini privind natura umană, într-o tragi-comedie de o infinită minuţiozitate şi diversitate. Premiera spectacolului Petrecerea de nuntă va avea loc în 10 noiembrie 2024, la Sala Mare.
În sfârşit, în luna decembrie, Teatrul Naţional din Timişoara scoate la rampă spectacolul Absurdinia. Într-o sarabandă pe cât de comică, pe atât de profundă, regizorul Gavriil Pinte construieşte un parcurs prin literatura absurdului din România, construind un scenariu pe texte din I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi şi Matei Vişniec. Un regizor aparte, Gavriil Pinte îşi construieşte prin fiecare spectacol pe care îl montează, propriul univers dramatic, fără abatere. În acest proiect va fi secondat de scenografa Roxana Ionescu. Tot în luna decembrie, Teatrul Naţional va organiza o nouă ediţie a FEST-FDR.
În anul în care Timişoara a fost Capitală Europeană a Culturii, Teatrul Naţional a dezvoltat un principiu al construcţiei culturale şi al dialogului. Anotimpurile FEST-FDR au operat în egală măsură asupra orizontului de aşteptare al publicului, cât şi asupra artiştilor din lumea întreagă. Astfel, cucerit de experienţa anului 2023, celebrul actor american John Malkovich va reveni în luna noiembrie pe scena Teatrului Naţional din Timişoara cu un spectacol nou, Infamous Ramirez Hoffmann, scenariu bazat pe capitolul final al cărţii Literatura nazistă în Americi a binecunoscutului scriitor Roberto BolaĂąo. Importanţa acestui eveniment extraordinar este dublată de deschiderea mediului de afaceri în a investi în actul teatral electiv, astfel încât prezentarea spectacolului la Teatrul Naţional din Timişoara va fi asigurată din punct de vedere financiar de Linde Gaz, sponsor principal al TNTm.
Până la finalul anului, vor fi terminate lucrările la Sala 2, Teatrul Naţional urmând să deschidă publicului unul dintre cele mai revoluţionare spaţii dedicate teatrului şi experimentului teatral din România, moştenirea materială, de infrastructură culturală a Capitalei Europene a Culturii, aşa cum a definit-o şi a sprijinit-o finanţatorul său, Ministerul Culturii.
Nu în ultimul rând, programul de spectacole al Teatrului Naţional rămâne la fel de consistent. Primul spectacol al stagiunii este Adevărul de Florian Zeller, regia Radu Iacoban, programat sâmbătă, 7 septembrie, de la ora 19, în Sala Mare, urmat de O noapte furtunoasă. Un exerciţiu după I.L. Caragiale, regia Ada Lupu Hausvater (marţi, 10 septembrie, Sala Mare), Mata Hari, one woman show Roberta Popa (miercuri, 11 septembrie, Studio UŢU), Sunt o babă comunistă, scenariu de Călin Ciobotari după Dan Lungu, regia Antonella Cornici (joi, 12 septembrie, Sala Mare), O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia Ada Lupu Hausvater (marţi, 17 septembrie, Sala Mare), Aeroport de Ştefan Caraman, regia Ion-Ardeal Ieremia (miercuri, 18 septembrie, Studio UŢU), Durerea fantomă de Vasili Sigarev, regia Ion-Ardeal Ieremia (sâmbătă, 21 septembrie, Sala Mare), Amintiri din epoca de şcoală de Mihaela Michailov, regia Ion-Ardeal Ieremia (miercuri, 25 septembrie, Studio UŢU) şi Aniversarea de Jeroen van den Berg, regia Traian Şoimul (vineri, 27 septembrie, Studio UŢU).
Toate acestea demonstrează pe deplin stabilitatea Teatrului Naţional din Timişoara, precum şi capacitatea sa de a consolidarea direcţiile pe care şi le-a asumat. Esenţială de la individ la nivel de societate, capacitatea de a proiecta, de a anticipa proiecte de anvergură culturală şi civilizaţională şi de a le duce până la capăt, reprezintă misiunea şi privilegiul acestui teatru, girat şi susţinut de Ministerul Culturii, în a cărui subordine se află.
Stabilitatea pe care o oferă Ministerul Culturii instituţiilor din subordine pentru a-şi pune în operă proiectele pe termen scurt, mediu şi lung implică, fără urmă de îndoială, enorma responsabilitate pe care o au teatrele publice în a crea prin activitatea lor o reţea vie, dinamică, funcţională, care poartă în ele şi diseminează în comunităţi, în societate, principiile de evoluţie şi de profesionalism.
Aşadar, Teatrul Naţional din Timişoara începe această stagiune încrezător în misiunea sa şi îşi deschide porţile, invitând publicul să îi fie alături în acest nou început de drum.
