Comunicat de presă - A.N. Apele Române
349 localităţi (care dispun de sisteme centralizate) şi 279 localităţi (care nu dispun de sisteme centralizate) sunt alimentate cu restricţii (total: 628 localităţi)
Cele mai multe localităţi sunt în judeţele Botoşani (255 localităţi), Iaşi (101), Vaslui (70 localităţi), Vrancea (37 localităţi), Neamţ (36 localităţi), Bacău (34 localităţi), Gorj (29 localităţi)
Mai multe sectoare ale Dunării (aferente a 49 de localităţi) au intrat în faza de atenţionare
Monitorizăm permanent exploatarea resurselor de apă şi asigurăm satisfacerea cerinţelor de apă.
În prezent, coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare (administrate de A.N. Apele Române alături de S.C. Hidroelectrica S.A.) este astăzi de 76,75%, în scădere faţă de acum o lună- 15 iulie- când era de 80,46 %. Volumul de apă în principalele lacuri este de cca 3,35 miliarde mc (în scădere faţă de 3,49 miliarde mc cât era în 15 iulie). Chiar dacă rezervele de apă sunt în scădere, asigurăm necesarul de apă brută pentru beneficiarii din sursa de apă de suprafaţă în regim centralizat. Estimăm că, pentru sfârşitul lunii august, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie şi industrii şi producţia de energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional, vom avea un coeficient de umplere de cca. 75%.
Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) este de 2500 mc/s (la jumătate comparativ cu 15 iulie) şi va în creştere ajungând până la valoarea de 2800 mc/s în data de 26 august, situându-se sub media multianuală a lunii august (4300 mc/s). În aceeaşi perioadă (17- 21 august 2022), ultimul an secetos, Dunărea avea un debit de 1750 mc/s. Minimul istoric al debitului Dunării la intrarea în ţară s-a atins în anul 2003 când Dunărea avea un debit de 1500 mc/s, în intervalul 3-5 septembrie 2003.
Urmărim aplicarea prevederilor Planului de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare.
Astfel:
- 13 sectoare pe râurile Interioare, respectiv pe Jiu (judeţul Gorj), Ialomiţa (judeţul Ialomiţa) şi Buzău (judeţul Buzău, inclusiv acumularea Siriu) se află în faza de atenţionare-avertizare pentru industrie, irigaţii şi populaţie;
- Sectoare de pe fluviul Dunărea şi braţele acestuia (Măcin. Borcea, Chilia, Tulcea şi Sulina), aferente a 49 localităţi se află în faza de atenţionare-avertizare, şi anume:
- Fluviul Dunărea - între Brăila - Galaţi, pe sectoarele aferente a două localităţi (judeţul Brăila), între Vadu Oii - Brăila, pe sectoarele aferente a 7 localităţi (judeţul Brăila), între Chiciu-Vadu Oii (amonte Chiciu), pe sectoarele aferente a cinci localităţi riverane (judeţul Călăraşi), între Chiciu-Cernavodă-Hârşova, pe sectoarele aferente a opt localităţi riverane (judeţul Constanţa), între Dunăre-Galaţi, pe sectoarele aferente a trei localităţi (judeţul Tulcea) pentru populaţie, irigaţii, industrie, piscicultură;
- Braţul Borcea - între Chiciu - Vadu Oii, pe sectoarele aferente a nouă localităţi riverane (judeţele Călăraşi şi Ialomiţa) pentru irigaţii şi industrie;
- Braţul Măcin - pe sectoarele aferente a 10 localităţi riverane ( 1 localitate în judeţul Brăila, 9 localităţi în judeţul Tulcea), se află în faza de atenţionare-avertizare pentru populaţie, irigaţii, industrie, piscicultură;
- Braţul Chilia - sectorul Dunăre - braţ Chilia, pe sectoarele aferente a patru localităţi riverane (judeţul Tulcea) pentru populaţie, irigaţii, piscicultură;
- Braţele Dunării- Tulcea şi Sulina - sectorul Dunăre - braţul Sulina, pe sectoarele aferente a şase localităţi riverane (judeţul Tulcea) pentru populaţie, irigaţii, industrie, piscicultură.
