Comunicat de presă - Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş
A doua zi a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului a început cu prelegerile din cadrul panelului 'Interesul naţional românesc în actuala conjunctură geopolitică. Globalism versus suveranism'.
Situaţia românilor din Bulgaria a fost prezentată Ivo Gheorghiev, preşedintele Uniunii Etnicilor Români AVE din Bulgaria. Ivo Gheorghiev şi-a manifestat bucuria că are onoarea să transmită urmaşilor identitatea naţională, dar, din păcate, aceasta are loc tot mai greu din cauza lipsei sprijinului instituţional, astfel încât următoarea expresie caracterizează situaţia din prezent: 'nu mă doare când dă turcul cu cizma, cât fratele cu opinca'. Acesta a întărit că de la an la an situaţia comunităţii devine tot mai critică. Chiar şi sprijinul financiar instituţional acordat comunităţilor istorice s-a transformat într-o formă de umilire când, în loc să fie sprijiniţi, li se reproşează lipsa de cunoştinţe în problemele birocratice. În încheiere, Ivo Gheorghiev a afirmat, cu tărie, că fără sprijinul statului (indiferent de culoarea politică) comunitatea românească nu va supravieţuiri pentru că 'singurele culori politice care contează sunt cele de pe tricolor'.
Profesorul universitar Petrişor Peiu a clarificat titlul dezbaterii, afirmând că rolul geopolitic al statului din Ţară înseamnă, printre altele, preocuparea activă faţă de soarta comunităţilor româneşti şi faţă de direcţia economiei interne. Chiar dacă România reprezintă cea mai mare ţară din regiune, statul nu a reuşit pe deplin 'să capaciteze identitatea naţională în comunităţile de români din afara graniţelor'. Totodată, cea mai mare creştere economică din regiune (după paritatea puterii de cumpărare) nu s-a transpus în bunăstare pentru români şi companiile româneşti. Basarabia reprezintă din acest punct de vedere un bun exemplu al neputinţelor geopolitice ale României. Profesorul Peiu a accentuat importanţa factorului politic fără de care discursul geopolitic conturat în cadrul panelului nu va deveni realitate.
Generalul (r) doctor Mircea Chelaru, a clarificat publicului conceptele de bază ale discursului geopolitic românesc. A gândi astăzi geopolitic înseamnă a răspunde la întrebarea 'cum instituţionalizăm românismul' (expresie superioară identitară a poporului, conform lui Mihai Eminescu, omului deplin al culturii române). Un concept important din discursul geopolitic este suveranismul, care înseamnă, conform domniei sale, 'a fi stăpân' (a-ţi manifesta dreptul de proprietate inclusiv asupra propriului patrimoniu imaterial). Generalul (r) Chelaru susţine că problema geopolitică trebuie pusă 'la firul ierbii' pentru că 'dacă ai familie vei avea şi comunitate, iar dacă ai comunitate, vei avea şi o naţiune'. În final, generalul (r) Chelaru i-a avertizat pe participanţi că 'a venit vremea să trecem de la vorbitori la înfăptuitori' pentru că istoria 'consemnează doar faptele, bune sau rele' mai ales că românii au uitat să înfăptuiască pentru că le lipsesc 'ridicătorii'.
Cozmin Guşă, om de presă şi unul oamenii politici ataşaţi de identitatea naţională, a îndemnat cursanţii să cugete la potenţialul geopolitic al României. Ceea ce caracterizează România este, conform jurnalistului, 'dezordinea geopolitică' din cauza presiunii de tip imperialist, la care este supusă de marile puteri. Ieşirea din 'încercuirea imperialistă' este posibilă prin valorificarea resurselor ţării (estimate de experţi la cca. 2 mii de mld. de dolari) într-un proiect comun precum cel al reunificării Basarabiei cu România, pentru care ar fi necesare mari resurse financiare, care să compenseze discrepanţele economice dintre cele două state.
