Comunicat de presă - Asociaţia AdAstra
Cercetarea din România, în urma ţărilor UE şi a ţărilor balcanice
Apel către partide
A apărut ediţia 2024 a 'European Innovation Scoreboard' (EIS), un indicator compozit al performanţelor în cercetare şi inovare, prin care Comisia Europeană monitorizează ţările UE, ţările din proximitatea UE şi alte ţări cheie.
România a continuat să se îndepărteze faţă de penultima clasată din UE, Bulgaria, având o performanţă mai slabă decât în 2023 (figura 2), situându-se la 34% din nivelul UE 2024 (pag. 99). Această tendinţă de degradare a performanţelor noastre naţionale continuă de mulţi ani. Dimpotrivă, toate celelalte ţări aflate înspre coada clasamentului au o tendinţă de creştere de la an la an.
În ediţia 2024 a EIS apar şi alte ţări balcanice, precum şi ţări de pe alte continente. Aflăm (din figura 26) că România se situează şi în urma Albaniei, Macedoniei de Nord, Serbiei, Turciei, Muntenegrului - toate aceste ţări îmbunătăţindu-şi performanţele faţă de 2023.
România se situează şi în urma Africii de Sud (36% din nivelul UE 2024, pag 115). Astfel, România se află în zona de variaţie a EIS specifică ţărilor din Africa şi se îndepărtează tot mai mult de zona ţărilor europene. Acest fenomen este de altfel prezent şi în clasamentele instituţionale, după cum remarcam într-un document anterior.
În acelaşi document am explicat mai pe larg cum degradarea continuă a sistemului de cercetare are, în general, drept consecinţe: (a) plafonarea creşterii economice, deoarece productivitatea nu poate creşte suficient în raport cu alte ţări angajate în competiţia economică globală; (b) reducerea oportunităţilor, în ţară, pentru tinerii absolvenţi; (c) apariţia unei dependenţe tehnologice şi ştiinţifice de alte ţări şi organizaţii.
Cauzele acestei situaţii sunt complexe şi insuficient analizate, dar o cauză evidentă este încălcarea gravă, sistematică, a platformelor electorale, a programelor de guvernare, a strategiilor şi planurilor naţionale în domeniu, a legislaţiei şi a angajamentelor faţă de UE, de către aproape toate guvernele din ultimii 20 de ani, cu ratarea la mare distanţă a celor mai importante ţinte asumate.
De la momentul formulării de angajamente şi planuri, până la momentul obţinerii unui impact pe indicatori cum sunt EIS sau poziţiile universităţilor în topuri, trec mai mulţi ani. Cum nu există actualmente nicio acţiune de natură a aduce România pe un curs de creştere durabilă în materie de cercetare şi inovare, nu putem să anticipăm decât o continuare a tendinţei de degradare.
Dezvoltarea sistemului de cercetare, indispensabilă apariţiei inovaţiilor pe care se bazează competitivitatea naţională, nu se poate face decât în cadrul legal şi politic al statului român. Acest cadru rezultă, pentru următorii 4 ani, din platformele electorale ale partidelor, oricât de puţin credibile ar fi acestea din experienţa anterioară.
Din această cauză, în acest moment al ciclului electoral, responsabilitatea pentru revenirea cercetării româneşti la un nivel european aparţine, în ultimă instanţă, partidelor politice.
In consecinţă, solicităm partidelor care vor participa la următoarele alegeri legislative să însărcineze, în mod public, câte un responsabil cu elaborarea platformei partidului privind politicile ştiinţei şi tehnologiei. Aceşti responsabili trebuie să fie personalităţi cu rezultate anterioare credibile în domeniu, capabili să participe la un dialog public pe tema politicilor ştiinţei.
Intenţionăm să facem, înaintea alegerilor parlamentare, o analiză comparativă a platformelor electorale, cel puţin din următoarele puncte de vedere: (1) calitatea unei evaluări cantitative a situaţiei prezente şi a proceselor sociale din sistemul de cercetare; (2) măsurile legislative şi executive propuse; (3) obiectivele şi ţintele măsurabile; (4) faptul că propunerile pot duce la revenirea României în rândul naţiunilor europene în domeniul cercetării şi inovării.
