Comunicat de presă - Federaţia 'Solidaritatea Sanitară' din România
Ne exprimăm solidaritatea cu toţi profesioniştii din sănătate nedreptăţiţi
Având în vedere presiunea creată de publicitatea excesivă şi părtinitoare a cazurilor de la Spitalul Pantelimon Bucureşti asupra angajaţilor din secţiile ATI din toată ţara şi asupra tuturor profesioniştilor din sănătate, Federaţia 'Solidaritatea Sanitară' din România îşi exprimă susţinerea şi solidaritatea cu toţi angajaţii din sănătate care acţionează onest şi de bună credinţă, simţindu-se nedreptăţiţi de imaginea publică nedreaptă pe care trebuie s-o suporte.
Considerăm că actul de justiţie este util şi necesar societăţii. Nu încercăm să-l împiedicăm sau să restricţionăm în vreun fel.
Dacă se dovedeşte existenţa vinovăţiei şi a unor vinovaţi, atunci cei aflaţi în culpă trebuie să plătească.
În egală măsură însă, considerăm că justiţia trebuie înfăptuită respectând drepturile cetăţenilor. Recursul magistraţilor la prezentarea publică a cazurilor aflate în cercetare şi arestările televizate reprezintă o încălcare a prezumţiei de nevinovăţie, generând totodată neîncrederea cetăţenilor în profesioniştii din sănătate.
Alegerea de 'a face justiţie la TV' prin permisiunea mediatizării rezultatelor cercetărilor penale determină în rândul cetăţenilor fenomenul de generalizare pripită, ajungând să considere că toţi profesioniştii sunt la fel cu cei cercetaţi. Consecinţa este evidentă: o presiune negativă fără precedent asupra personalului din sănătate, generată de blamarea acestuia, în mod implicit sau explicit.
Profesioniştii din sănătate au dreptul la propria imagine, respectiv la a fi diferenţiaţi cei mulţi, care-şi fac datoria în mod onest şi deseori cu sacrificii personale, de cei foarte puţini care, eventual, încalcă legea.
De asemenea, profesioniştii din sănătate au dreptul la o atmosferă socială normală de desfăşurare a activităţii. Putem constata că, la ora actuală, profesioniştii din ATI şi din toate secţiile spitalelor publice plătesc 'costurile sacrificiilor' din timpul pandemiei, cuplate cu popularitatea (şi popularizarea inconştientă a) teoriilor conspiraţiei şi indiferenţa (sau nepriceperea) unora dintre politicieni.
Aceşti profesionişti au suportat deja, în interes social, blamul nejustificat al unei părţi a societăţii, nefiind dispuşi să continue în acelaşi mod. Atragem atenţia că, în cazul continuării unor astfel de presiuni, există riscul de amplificare a protestelor spontane din partea angajaţilor care nu-şi mai pot exercita profesia în condiţii normale.
Situaţia de la Spitalul Pantelimon Bucureşti evidenţiază, odată în plus, necesitatea măsurilor de reformare a sistemului malpraxis. Însă, ele nu pot fi discutate şi adoptate sub presiunea emoţiilor momentului.
După cum ştim, toţi suntem muritori. Încercările de a ne prelungi viaţa pe cale medicală au un 'efect secundar' pe care trebuie să-l înţelegem şi să-l acceptăm: majoritatea dintre noi decedăm în spitale (adică acolo unde se încearcă salvarea noastră). În numărul mare de decese din spitale şi, mai ales, în secţiile ATI, trebuie să vedem în primul rând numărul mare de încercări de a salva vieţi.
Dacă nu acceptăm această realitate şi încercăm să culpabilizăm personalul medical de soarta noastră de muritori, atunci există riscul ca numărul încercărilor de a salva vieţi (şi, în consecinţă, numărul de vieţi salvate) să fie mult mai mic deoarece nu vor mai fi profesionişti dispuşi să facă asta.