Preşedintele AUR, deputatul George Simion a participat la dezbaterea 'Rolul României ca actor geopolitic regional. Siguranţa europeană în contextul conflictului de la graniţe', desfăşurată în cadrul Universităţii de Vară Izvoru Mureşului. 'Noi, politicienii suntem trecători, dar Biserica noastră strămoşească este veşnică. Astăzi îi prăznuim pe Sfinţii martiri Brâncoveni, în timpul cărora ţara noastră avea o poziţie privilegiată la Înalta Poartă, ceea ce nu putem spune că se întâmplă astăzi cu România în UE, cu conducători precum Klaus Iohannis sau Marcel Ciolacu', a declarat George Simion. Acesta a mai vorbit despre pericolul care îi paşte pe românii din judeţele Covasna şi Harghita, inferiori din punct de vedere numeric: acela al dispariţiei etnice, caz în care susţinerea politicienilor este imperativă, indiferent de culoarea lor politică. Mai mult decât atât, liderul AUR a mai afirmat că: 'Un viitor preşedinte şi viitorii conducători trebuie să apere interesele românilor de pretutindeni dar mai trebuie să fie şi promotori ai păcii'. 'România avut acest rol de mediator şi-l mai poate avea (...). Dacă am fi avut astăzi un preşedinte care iubeşte românii, lui Ivo Gheorghiev şi românilor din Bulgaria li s-ar fi respectat drepturile, la fel şi celor 300.000 de români din Serbia (...). Un preşedinte al României ar fi condiţionat orice ajutor, oficial sau neoficial, acordat Ucrainei, de respectarea drepturilor românilor din ţara vecină. Este o tăcere mormântală pe subiectul românilor din jurul graniţelor. Sper să ne recăpătăm demnitatea naţională, căci fără aceasta nu vor mai fi atâţia români în jurul graniţelor', a subliniat George Simion.
Lectorul universitar Lucian Săcălean a declarat în cadrul dezbaterii că: 'Orice preşedinte se va afla în fruntea ţării, va trebui să ia decizii grele, pentru că deşi nu ne dăm seama, conflictul aflat la graniţa României, indiferent dacă se va încheia sau nu, va crea mari dificultăţi ţării noastre, dificultăţi pentru care, şi o spun cu toată responsabilitatea, ţara noastră nu este pregătită'. Acesta a mai punctat că: 'Ceea ce trebuie să înveţe politicienii români este să dialogheze cu oamenii pregătiţi din jurul lor, care să le dea argumentele necesare în momentul în care trebuie să ia decizii'.
Generalul (r) Marius Crăciun a afirmat că: 'Sunt convins că NATO este o alianţă în care fiecare ţară poate avea opinia sa, iar deciziile se iau în unanimitate. NATO este vital mai ales pentru noi românii, care ne aflăm în epicentrul conflictului (...). Dacă ne uităm la armata română, vom vedea că situaţia ei de acum nu este deloc ceea ce trebuie (...). Trebuie să ne consolidăm poziţia şi să devenim un pilon de încredere al NATO, aşa cum face de pildă Polonia'.
Adrian Severin, fost ministru de externe a declarat că avem un deficit în acţiunea noastră externă, în special atunci când vorbim de impulsul şi orientarea politică a oamenilor responsabili de politica externă. România are datele necesare pentru a fi un actor important în politica regională, dar acest lucru nu se câştigă prin obedienţă, ci prin capacitatea noastră de a dialoga cu alţi actori regionali în beneficiul interesului naţional. Dacă dorim să jucăm un rol în lume trebuie să punem accent pe interesele noastre comune cu cele ale altor puteri regionale, pentru că 'la sfârşitul conflictului din Ucraina, SUA va trebui să se ocupe de reconstrucţia UE, nu doar a Ucrainei, iar eu mă tem că nu vom mai putea vorbi despre un nou Plan Marshall'.
Europarlamentarul Claudiu Târziu a afirmat: 'Eu sunt dintre cei care ştiu să asculte, pentru că nu m-am născut politician (...) aşa se şi justifică şi prezenţa mea aici'. Realitatea este că 'România nu are o politică externă, cum nu are nici o politică internă. Mai precis, cei mai mulţi politicieni copiază nişte acţiuni şi ascultă nişte ordine, lucru care îi transformă într-o curea de transmisie. Noi nu ne-am asumat vreun rol, nu ne-am înţeles rostul în lume. Până nu ne înţelegem rostul în lume, nu ne vom putea asuma vreun rol, ci doar vom urma nişte indicaţii. Nu există rău mai mare'. Claudiu Târziu consideră că ar fi un pericol şi o prostie să ieşim din alianţele externe, însă trebuie să fim conştienţi că România are nevoie mai mare de aceste alianţe, decât au acestea de noi. Rusia pe de altă parte, trebuie condamnată pentru comportamentul său de prădător şi trebuie să reţinem că a fi lăsat fără apărare în faţa Rusiei este un act de inconştienţă, a mai precizat Claudiu Târziu.
Doamna deputat PSD de Mureş Dumitriţa Gliga a declarat că: 'Am avut şi avem oameni care au pus interesul naţional pe primul loc. (...) Cred că atunci când vorbim despre siguranţa naţională, în contextul conflictului de la graniţă, trebuie să avem în vedere şi educaţia, pentru că atunci când avem un popor educat riscul de a fi manipulaţi este mult mai mic. Rezultatele testelor PISA ne arată că 40% dintre români nu înţeleg ceea ce citesc, iar acest lucru trebuie să creeze îngrijorări'.
