Comunicat de presă - Universitatea de Vară Izvoru Mureşului
Universitatea de Vară Izvoru Mureşului - Ziua 4
În cea de-a patra zi a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului (ediţia XXI) prelegrile s-au concentrat pe problemă românilor romano-catolici din Moldova, pe presiunile maghiare din ţară şi pe provocările întâmpinate de românii din Diaspora.
În cadrul dezbaterilor despre romano-catolicii din Moldova, domnul inginer Gheorghe Bejan, Preşedintele Asociaţiei Românilor Romano-Catolici 'Dumitru Martinaş', a prezentat activitatea intensă a statului maghiar, care intervine în comunităţile de români moldoveni romano-catolici cu un sistem de propagandă culturală şi identitară, ce introduce termenul de 'ceangăi' pentru a defeni acest grup religios, pe care ei îl identifică cu etnia maghiară.
Atât profesorul Daniel Frâncu, cât şi profesorul dr. Anton Cosa au subliniat că asocierea între etnie şi religie e nepotrivită, întrucât în mentalul colectiv etnia maghiară este frecvent asociată cu confesiunea romano-catolică, în timp ce cea românească cu credinţa ortodoxă. Ceea ce statul ungar numeşte 'ceangăi' nu sunt altceva decât o minoritate religioasă (catolică), parte a etniei majoritare (română).
Domnul Vlad Cubreacov a lăudat activitatea episcopului Petru Gherghel, cel care a înfiinţat la Iaşi un centru românesc de cercetare în problema aşa-numiţilor 'ceangăi'.
Prof. Univ. Dr. Radu Baltasiu a afirmat că Ungaria este un factor de dezordine în Europa, în timp ce România, de-a lungul istoriei, a fost mereu un factor de ordine în partea aceasta de lume. De asemenea, acesta a lansat ipoteza că Ungaria instrumentează problema 'ceangăiască' pentru a-şi extinde influenţa la Marea Neagră, unde face demersuri pentru achiziţionarea unui port românesc.
În a doua parte a zilei, domnul Eugen Terteleac, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia, a declarat că există 46.000 de firme înfiinţate de români în Italia, unele cu cifre de afaceri de zeci de milioane de euro. Românii stabiliţi în Italia contribuie cu 2% din PIB-ul ţării de adopţie, resurse care valorează cât 20% din PIB-ul ţării noastre. Domnul Terteleac a apreciat rezultatele importante ale platformei RoUnit prin care au revenit în ţară peste 30.000 de români. În contextul în care există un deficit mare de forţă de muncă în România (100.000 numai în domeniul construcţiilor), rezultatele platformei sunt remarcabile.
Profesorul Ioan Sabău-Pop a criticat tratatul României cu Ucraina din 1997, pe baza unei cărţi scrise de Tiberiu Tudor. Totodată, acesta a subliniat faptul că condamnarea unui tratat trebuie să aducă cu sine revenirea la starea de dinaintea semnării acelui tratat. Cu toate acestea, România este singura ţară care a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov fără că graniţele ţării să revină la situaţia de dinainte de 1940.
Cercetători din cadrul Academiei Române au prezentând idei politice ale marelui economist şi om politic interbelic Mihail Manoilescu, a propus ca soluţie la problemele ţării formarea unor elite cu spirit ascetic, spre deosebire de liderii de astăzi, stăpâniţi de instincte hedoniste.
De asemenea, cercetători în cadrul Centrului European de Studii în Probleme EtEtniceu a prezentat o radiografie a diasporei romaneşti din Italia, unde compatrioţii noştri reprezintă 2% din totalul populaţiei (23% din populaţia imigrantă), fiind primul grup etnic ca mărime după italieni. Totodată, în ciuda crizei natalităţii din ţara noastră, românii sunt grupul etnic cu cea mai ridicată rată de natalitate din Italia.
S-a discutat de asemenea despre diaspora românească din Spania. După pandemie, numărul românilor de acolo a scăzut semnificativ (de la peste un milion la peste 600.000). De asemenea, ca soluţie la starea precară a clasei politice, a propus formarea unei elite care să se ocupe de sufletul românesc. Într-o analiză a discursurilor liderilor politici din România despre românii din interiorul arcului carpatic, unul dintre cercetători a constatat că niciun preşedinte sau premier nu a încurajat vreodată idei separatiste, însă demnitarii nu pun problema corect, de vreme ce evită să afirme cu tărie că românii sunt discriminaţi în centrul ţării. S-a argumentat faptul că că tendinţele din prezent conduc la uniformizarea naţiunilor într-o structură globală. 'Dacă vrem să distrugem o cultură, distribuim în societate ideologii vicitmare'.
Seară specială a Universităţii de Vară Izvorul Mureşului, ediţia XXI, a adus pe scenă un regal tradiţional, cu participarea corurilor Voievozii Munţilor şi Voinestenii, a grupului folcloric al copiilor din Voşlăbeni, şi a soliştilor Petrică Ţăran din Sărmaş şi Liviu Dascăl din Târgu Mureş. Finalul deosebit al evenimentului a fost marcat de grupul folk 'Zori' din Piatra Neamţ, coordonat de Ionuţ Stoian, iar spectacolul s-a încheiat cu un foc de artificii fabulos, spre bucuria tuturor celor prezenţi în Complexul Sportiv Naţional. Dragoş Burghelia, Preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, a mulţumit tuturor participanţilor şi partenerilor, exprimându-şi recunoştinţa faţă de românii de pretutindeni pentru prezenţa lor şi anticipând cu entuziasm revederea de anul viitor, cu şi mai multe realizări şi noutăţi.