- Patru sectoare pe râurile interioare, respectiv Bistra (judeţul Bihor), Olt (judeţul Braşov) se află în treapta I de restricţii pentru irigaţii, piscicultură, industrie;
- Patru sectoare pe râurile/pârâurile Barcău (judeţul Bihor), Belinul Mare şi Vadasz (judeţul Covasna) se află în treapta II de restricţii pentru populaţie, piscicultură şi irigaţii;
- 13 sectoare pe râurile Buzău (judeţul Brăila), Homorodul Mare, Fişag (judeţul Harghita), Belinul Mare, Belinul Mic, Aita, Debren, Saciova, Mărcuşa, Canalul Morii (judeţul Covasna) se află in treapta III de restricţii pentru folosinţele populaţie, irigaţii, piscicultură şi industrie.
- Acumularea Dopca din judeţul Braşov se află în treapta II de restricţii pentru populaţie;
- Acumulările Pârcovaci, Hălceni din judeţul Iaşi, acumularea Cal Alb din judeţul Botoşani şi acumulările Mănjeşti şi Puşcaşi din judeţul Vaslui se află în treapta III de restricţii pentru populaţie, industrie, irigaţii şi piscicultură;
În prezent, 349 de localităţi care dispun de sisteme centralizate (din care 6 oraşe/municipii Dorohoi, Novaci, Iaşi, Paşcani, Hârlău şi Solca) sunt afectate de deficitul rezervei de apă, alimentarea cu apă fiind asigurată cu dificultate, cu restricţii în anumite intervale orare.
Cele mai multe localităţi afectate sunt în judeţele: Botoşani - 101 localităţi, Iaşi - 94 localităţi, Vrancea - 36 localităţi, Gorj - 28 localităţi, Bacău - 16 localităţi, Neamţ - 12 localităţi, Mehedinţi şi Argeş- 8 localităţi, Vaslui - 10 localităţi, Galaţi şi Giurgiu - 6 localităţi, Dâmboviţa şi Braşov - 5 localităţi, Hunedoara - 4 localităţi, Suceava şi Olt- 3 localităţi, Teleorman - 2 localităţi, Dolj şi Caraş-Severin - 1 localitate.
În prezent, 279 de localităţi care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, ci doar de surse individuale, sunt afectate de seceta prelungită, având fântâni secate (amplasate pe domeniul public al statului şi privat), localităţi din judeţele Botoşani, Vaslui, Neamţ, Bacău, Suceava, Iaşi, Galaţi, Olt, Prahova, Vrancea, Mehedinţi şi Gorj.
Cele mai afectate localităţi sunt în judeţele: Botoşani -154 localităţi din care şi Municipiul Dorohoi, Vaslui - 60 localităţi, Neamţ - 24 localităţi, Bacău - 18 localităţi, Iaşi - 7 localităţi, Galaţi - 5 localităţi, Olt şi Prahova - 3 localităţi, Suceava - 2 localităţi, Mehedinţi, Vrancea şi Gorj - 1 localitate.