Profesorul universitar Radu Baltasiu, directorul CESPE a afirmat că: 'Noi nu facem mai nimic pentru comunităţile de români din afara graniţelor. Viktor Orban, pe de altă parte, gestionează direct relaţiile cu cetăţenii săi, numai că face acest lucru dăunând intereselor celorlalte state. Noi am trecut de la etapa în care nu făceam nimic pentru românii din afara graniţelor 'pentru a nu deranja', la cea în care nu mai facem nimic pentru că nu mai ştim cum stau lucrările şi mai grav, nici nu mai vrem să aflăm. (...) Bugetele alocate unor proiecte coerente şi sistematice pe diaspora şi comunităţile istorice sunt inexistente. (...) În condiţiile în care avem rata analfabetismului funcţional de 47% în rândul tinerilor de sub 28 de ani şi numai 3% dintre ei mai citesc, viitorul este sumbru pentru români, atât în interiorul cât şi în afara graniţelor, pentru că suntem cu toţii victime sigure în faţa unor ţări care au aceste noţiuni'.
Ziua a continuat mai apoi cu o un meci demonstrativ de oină feminina între campioana şi vicecampioana României, ACS Galicea Mare şi ACS Dacia Mioveni care au oferit o experienta inedita participanţilor prin prezentarea sportului naţional. Astfel continua parteneriatul cu Federaţia Română de Oină şi are loc in al doilea an consecutiv o prezentare a sportului autentic românesc în cadrul Universităţii de Vară Izvoru Mureşului.
O data cu venirea serii a debutat programul cultural românesc, extins la această ediţie pe parcursul a trei seri. Astfel am avut deosebita placere de a viziona un program variat, începând cu Ansamblul Folcloric Românesc de pe Valea Timocului, Ansamblul 'DOR' aromânilor dobrogeni, ne-au încântat totodată soliştii Olivia Volosciuc din Maramureş Isroric, George Gabriel Catană din Mediaş şi Răzvan Pop din judeţul Mureş. Este concluzionată în acest mod deosebit prima zi a ediţiei XXI a a Universităţii de Vară Izvorul Mureşului.
Biroul de presă
Universitatea de Vară Izvoru Mureşului
16.08.2024
Situaţia românilor din Bulgaria a fost prezentată Ivo Gheorghiev, preşedintele Uniunii Etnicilor Români AVE din Bulgaria. Ivo Gheorghiev şi-a manifestat bucuria că are onoarea să transmită urmaşilor identitatea naţională, dar, din păcate, aceasta are loc tot mai greu din cauza lipsei sprijinului instituţional, astfel încât următoarea expresie caracterizează situaţia din prezent: 'nu mă doare când dă turcul cu cizma, cât fratele cu opinca'. Acesta a întărit că de la an la an situaţia comunităţii devine tot mai critică. Chiar şi sprijinul financiar instituţional acordat comunităţilor istorice s-a transformat într-o formă de umilire când, în loc să fie sprijiniţi, li se reproşează lipsa de cunoştinţe în problemele birocratice. În încheiere, Ivo Gheorghiev a afirmat, cu tărie, că fără sprijinul statului (indiferent de culoarea politică) comunitatea românească nu va supravieţuiri pentru că 'singurele culori politice care contează sunt cele de pe tricolor'.
Profesorul universitar Petrişor Peiu a clarificat titlul dezbaterii, afirmând că rolul geopolitic al statului din Ţară înseamnă, printre altele, preocuparea activă faţă de soarta comunităţilor româneşti şi faţă de direcţia economiei interne. Chiar dacă România reprezintă cea mai mare ţară din regiune, statul nu a reuşit pe deplin 'să capaciteze identitatea naţională în comunităţile de români din afara graniţelor'. Totodată, cea mai mare creştere economică din regiune (după paritatea puterii de cumpărare) nu s-a transpus în bunăstare pentru români şi companiile româneşti. Basarabia reprezintă din acest punct de vedere un bun exemplu al neputinţelor geopolitice ale României. Profesorul Peiu a accentuat importanţa factorului politic fără de care discursul geopolitic conturat în cadrul panelului nu va deveni realitate.
