Comunicat de presă - Uninunea Salvaţi România
Realitatea îl contrazice pe premierul Ciolacu: 7% dintre proiecte de infrastructură sportivă au fost finalizate, restul stau la sertar de ani de zile
Sportivii români au obţinut un rezultat extraordinar la Olimpiada de La Paris, deşi nu au condiţii bune pentru antrenamente în ţară. Este revoltător că premierul Ciolacu susţine că România stă bine la capitolul baze sportive şi că el este mulţumit. Realitatea îl contrazice.
Dacă analizăm proiectele depuse la Compania Naţională de Investiţii (CNI) pe infrastructură sportivă (bazine, complexuri sportive, patinoare), vedem că au fost finalizate doar 114 din totalul de 1.476 de proiecte depuse, adică doar 7,72%, restul stau în sertarele Ministerului Dezvoltării de ani de zile.
Tot pe site-ul CNI vedem că au fost construite sau renovate 1.421 de săli de sport, dar dacă facem comparaţie cu numărul de unităţi de învăţământ din România, aproximativ 7.000 (conform INS), constatăm că doar 20% dintre instituţiile de învăţământ din România beneficiază de o sală de sport adecvată. O mare parte dintre elevii din România nu au unde să facă educaţie fizică iarna, pentru că avem prea multe şcoli care nu beneficiază de o sală de sport. La fel ca în cazul lui David Popovici, care se antrenează iarna într-un balon.
Dacă analizăm infrastructura sportivă mare deţinută de Agenţia Naţională pentru Sport, în speţă Complexurile Sportive Naţionale (11 la număr), vedem că o parte dintre ele sunt într-o stare deplorabilă şi nu au resurse nici de o minimă întreţinere. Exemplu: CSN 'Lascăr Pană' din Baia Mare, care are un teren de atletism impracticabil, e în paragină (la un moment dat, o vulpe şi-a făcut cuib pe teren, deşi e în centrul oraşului). În Maramureş, ca în multe alte judeţe, iarna nu se poate practica atletismul, dar nici alte sporturi.
Stadioanele construite din bani publici în ţară sunt distribuite neuniform din punct de vedere teritorial şi nu se ţine cont de potenţialul zonei. Acestea produc o gaură anuală de aproximativ 48 de milioane de lei (diferenţa dintre venituri şi cheltuielile de întreţinere).
Avem peste 50 de federaţii sportive, însă investiţiile nu sunt gândite să acopere necesarul pentru toate ramurile sportive.
'Pe lângă finanţarea adecvată, marea problemă legată de infrastuctura sportivă din România e că banii de la CNI, inclusiv cei care merg spre bazele sportive, se alocă pe criterii politice, fără o minimă transparenţă şi predictibilitate. Există recomandări de la Expert Forum şi Curtea de Conturi cu privire la cum ar trebui alocaţi banii de la CNI, dar PSD şi PNL le ignoră', avertizează deputatul USR Cristian Brian.
Un raport al Expert Forum arată că 'nu au identificat criterii concrete pe baza cărora sunt selectate proiectele din lista sinteză sau care este calendarul pe baza cărora acestea pot fi aprobate, ceea ce creează o incertitudine cu privire la mecanismele de selecţie care sunt folosite'. Până şi Curtea de Conturi recomandă: implementarea unor condiţii de admisibilitate şi a unor instrumente de evaluare a solicitărilor UAT-urilor şi indicatori care să permită ierarhizarea propunerilor de săli de sport.
Sportivii români au obţinut un rezultat extraordinar la Olimpiada de La Paris, deşi nu au condiţii bune pentru antrenamente în ţară. Este revoltător că premierul Ciolacu susţine că România stă bine la capitolul baze sportive şi că el este mulţumit. Realitatea îl contrazice.
Dacă analizăm proiectele depuse la Compania Naţională de Investiţii (CNI) pe infrastructură sportivă (bazine, complexuri sportive, patinoare), vedem că au fost finalizate doar 114 din totalul de 1.476 de proiecte depuse, adică doar 7,72%, restul stau în sertarele Ministerului Dezvoltării de ani de zile.
Tot pe site-ul CNI vedem că au fost construite sau renovate 1.421 de săli de sport, dar dacă facem comparaţie cu numărul de unităţi de învăţământ din România, aproximativ 7.000 (conform INS), constatăm că doar 20% dintre instituţiile de învăţământ din România beneficiază de o sală de sport adecvată. O mare parte dintre elevii din România nu au unde să facă educaţie fizică iarna, pentru că avem prea multe şcoli care nu beneficiază de o sală de sport. La fel ca în cazul lui David Popovici, care se antrenează iarna într-un balon.
Dacă analizăm infrastructura sportivă mare deţinută de Agenţia Naţională pentru Sport, în speţă Complexurile Sportive Naţionale (11 la număr), vedem că o parte dintre ele sunt într-o stare deplorabilă şi nu au resurse nici de o minimă întreţinere. Exemplu: CSN 'Lascăr Pană' din Baia Mare, care are un teren de atletism impracticabil, e în paragină (la un moment dat, o vulpe şi-a făcut cuib pe teren, deşi e în centrul oraşului). În Maramureş, ca în multe alte judeţe, iarna nu se poate practica atletismul, dar nici alte sporturi.
Stadioanele construite din bani publici în ţară sunt distribuite neuniform din punct de vedere teritorial şi nu se ţine cont de potenţialul zonei. Acestea produc o gaură anuală de aproximativ 48 de milioane de lei (diferenţa dintre venituri şi cheltuielile de întreţinere).
Avem peste 50 de federaţii sportive, însă investiţiile nu sunt gândite să acopere necesarul pentru toate ramurile sportive.
'Pe lângă finanţarea adecvată, marea problemă legată de infrastuctura sportivă din România e că banii de la CNI, inclusiv cei care merg spre bazele sportive, se alocă pe criterii politice, fără o minimă transparenţă şi predictibilitate. Există recomandări de la Expert Forum şi Curtea de Conturi cu privire la cum ar trebui alocaţi banii de la CNI, dar PSD şi PNL le ignoră', avertizează deputatul USR Cristian Brian.
Un raport al Expert Forum arată că 'nu au identificat criterii concrete pe baza cărora sunt selectate proiectele din lista sinteză sau care este calendarul pe baza cărora acestea pot fi aprobate, ceea ce creează o incertitudine cu privire la mecanismele de selecţie care sunt folosite'. Până şi Curtea de Conturi recomandă: implementarea unor condiţii de admisibilitate şi a unor instrumente de evaluare a solicitărilor UAT-urilor şi indicatori care să permită ierarhizarea propunerilor de săli de sport.
Afisari: 15
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].