Biletele la spectacolele Teatrului Naţional pot fi achiziţionate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenţia 'Mărăşeşti', str. Mărăşeşti nr. 2, deschisă între orele 11 şi 19, în fiecare zi a săptămânii, cu excepţia zilei de luni. Copiii, elevii, studenţii, pensionarii, veteranii, precum şi grupurile mai mari de 15 persoane beneficiază de reduceri de preţ la bilete, iar persoanele cu dizabilităţi beneficiază de acces gratuitat. Mai multe informaţii pe https://www.tntm.ro/tarife/.
Aşadar, azi, 26 august, încep repetiţiile pentru prima premieră a acestei stagiuni - De Bergerac. Fantasme din Cyrano de Michele Santeramo, în traducerea Mariei Rotar, spectacol semnat de cunoscutul regizor italian Roberto Bacci, fondator al Teatrului ERA - parte a Teatrului Naţional al Toscanei, analist şi continuator al sistemelor teatrale lansate de Jerzy Grotowski sau de Eugenio Barba, cu care, de altfel, a colaborat intens, spectacolele regizorului italian fiind jucate în numeroase ţări din Europa şi America Latină, dar şi din Orientul mijlociu.
De Bergerac. Fantasme din Cyrano pune în discuţie o temă fundamentală a umanităţii. Astfel, pornind de la una dintre cele mai tulburătoare poveşti de dragoste din literatura universală, Cyrano de Bergerac de Edmond Rostand, piesa dramaturgului italian Michele Santeramo este o pledoarie pentru asumare, pentru alegeri bazate pe propriile valori intelectuale şi spirituale, nu pe aparenţe sau pe influenţe aleatorii. Povestea unui Cyrano care aspiră la un destin diferit de cel pe care i l-a trasat autorul lui reflectă - cu înţelegere, cu şarm şi, totodată, cu luciditate - o posibilitate nouă în această lume polarizată, mereu în criză de opinie şi de opţiune.
Spectacolul reuneşte câţiva dintre actorii cei mai iubiţi ai Teatrului Naţional - Matei Chioariu, Claudia Ieremia, Marin Lupanciuc, Romeo Ioan şi Cristina Konig, cărora li se alătură cea mai nouă membră a trupei Naţionalului, Cristina Rotaru Chiperi, încă masterandă a Facultăţii de Muzică şi Teatru şi, nu în ultimul rând pe scenografa Corina Grămoşteanu.
Premiera spectacolului este programată în 6 octombrie 2024, la Sala Mare.
Cel de-al doilea proiect de toamnă al Naţionalului stă, de asemenea, sub semnul spectacologiei europene. Este vorba despre Petrecerea de nuntă, scenariu de Marie-Louise Bischofberger şi Dominic Gould după prozele lui Guy de Maupassant, în traducerea Codruţei Popov, scenografia Corina Grămoşteanu. Spectacolul urmăreşte crearea unei staţii româneşti în interiorul conceptului teatral european iniţiat de regizoarea Marie-Louise Bischofberger, privind plasarea în continuum-ul cultural european a uneia dintre figurile marcante ale literaturii, Guy de Maupassant. Astfel, staţia Timişoara leagă Teatrul Naţional de teatrele pariziene La Scala şi Theâtre de Poche Montparnasse, spectacolul timişorean fiind urmat de un viitor episod elveţian, ca şi de alte staţii europene ale acestui proiect născut din serialul radiofonic creat de Marie-Louise Bischofberger şi difuzat de postul cultural public naţional de radio France Culture. Această teatralizare 'în serial' permite explorarea universului creativ unic, vizionar al scriitorului francez şi a acestei proze care şi-a extins influenţa în toate literaturile Europei, punând bazele literaturii şi teatrului de analiză. Secvenţele care construiesc 'staţia Timişoara' prind viaţă, se înlănţuie, se dezvoltă una din cealaltă, alcătuind un caleidoscop de imagini privind natura umană, într-o tragi-comedie de o infinită minuţiozitate şi diversitate. Premiera spectacolului Petrecerea de nuntă va avea loc în 10 noiembrie 2024, la Sala Mare.
În sfârşit, în luna decembrie, Teatrul Naţional din Timişoara scoate la rampă spectacolul Absurdinia. Într-o sarabandă pe cât de comică, pe atât de profundă, regizorul Gavriil Pinte construieşte un parcurs prin literatura absurdului din România, construind un scenariu pe texte din I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi şi Matei Vişniec. Un regizor aparte, Gavriil Pinte îşi construieşte prin fiecare spectacol pe care îl montează, propriul univers dramatic, fără abatere. În acest proiect va fi secondat de scenografa Roxana Ionescu. Tot în luna decembrie, Teatrul Naţional va organiza o nouă ediţie a FEST-FDR.