Generalul (r) doctor Mircea Chelaru, a clarificat publicului conceptele de bază ale discursului geopolitic românesc. A gândi astăzi geopolitic înseamnă a răspunde la întrebarea 'cum instituţionalizăm românismul' (expresie superioară identitară a poporului, conform lui Mihai Eminescu, omului deplin al culturii române). Un concept important din discursul geopolitic este suveranismul, care înseamnă, conform domniei sale, 'a fi stăpân' (a-ţi manifesta dreptul de proprietate inclusiv asupra propriului patrimoniu imaterial). Generalul (r) Chelaru susţine că problema geopolitică trebuie pusă 'la firul ierbii' pentru că 'dacă ai familie vei avea şi comunitate, iar dacă ai comunitate, vei avea şi o naţiune'. În final, generalul (r) Chelaru i-a avertizat pe participanţi că 'a venit vremea să trecem de la vorbitori la înfăptuitori' pentru că istoria 'consemnează doar faptele, bune sau rele' mai ales că românii au uitat să înfăptuiască pentru că le lipsesc 'ridicătorii'.
Cozmin Guşă, om de presă şi unul oamenii politici ataşaţi de identitatea naţională, a îndemnat cursanţii să cugete la potenţialul geopolitic al României. Ceea ce caracterizează România este, conform jurnalistului, 'dezordinea geopolitică' din cauza presiunii de tip imperialist, la care este supusă de marile puteri. Ieşirea din 'încercuirea imperialistă' este posibilă prin valorificarea resurselor ţării (estimate de experţi la cca. 2 mii de mld. de dolari) într-un proiect comun precum cel al reunificării Basarabiei cu România, pentru care ar fi necesare mari resurse financiare, care să compenseze discrepanţele economice dintre cele două state.
Preşedintele AUR, deputatul George Simion a participat la dezbaterea 'Rolul României ca actor geopolitic regional. Siguranţa europeană în contextul conflictului de la graniţe', desfăşurată în cadrul Universităţii de Vară Izvoru Mureşului. 'Noi, politicienii suntem trecători, dar Biserica noastră strămoşească este veşnică. Astăzi îi prăznuim pe Sfinţii martiri Brâncoveni, în timpul cărora ţara noastră avea o poziţie privilegiată la Înalta Poartă, ceea ce nu putem spune că se întâmplă astăzi cu România în UE, cu conducători precum Klaus Iohannis sau Marcel Ciolacu', a declarat George Simion. Acesta a mai vorbit despre pericolul care îi paşte pe românii din judeţele Covasna şi Harghita, inferiori din punct de vedere numeric: acela al dispariţiei etnice, caz în care susţinerea politicienilor este imperativă, indiferent de culoarea lor politică. Mai mult decât atât, liderul AUR a mai afirmat că: 'Un viitor preşedinte şi viitorii conducători trebuie să apere interesele românilor de pretutindeni dar mai trebuie să fie şi promotori ai păcii'. 'România avut acest rol de mediator şi-l mai poate avea (...). Dacă am fi avut astăzi un preşedinte care iubeşte românii, lui Ivo Gheorghiev şi românilor din Bulgaria li s-ar fi respectat drepturile, la fel şi celor 300.000 de români din Serbia (...). Un preşedinte al României ar fi condiţionat orice ajutor, oficial sau neoficial, acordat Ucrainei, de respectarea drepturilor românilor din ţara vecină. Este o tăcere mormântală pe subiectul românilor din jurul graniţelor. Sper să ne recăpătăm demnitatea naţională, căci fără aceasta nu vor mai fi atâţia români în jurul graniţelor', a subliniat George Simion.
Lectorul universitar Lucian Săcălean a declarat în cadrul dezbaterii că: 'Orice preşedinte se va afla în fruntea ţării, va trebui să ia decizii grele, pentru că deşi nu ne dăm seama, conflictul aflat la graniţa României, indiferent dacă se va încheia sau nu, va crea mari dificultăţi ţării noastre, dificultăţi pentru care, şi o spun cu toată responsabilitatea, ţara noastră nu este pregătită'. Acesta a mai punctat că: 'Ceea ce trebuie să înveţe politicienii români este să dialogheze cu oamenii pregătiţi din jurul lor, care să le dea argumentele necesare în momentul în care trebuie să ia decizii'.
Generalul (r) Marius Crăciun a afirmat că: 'Sunt convins că NATO este o alianţă în care fiecare ţară poate avea opinia sa, iar deciziile se iau în unanimitate. NATO este vital mai ales pentru noi românii, care ne aflăm în epicentrul conflictului (...). Dacă ne uităm la armata română, vom vedea că situaţia ei de acum nu este deloc ceea ce trebuie (...). Trebuie să ne consolidăm poziţia şi să devenim un pilon de încredere al NATO, aşa cum face de pildă Polonia'.