Din cele 120 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 35 de secţiuni s-au înregistrat debite sub debitul minim necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ:
- Spaţiul hidrografic Prut-Bârlad - 11 secţiuni (staţia hidrometrică Oancea, staţia hidrometrică Ungheni, staţie hidrometrică Rădăuţi Prut - râul Prut, staţia hidrometrică Tecuci, staţie hidrometrică Vaslui, staţie hidrometrică Bârlad - râul Bârlad, staţie hidrometrică Ştefăneşti - râul Başeu, staţia hidrometrică Todireni - râul Jijia, staţie hidrometrică Şipote - râul Miletin, staţie hidrometrică Podu Iloaiei, staţie hidrometrică Holboca - râul Bahlui);
- Spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa - 10 secţiuni (staţie hidrometrică Câmpina, staţia hidrometrică Prahova, staţie hidrometrică Buşteni - râul Prahova, staţia hidrometrică Moroeni, staţia hidrometrică Siliştea Snagovului, staţia hidrometrică Târgovişte, staţia hidrometrică Slobozia, staţia hidrometrică Coşereni - râul Ialomiţa, staţia hidrometrică Cioranii de Jos - râul Cricovul Sărat, staţie hidrometrică Teşila - râul Doftana);
- Spaţiul hidrografic Olt - 5 secţiuni (staţie hidrometrică Cornet, staţie hidrometrică Hoghiz, staţie hidrometrică Feldioara - râul Olt, staţia hidrometrică Nistoreşti - râul Olteţ, staţia hidrometrică Reci - Râul Negru);
- Spaţiul hidrografic Argeş-Vedea - 4 secţiuni (staţia hidrometrică Malu cu Flori - râul Dâmboviţa influenţat de orarul de funcţionare al CHE Clăbucet, staţia hidrometrică Căpăţâneni - râul Argeş, staţia hidrometrică Crovu - râul Glavacioc, staţia hidrometrică Poenari - râul Sabar);
- Spaţiul hidrografic Crişuri - 4 secţiuni (sh Nuşfalău, staţia hidrometrică Marca - râul Barcău, staţia hidrometrică Blăjeni - râul Crişul Alb, staţie hidrometrică Vadu Crişului - râul Crişul Repede);
- Spaţiul hidrografic Siret - 1 secţiune (staţie hidrometrică Brodina - râul Suceava);
- Spaţiul hidrografic Banat - 1 secţiune (staţia hidrometrică Sadova - râul Timiş);
- Spaţiul hidrografic Jiu - 1 secţiune (staţia hidrometrică Rovinari - râul Jiu);
- Spaţiul hidrografic Mureş - 1 secţiune (staţia hidrometrică Petreştii de Jos - râul Hăşdate);
- Spaţiul hidrografic Someş-Tisa - 1 secţiune (staţia hidrometrică Baia Sprie - râul Săsar);
- Spaţiul hidrografic Olt - 1 secţiune (staţia hidrometrică Cornet - râul Olt).
La această dată, pentru centrala nucleară Cernavodă nu sunt probleme privind alimentarea cu apă.
Nivelul la mira de la staţia hidrometrică Cernavodă este de - 0,71 metri şi până la aplicarea treptei I de restricţii există o diferenţă de nivel de 90 centimetri. Comparativ cu acum o lună, nivelul era de 1,44 metri şi mai aveam o diferenţă de nivel de 3,06 metri.
Având în vedere prognoza hidrometeorologică pentru perioada imediat următoare, facem apel la populaţie privind utilizarea raţională a apei, prioritatea maximă fiind alimentarea cu apă a populaţiei.
Planuri de restricţii în această perioadă deficitară sunt întocmite pentru fiecare tronson de râu în cazul utilizatorilor ale căror capacităţi de exploatare ale resursei de apă sunt diminuate, în funcţie de specificul activităţii acestora şi al economiei în ansamblu.
Fiecare dintre noi poate adopta soluţii individuale de economisire a apei. Este bine să apelăm, acolo unde avem această posibilitate, la alternative de stocare şi recirculare a apei în activităţile casnice (grădinărit, spălat, îmbăiere), dar şi în sectorul industrial sau agricol.
Ghidul de economisire a apei
Recomandările noastre ar fi:
- Verificarea periodică a instalaţiei de apă din locuinţă, a vaselor de toaletă şi a oricăror altor mijloace de consum apă astfel încât să fie în stare bună de funcţionare, iar dacă se constată defecţiuni să fie reparate în regim de urgenţă;
- Folosirea raţională a apei la baie şi bucătărie fără a lăsa robinetul să curgă nejustificat (fără a face operaţiuni de spălare);
- Folosirea, pe cât posibil, a fântânilor pentru udarea grădinilor sau folosirea unui sistem de irigare care minimizează consumul de apă (ex: prin picurare);
- Refolosirea apei în care se spală legumele şi fructele pentru udarea plantelor;
- Întreţinerea permanentă a piscinelor pe tot sezonul de vară pentru evitarea golirii şi reumplerii acestora;
- Montarea economizoarelor de apă la robinete;
- Utilizarea maşinilor de spălat (rufe şi vase) în perioadele din zi când este consum mic de apă;
- Folosirea/înmagazinarea apei din precipitaţii;
- Adâncirea/denisiparea fântânilor/forajelor.
Cu toţii trebuie să economisim apa astfel încât apa de băut să ajungă pentru toţi!