Asociaţia Ad Astra a cercetătorilor români.
Apel către partide
A apărut ediţia 2024 a 'European Innovation Scoreboard' (EIS), un indicator compozit al performanţelor în cercetare şi inovare, prin care Comisia Europeană monitorizează ţările UE, ţările din proximitatea UE şi alte ţări cheie.
România a continuat să se îndepărteze faţă de penultima clasată din UE, Bulgaria, având o performanţă mai slabă decât în 2023 (figura 2), situându-se la 34% din nivelul UE 2024 (pag. 99). Această tendinţă de degradare a performanţelor noastre naţionale continuă de mulţi ani. Dimpotrivă, toate celelalte ţări aflate înspre coada clasamentului au o tendinţă de creştere de la an la an.
În ediţia 2024 a EIS apar şi alte ţări balcanice, precum şi ţări de pe alte continente. Aflăm (din figura 26) că România se situează şi în urma Albaniei, Macedoniei de Nord, Serbiei, Turciei, Muntenegrului - toate aceste ţări îmbunătăţindu-şi performanţele faţă de 2023.
România se situează şi în urma Africii de Sud (36% din nivelul UE 2024, pag 115). Astfel, România se află în zona de variaţie a EIS specifică ţărilor din Africa şi se îndepărtează tot mai mult de zona ţărilor europene. Acest fenomen este de altfel prezent şi în clasamentele instituţionale, după cum remarcam într-un document anterior.
În acelaşi document am explicat mai pe larg cum degradarea continuă a sistemului de cercetare are, în general, drept consecinţe: (a) plafonarea creşterii economice, deoarece productivitatea nu poate creşte suficient în raport cu alte ţări angajate în competiţia economică globală; (b) reducerea oportunităţilor, în ţară, pentru tinerii absolvenţi; (c) apariţia unei dependenţe tehnologice şi ştiinţifice de alte ţări şi organizaţii.
Cauzele acestei situaţii sunt complexe şi insuficient analizate, dar o cauză evidentă este încălcarea gravă, sistematică, a platformelor electorale, a programelor de guvernare, a strategiilor şi planurilor naţionale în domeniu, a legislaţiei şi a angajamentelor faţă de UE, de către aproape toate guvernele din ultimii 20 de ani, cu ratarea la mare distanţă a celor mai importante ţinte asumate.
De la momentul formulării de angajamente şi planuri, până la momentul obţinerii unui impact pe indicatori cum sunt EIS sau poziţiile universităţilor în topuri, trec mai mulţi ani. Cum nu există actualmente nicio acţiune de natură a aduce România pe un curs de creştere durabilă în materie de cercetare şi inovare, nu putem să anticipăm decât o continuare a tendinţei de degradare.
Dezvoltarea sistemului de cercetare, indispensabilă apariţiei inovaţiilor pe care se bazează competitivitatea naţională, nu se poate face decât în cadrul legal şi politic al statului român. Acest cadru rezultă, pentru următorii 4 ani, din platformele electorale ale partidelor, oricât de puţin credibile ar fi acestea din experienţa anterioară.
Din această cauză, în acest moment al ciclului electoral, responsabilitatea pentru revenirea cercetării româneşti la un nivel european aparţine, în ultimă instanţă, partidelor politice.
In consecinţă, solicităm partidelor care vor participa la următoarele alegeri legislative să însărcineze, în mod public, câte un responsabil cu elaborarea platformei partidului privind politicile ştiinţei şi tehnologiei. Aceşti responsabili trebuie să fie personalităţi cu rezultate anterioare credibile în domeniu, capabili să participe la un dialog public pe tema politicilor ştiinţei.
Intenţionăm să facem, înaintea alegerilor parlamentare, o analiză comparativă a platformelor electorale, cel puţin din următoarele puncte de vedere: (1) calitatea unei evaluări cantitative a situaţiei prezente şi a proceselor sociale din sistemul de cercetare; (2) măsurile legislative şi executive propuse; (3) obiectivele şi ţintele măsurabile; (4) faptul că propunerile pot duce la revenirea României în rândul naţiunilor europene în domeniul cercetării şi inovării.
Asociaţia Ad Astra a cercetătorilor români.
Afisari: 36
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.