Adrian Severin, fost ministru de externe a declarat că avem un deficit în acţiunea noastră externă, în special atunci când vorbim de impulsul şi orientarea politică a oamenilor responsabili de politica externă. România are datele necesare pentru a fi un actor important în politica regională, dar acest lucru nu se câştigă prin obedienţă, ci prin capacitatea noastră de a dialoga cu alţi actori regionali în beneficiul interesului naţional. Dacă dorim să jucăm un rol în lume trebuie să punem accent pe interesele noastre comune cu cele ale altor puteri regionale, pentru că 'la sfârşitul conflictului din Ucraina, SUA va trebui să se ocupe de reconstrucţia UE, nu doar a Ucrainei, iar eu mă tem că nu vom mai putea vorbi despre un nou Plan Marshall'.
Europarlamentarul Claudiu Târziu a afirmat: 'Eu sunt dintre cei care ştiu să asculte, pentru că nu m-am născut politician (...) aşa se şi justifică şi prezenţa mea aici'. Realitatea este că 'România nu are o politică externă, cum nu are nici o politică internă. Mai precis, cei mai mulţi politicieni copiază nişte acţiuni şi ascultă nişte ordine, lucru care îi transformă într-o curea de transmisie. Noi nu ne-am asumat vreun rol, nu ne-am înţeles rostul în lume. Până nu ne înţelegem rostul în lume, nu ne vom putea asuma vreun rol, ci doar vom urma nişte indicaţii. Nu există rău mai mare'. Claudiu Târziu consideră că ar fi un pericol şi o prostie să ieşim din alianţele externe, însă trebuie să fim conştienţi că România are nevoie mai mare de aceste alianţe, decât au acestea de noi. Rusia pe de altă parte, trebuie condamnată pentru comportamentul său de prădător şi trebuie să reţinem că a fi lăsat fără apărare în faţa Rusiei este un act de inconştienţă, a mai precizat Claudiu Târziu.
Doamna deputat PSD de Mureş Dumitriţa Gliga a declarat că: 'Am avut şi avem oameni care au pus interesul naţional pe primul loc. (...) Cred că atunci când vorbim despre siguranţa naţională, în contextul conflictului de la graniţă, trebuie să avem în vedere şi educaţia, pentru că atunci când avem un popor educat riscul de a fi manipulaţi este mult mai mic. Rezultatele testelor PISA ne arată că 40% dintre români nu înţeleg ceea ce citesc, iar acest lucru trebuie să creeze îngrijorări'.
Profesorul universitar Radu Baltasiu, directorul CESPE a afirmat că: 'Noi nu facem mai nimic pentru comunităţile de români din afara graniţelor. Viktor Orban, pe de altă parte, gestionează direct relaţiile cu cetăţenii săi, numai că face acest lucru dăunând intereselor celorlalte state. Noi am trecut de la etapa în care nu făceam nimic pentru românii din afara graniţelor 'pentru a nu deranja', la cea în care nu mai facem nimic pentru că nu mai ştim cum stau lucrările şi mai grav, nici nu mai vrem să aflăm. (...) Bugetele alocate unor proiecte coerente şi sistematice pe diaspora şi comunităţile istorice sunt inexistente. (...) În condiţiile în care avem rata analfabetismului funcţional de 47% în rândul tinerilor de sub 28 de ani şi numai 3% dintre ei mai citesc, viitorul este sumbru pentru români, atât în interiorul cât şi în afara graniţelor, pentru că suntem cu toţii victime sigure în faţa unor ţări care au aceste noţiuni'.
Ziua a continuat mai apoi cu o un meci demonstrativ de oină feminina între campioana şi vicecampioana României, ACS Galicea Mare şi ACS Dacia Mioveni care au oferit o experienta inedita participanţilor prin prezentarea sportului naţional. Astfel continua parteneriatul cu Federaţia Română de Oină şi are loc in al doilea an consecutiv o prezentare a sportului autentic românesc în cadrul Universităţii de Vară Izvoru Mureşului.
O data cu venirea serii a debutat programul cultural românesc, extins la această ediţie pe parcursul a trei seri. Astfel am avut deosebita placere de a viziona un program variat, începând cu Ansamblul Folcloric Românesc de pe Valea Timocului, Ansamblul 'DOR' aromânilor dobrogeni, ne-au încântat totodată soliştii Olivia Volosciuc din Maramureş Isroric, George Gabriel Catană din Mediaş şi Răzvan Pop din judeţul Mureş. Este concluzionată în acest mod deosebit prima zi a ediţiei XXI a a Universităţii de Vară Izvorul Mureşului.
Biroul de presă
Universitatea de Vară Izvoru Mureşului
16.08.2024
Afisari: 45
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.