Compartimentul de Comunicare şi Relaţii cu presa
Cele mai multe localităţi sunt în judeţele Botoşani (255 localităţi), Iaşi (101), Vaslui (70 localităţi), Vrancea (37 localităţi), Neamţ (36 localităţi), Bacău (34 localităţi), Gorj (29 localităţi)
Mai multe sectoare ale Dunării (aferente a 49 de localităţi) au intrat în faza de atenţionare
Monitorizăm permanent exploatarea resurselor de apă şi asigurăm satisfacerea cerinţelor de apă.
În prezent, coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare (administrate de A.N. Apele Române alături de S.C. Hidroelectrica S.A.) este astăzi de 76,75%, în scădere faţă de acum o lună- 15 iulie- când era de 80,46 %. Volumul de apă în principalele lacuri este de cca 3,35 miliarde mc (în scădere faţă de 3,49 miliarde mc cât era în 15 iulie). Chiar dacă rezervele de apă sunt în scădere, asigurăm necesarul de apă brută pentru beneficiarii din sursa de apă de suprafaţă în regim centralizat. Estimăm că, pentru sfârşitul lunii august, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie şi industrii şi producţia de energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional, vom avea un coeficient de umplere de cca. 75%.
Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) este de 2500 mc/s (la jumătate comparativ cu 15 iulie) şi va în creştere ajungând până la valoarea de 2800 mc/s în data de 26 august, situându-se sub media multianuală a lunii august (4300 mc/s). În aceeaşi perioadă (17- 21 august 2022), ultimul an secetos, Dunărea avea un debit de 1750 mc/s. Minimul istoric al debitului Dunării la intrarea în ţară s-a atins în anul 2003 când Dunărea avea un debit de 1500 mc/s, în intervalul 3-5 septembrie 2003.
Urmărim aplicarea prevederilor Planului de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare.
Astfel:
- 13 sectoare pe râurile Interioare, respectiv pe Jiu (judeţul Gorj), Ialomiţa (judeţul Ialomiţa) şi Buzău (judeţul Buzău, inclusiv acumularea Siriu) se află în faza de atenţionare-avertizare pentru industrie, irigaţii şi populaţie;
- Sectoare de pe fluviul Dunărea şi braţele acestuia (Măcin. Borcea, Chilia, Tulcea şi Sulina), aferente a 49 localităţi se află în faza de atenţionare-avertizare, şi anume:
- Fluviul Dunărea - între Brăila - Galaţi, pe sectoarele aferente a două localităţi (judeţul Brăila), între Vadu Oii - Brăila, pe sectoarele aferente a 7 localităţi (judeţul Brăila), între Chiciu-Vadu Oii (amonte Chiciu), pe sectoarele aferente a cinci localităţi riverane (judeţul Călăraşi), între Chiciu-Cernavodă-Hârşova, pe sectoarele aferente a opt localităţi riverane (judeţul Constanţa), între Dunăre-Galaţi, pe sectoarele aferente a trei localităţi (judeţul Tulcea) pentru populaţie, irigaţii, industrie, piscicultură;
- Braţul Borcea - între Chiciu - Vadu Oii, pe sectoarele aferente a nouă localităţi riverane (judeţele Călăraşi şi Ialomiţa) pentru irigaţii şi industrie;
- Braţul Măcin - pe sectoarele aferente a 10 localităţi riverane ( 1 localitate în judeţul Brăila, 9 localităţi în judeţul Tulcea), se află în faza de atenţionare-avertizare pentru populaţie, irigaţii, industrie, piscicultură;
- Braţul Chilia - sectorul Dunăre - braţ Chilia, pe sectoarele aferente a patru localităţi riverane (judeţul Tulcea) pentru populaţie, irigaţii, piscicultură;
- Braţele Dunării- Tulcea şi Sulina - sectorul Dunăre - braţul Sulina, pe sectoarele aferente a şase localităţi riverane (judeţul Tulcea) pentru populaţie, irigaţii, industrie, piscicultură.