Biroul de Presă
Universitatea de Vară Izvoru Mureşului
În cea de-a patra zi a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului (ediţia XXI) prelegrile s-au concentrat pe problemă românilor romano-catolici din Moldova, pe presiunile maghiare din ţară şi pe provocările întâmpinate de românii din Diaspora.
În cadrul dezbaterilor despre romano-catolicii din Moldova, domnul inginer Gheorghe Bejan, Preşedintele Asociaţiei Românilor Romano-Catolici 'Dumitru Martinaş', a prezentat activitatea intensă a statului maghiar, care intervine în comunităţile de români moldoveni romano-catolici cu un sistem de propagandă culturală şi identitară, ce introduce termenul de 'ceangăi' pentru a defeni acest grup religios, pe care ei îl identifică cu etnia maghiară.
Atât profesorul Daniel Frâncu, cât şi profesorul dr. Anton Cosa au subliniat că asocierea între etnie şi religie e nepotrivită, întrucât în mentalul colectiv etnia maghiară este frecvent asociată cu confesiunea romano-catolică, în timp ce cea românească cu credinţa ortodoxă. Ceea ce statul ungar numeşte 'ceangăi' nu sunt altceva decât o minoritate religioasă (catolică), parte a etniei majoritare (română).
Domnul Vlad Cubreacov a lăudat activitatea episcopului Petru Gherghel, cel care a înfiinţat la Iaşi un centru românesc de cercetare în problema aşa-numiţilor 'ceangăi'.
Prof. Univ. Dr. Radu Baltasiu a afirmat că Ungaria este un factor de dezordine în Europa, în timp ce România, de-a lungul istoriei, a fost mereu un factor de ordine în partea aceasta de lume. De asemenea, acesta a lansat ipoteza că Ungaria instrumentează problema 'ceangăiască' pentru a-şi extinde influenţa la Marea Neagră, unde face demersuri pentru achiziţionarea unui port românesc.
În a doua parte a zilei, domnul Eugen Terteleac, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia, a declarat că există 46.000 de firme înfiinţate de români în Italia, unele cu cifre de afaceri de zeci de milioane de euro. Românii stabiliţi în Italia contribuie cu 2% din PIB-ul ţării de adopţie, resurse care valorează cât 20% din PIB-ul ţării noastre. Domnul Terteleac a apreciat rezultatele importante ale platformei RoUnit prin care au revenit în ţară peste 30.000 de români. În contextul în care există un deficit mare de forţă de muncă în România (100.000 numai în domeniul construcţiilor), rezultatele platformei sunt remarcabile.
Profesorul Ioan Sabău-Pop a criticat tratatul României cu Ucraina din 1997, pe baza unei cărţi scrise de Tiberiu Tudor. Totodată, acesta a subliniat faptul că condamnarea unui tratat trebuie să aducă cu sine revenirea la starea de dinaintea semnării acelui tratat. Cu toate acestea, România este singura ţară care a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov fără că graniţele ţării să revină la situaţia de dinainte de 1940.
Cercetători din cadrul Academiei Române au prezentând idei politice ale marelui economist şi om politic interbelic Mihail Manoilescu, a propus ca soluţie la problemele ţării formarea unor elite cu spirit ascetic, spre deosebire de liderii de astăzi, stăpâniţi de instincte hedoniste.
De asemenea, cercetători în cadrul Centrului European de Studii în Probleme EtEtniceu a prezentat o radiografie a diasporei romaneşti din Italia, unde compatrioţii noştri reprezintă 2% din totalul populaţiei (23% din populaţia imigrantă), fiind primul grup etnic ca mărime după italieni. Totodată, în ciuda crizei natalităţii din ţara noastră, românii sunt grupul etnic cu cea mai ridicată rată de natalitate din Italia.
S-a discutat de asemenea despre diaspora românească din Spania. După pandemie, numărul românilor de acolo a scăzut semnificativ (de la peste un milion la peste 600.000). De asemenea, ca soluţie la starea precară a clasei politice, a propus formarea unei elite care să se ocupe de sufletul românesc. Într-o analiză a discursurilor liderilor politici din România despre românii din interiorul arcului carpatic, unul dintre cercetători a constatat că niciun preşedinte sau premier nu a încurajat vreodată idei separatiste, însă demnitarii nu pun problema corect, de vreme ce evită să afirme cu tărie că românii sunt discriminaţi în centrul ţării. S-a argumentat faptul că că tendinţele din prezent conduc la uniformizarea naţiunilor într-o structură globală. 'Dacă vrem să distrugem o cultură, distribuim în societate ideologii vicitmare'.
Seară specială a Universităţii de Vară Izvorul Mureşului, ediţia XXI, a adus pe scenă un regal tradiţional, cu participarea corurilor Voievozii Munţilor şi Voinestenii, a grupului folcloric al copiilor din Voşlăbeni, şi a soliştilor Petrică Ţăran din Sărmaş şi Liviu Dascăl din Târgu Mureş. Finalul deosebit al evenimentului a fost marcat de grupul folk 'Zori' din Piatra Neamţ, coordonat de Ionuţ Stoian, iar spectacolul s-a încheiat cu un foc de artificii fabulos, spre bucuria tuturor celor prezenţi în Complexul Sportiv Naţional. Dragoş Burghelia, Preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, a mulţumit tuturor participanţilor şi partenerilor, exprimându-şi recunoştinţa faţă de românii de pretutindeni pentru prezenţa lor şi anticipând cu entuziasm revederea de anul viitor, cu şi mai multe realizări şi noutăţi.
Biroul de Presă
Universitatea de Vară Izvoru Mureşului
Afisari: 47
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.