În anul în care Timişoara a fost Capitală Europeană a Culturii, Teatrul Naţional a dezvoltat un principiu al construcţiei culturale şi al dialogului. Anotimpurile FEST-FDR au operat în egală măsură asupra orizontului de aşteptare al publicului, cât şi asupra artiştilor din lumea întreagă. Astfel, cucerit de experienţa anului 2023, celebrul actor american John Malkovich va reveni în luna noiembrie pe scena Teatrului Naţional din Timişoara cu un spectacol nou, Infamous Ramirez Hoffmann, scenariu bazat pe capitolul final al cărţii Literatura nazistă în Americi a binecunoscutului scriitor Roberto BolaĂąo. Importanţa acestui eveniment extraordinar este dublată de deschiderea mediului de afaceri în a investi în actul teatral electiv, astfel încât prezentarea spectacolului la Teatrul Naţional din Timişoara va fi asigurată din punct de vedere financiar de Linde Gaz, sponsor principal al TNTm.
Până la finalul anului, vor fi terminate lucrările la Sala 2, Teatrul Naţional urmând să deschidă publicului unul dintre cele mai revoluţionare spaţii dedicate teatrului şi experimentului teatral din România, moştenirea materială, de infrastructură culturală a Capitalei Europene a Culturii, aşa cum a definit-o şi a sprijinit-o finanţatorul său, Ministerul Culturii.
Nu în ultimul rând, programul de spectacole al Teatrului Naţional rămâne la fel de consistent. Primul spectacol al stagiunii este Adevărul de Florian Zeller, regia Radu Iacoban, programat sâmbătă, 7 septembrie, de la ora 19, în Sala Mare, urmat de O noapte furtunoasă. Un exerciţiu după I.L. Caragiale, regia Ada Lupu Hausvater (marţi, 10 septembrie, Sala Mare), Mata Hari, one woman show Roberta Popa (miercuri, 11 septembrie, Studio UŢU), Sunt o babă comunistă, scenariu de Călin Ciobotari după Dan Lungu, regia Antonella Cornici (joi, 12 septembrie, Sala Mare), O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia Ada Lupu Hausvater (marţi, 17 septembrie, Sala Mare), Aeroport de Ştefan Caraman, regia Ion-Ardeal Ieremia (miercuri, 18 septembrie, Studio UŢU), Durerea fantomă de Vasili Sigarev, regia Ion-Ardeal Ieremia (sâmbătă, 21 septembrie, Sala Mare), Amintiri din epoca de şcoală de Mihaela Michailov, regia Ion-Ardeal Ieremia (miercuri, 25 septembrie, Studio UŢU) şi Aniversarea de Jeroen van den Berg, regia Traian Şoimul (vineri, 27 septembrie, Studio UŢU).
Toate acestea demonstrează pe deplin stabilitatea Teatrului Naţional din Timişoara, precum şi capacitatea sa de a consolidarea direcţiile pe care şi le-a asumat. Esenţială de la individ la nivel de societate, capacitatea de a proiecta, de a anticipa proiecte de anvergură culturală şi civilizaţională şi de a le duce până la capăt, reprezintă misiunea şi privilegiul acestui teatru, girat şi susţinut de Ministerul Culturii, în a cărui subordine se află.
Stabilitatea pe care o oferă Ministerul Culturii instituţiilor din subordine pentru a-şi pune în operă proiectele pe termen scurt, mediu şi lung implică, fără urmă de îndoială, enorma responsabilitate pe care o au teatrele publice în a crea prin activitatea lor o reţea vie, dinamică, funcţională, care poartă în ele şi diseminează în comunităţi, în societate, principiile de evoluţie şi de profesionalism.
Aşadar, Teatrul Naţional din Timişoara începe această stagiune încrezător în misiunea sa şi îşi deschide porţile, invitând publicul să îi fie alături în acest nou început de drum.
Biletele la spectacolele Teatrului Naţional pot fi achiziţionate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenţia 'Mărăşeşti', str. Mărăşeşti nr. 2, deschisă între orele 11 şi 19, în fiecare zi a săptămânii, cu excepţia zilei de luni. Copiii, elevii, studenţii, pensionarii, veteranii, precum şi grupurile mai mari de 15 persoane beneficiază de reduceri de preţ la bilete, iar persoanele cu dizabilităţi beneficiază de acces gratuitat. Mai multe informaţii pe https://www.tntm.ro/tarife/.
Afisari: 11
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].