- Patru sectoare pe râurile interioare, respectiv Bistra (judeţul Bihor), Olt (judeţul Braşov) se află în treapta I de restricţii pentru irigaţii, piscicultură, industrie;
- Patru sectoare pe râurile/pârâurile Barcău (judeţul Bihor), Belinul Mare şi Vadasz (judeţul Covasna) se află în treapta II de restricţii pentru populaţie, piscicultură şi irigaţii;
- 13 sectoare pe râurile Buzău (judeţul Brăila), Homorodul Mare, Fişag (judeţul Harghita), Belinul Mare, Belinul Mic, Aita, Debren, Saciova, Mărcuşa, Canalul Morii (judeţul Covasna) se află in treapta III de restricţii pentru folosinţele populaţie, irigaţii, piscicultură şi industrie.
- Acumularea Dopca din judeţul Braşov se află în treapta II de restricţii pentru populaţie;
- Acumulările Pârcovaci, Hălceni din judeţul Iaşi, acumularea Cal Alb din judeţul Botoşani şi acumulările Mănjeşti şi Puşcaşi din judeţul Vaslui se află în treapta III de restricţii pentru populaţie, industrie, irigaţii şi piscicultură;
În prezent, 349 de localităţi care dispun de sisteme centralizate (din care 6 oraşe/municipii Dorohoi, Novaci, Iaşi, Paşcani, Hârlău şi Solca) sunt afectate de deficitul rezervei de apă, alimentarea cu apă fiind asigurată cu dificultate, cu restricţii în anumite intervale orare.
Cele mai multe localităţi afectate sunt în judeţele: Botoşani - 101 localităţi, Iaşi - 94 localităţi, Vrancea - 36 localităţi, Gorj - 28 localităţi, Bacău - 16 localităţi, Neamţ - 12 localităţi, Mehedinţi şi Argeş- 8 localităţi, Vaslui - 10 localităţi, Galaţi şi Giurgiu - 6 localităţi, Dâmboviţa şi Braşov - 5 localităţi, Hunedoara - 4 localităţi, Suceava şi Olt- 3 localităţi, Teleorman - 2 localităţi, Dolj şi Caraş-Severin - 1 localitate.
În prezent, 279 de localităţi care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, ci doar de surse individuale, sunt afectate de seceta prelungită, având fântâni secate (amplasate pe domeniul public al statului şi privat), localităţi din judeţele Botoşani, Vaslui, Neamţ, Bacău, Suceava, Iaşi, Galaţi, Olt, Prahova, Vrancea, Mehedinţi şi Gorj.
Cele mai afectate localităţi sunt în judeţele: Botoşani -154 localităţi din care şi Municipiul Dorohoi, Vaslui - 60 localităţi, Neamţ - 24 localităţi, Bacău - 18 localităţi, Iaşi - 7 localităţi, Galaţi - 5 localităţi, Olt şi Prahova - 3 localităţi, Suceava - 2 localităţi, Mehedinţi, Vrancea şi Gorj - 1 localitate.
Din cele 120 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 35 de secţiuni s-au înregistrat debite sub debitul minim necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ:
- Spaţiul hidrografic Prut-Bârlad - 11 secţiuni (staţia hidrometrică Oancea, staţia hidrometrică Ungheni, staţie hidrometrică Rădăuţi Prut - râul Prut, staţia hidrometrică Tecuci, staţie hidrometrică Vaslui, staţie hidrometrică Bârlad - râul Bârlad, staţie hidrometrică Ştefăneşti - râul Başeu, staţia hidrometrică Todireni - râul Jijia, staţie hidrometrică Şipote - râul Miletin, staţie hidrometrică Podu Iloaiei, staţie hidrometrică Holboca - râul Bahlui);
- Spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa - 10 secţiuni (staţie hidrometrică Câmpina, staţia hidrometrică Prahova, staţie hidrometrică Buşteni - râul Prahova, staţia hidrometrică Moroeni, staţia hidrometrică Siliştea Snagovului, staţia hidrometrică Târgovişte, staţia hidrometrică Slobozia, staţia hidrometrică Coşereni - râul Ialomiţa, staţia hidrometrică Cioranii de Jos - râul Cricovul Sărat, staţie hidrometrică Teşila - râul Doftana);
- Spaţiul hidrografic Olt - 5 secţiuni (staţie hidrometrică Cornet, staţie hidrometrică Hoghiz, staţie hidrometrică Feldioara - râul Olt, staţia hidrometrică Nistoreşti - râul Olteţ, staţia hidrometrică Reci - Râul Negru);
- Spaţiul hidrografic Argeş-Vedea - 4 secţiuni (staţia hidrometrică Malu cu Flori - râul Dâmboviţa influenţat de orarul de funcţionare al CHE Clăbucet, staţia hidrometrică Căpăţâneni - râul Argeş, staţia hidrometrică Crovu - râul Glavacioc, staţia hidrometrică Poenari - râul Sabar);
- Spaţiul hidrografic Crişuri - 4 secţiuni (sh Nuşfalău, staţia hidrometrică Marca - râul Barcău, staţia hidrometrică Blăjeni - râul Crişul Alb, staţie hidrometrică Vadu Crişului - râul Crişul Repede);
- Spaţiul hidrografic Siret - 1 secţiune (staţie hidrometrică Brodina - râul Suceava);
- Spaţiul hidrografic Banat - 1 secţiune (staţia hidrometrică Sadova - râul Timiş);
- Spaţiul hidrografic Jiu - 1 secţiune (staţia hidrometrică Rovinari - râul Jiu);
- Spaţiul hidrografic Mureş - 1 secţiune (staţia hidrometrică Petreştii de Jos - râul Hăşdate);
- Spaţiul hidrografic Someş-Tisa - 1 secţiune (staţia hidrometrică Baia Sprie - râul Săsar);
- Spaţiul hidrografic Olt - 1 secţiune (staţia hidrometrică Cornet - râul Olt).
La această dată, pentru centrala nucleară Cernavodă nu sunt probleme privind alimentarea cu apă.
Nivelul la mira de la staţia hidrometrică Cernavodă este de - 0,71 metri şi până la aplicarea treptei I de restricţii există o diferenţă de nivel de 90 centimetri. Comparativ cu acum o lună, nivelul era de 1,44 metri şi mai aveam o diferenţă de nivel de 3,06 metri.
Având în vedere prognoza hidrometeorologică pentru perioada imediat următoare, facem apel la populaţie privind utilizarea raţională a apei, prioritatea maximă fiind alimentarea cu apă a populaţiei.
Planuri de restricţii în această perioadă deficitară sunt întocmite pentru fiecare tronson de râu în cazul utilizatorilor ale căror capacităţi de exploatare ale resursei de apă sunt diminuate, în funcţie de specificul activităţii acestora şi al economiei în ansamblu.
Fiecare dintre noi poate adopta soluţii individuale de economisire a apei. Este bine să apelăm, acolo unde avem această posibilitate, la alternative de stocare şi recirculare a apei în activităţile casnice (grădinărit, spălat, îmbăiere), dar şi în sectorul industrial sau agricol.
Ghidul de economisire a apei
Recomandările noastre ar fi:
- Verificarea periodică a instalaţiei de apă din locuinţă, a vaselor de toaletă şi a oricăror altor mijloace de consum apă astfel încât să fie în stare bună de funcţionare, iar dacă se constată defecţiuni să fie reparate în regim de urgenţă;
- Folosirea raţională a apei la baie şi bucătărie fără a lăsa robinetul să curgă nejustificat (fără a face operaţiuni de spălare);
- Folosirea, pe cât posibil, a fântânilor pentru udarea grădinilor sau folosirea unui sistem de irigare care minimizează consumul de apă (ex: prin picurare);
- Refolosirea apei în care se spală legumele şi fructele pentru udarea plantelor;
- Întreţinerea permanentă a piscinelor pe tot sezonul de vară pentru evitarea golirii şi reumplerii acestora;
- Montarea economizoarelor de apă la robinete;
- Utilizarea maşinilor de spălat (rufe şi vase) în perioadele din zi când este consum mic de apă;
- Folosirea/înmagazinarea apei din precipitaţii;
- Adâncirea/denisiparea fântânilor/forajelor.
Cu toţii trebuie să economisim apa astfel încât apa de băut să ajungă pentru toţi!
Compartimentul de Comunicare şi Relaţii cu presa
Afisari: 86
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.