În sistemul de sănătate din România (public şi privat) există erori medicale. Nu este ceva neobişnuit, ele existând în toată lumea civilizată. În egală măsură, nu este ceva cu care trebuie să ne obişnuim, fiind necesară intervenţia continuă pentru reducerea lor. Unele dintre aceste erori le aparţin profesioniştilor în timp ce altele sunt erori de sistem. Oricând ne-am dori să le eliminăm, nu există dovezi că acest lucru s-a reuşit undeva în această lume.
Tot ce putem face este să diminuăm la maxim posibil aceste erori medicale. Putem face asta prin intervenţii la nivelul profesioniştilor, la nivel de sistem şi, mai ales, prin regândirea sistemului malpraxis. Experienţa statelor occidentale a arătat că cea mai eficientă intervenţie nu este cea de culpabilizare a profesioniştilor din sănătate (dacă aceasta este făcută în mod excesiv atunci eşecul este garantat), ci de a combina stimulentele pentru recunoaşterea şi îndreptarea erorilor cu despăgubirea pacienţilor prejudiciaţi.
Profesioniştii din sănătate au dreptul ca instituţiile statului să recurgă la o comunicare transparentă şi echilibrată în mass-media, care să reflecte în proporţiile reale ponderea eventualelor erori raportat la amploarea eforturilor şi sacrificiile acestora, la complexitatea cazurilor tratate.
De asemenea, comunicarea publică trebuie să redea în mod adecvat contextul, reflectând condiţiile de lucru, lipsa de resurse, presiunile sociale cotidiene, programul de lucru care afectează viaţa personală a profesioniştilor. Este nevoie de echitate şi echilibru în cercetarea situaţiei de la Spitalul Pantelimon şi publicitatea făcută acesteia.
Comitetul Director
Având în vedere presiunea creată de publicitatea excesivă şi părtinitoare a cazurilor de la Spitalul Pantelimon Bucureşti asupra angajaţilor din secţiile ATI din toată ţara şi asupra tuturor profesioniştilor din sănătate, Federaţia 'Solidaritatea Sanitară' din România îşi exprimă susţinerea şi solidaritatea cu toţi angajaţii din sănătate care acţionează onest şi de bună credinţă, simţindu-se nedreptăţiţi de imaginea publică nedreaptă pe care trebuie s-o suporte.
Considerăm că actul de justiţie este util şi necesar societăţii. Nu încercăm să-l împiedicăm sau să restricţionăm în vreun fel.
Dacă se dovedeşte existenţa vinovăţiei şi a unor vinovaţi, atunci cei aflaţi în culpă trebuie să plătească.
În egală măsură însă, considerăm că justiţia trebuie înfăptuită respectând drepturile cetăţenilor. Recursul magistraţilor la prezentarea publică a cazurilor aflate în cercetare şi arestările televizate reprezintă o încălcare a prezumţiei de nevinovăţie, generând totodată neîncrederea cetăţenilor în profesioniştii din sănătate.
Alegerea de 'a face justiţie la TV' prin permisiunea mediatizării rezultatelor cercetărilor penale determină în rândul cetăţenilor fenomenul de generalizare pripită, ajungând să considere că toţi profesioniştii sunt la fel cu cei cercetaţi. Consecinţa este evidentă: o presiune negativă fără precedent asupra personalului din sănătate, generată de blamarea acestuia, în mod implicit sau explicit.
Profesioniştii din sănătate au dreptul la propria imagine, respectiv la a fi diferenţiaţi cei mulţi, care-şi fac datoria în mod onest şi deseori cu sacrificii personale, de cei foarte puţini care, eventual, încalcă legea.
De asemenea, profesioniştii din sănătate au dreptul la o atmosferă socială normală de desfăşurare a activităţii. Putem constata că, la ora actuală, profesioniştii din ATI şi din toate secţiile spitalelor publice plătesc 'costurile sacrificiilor' din timpul pandemiei, cuplate cu popularitatea (şi popularizarea inconştientă a) teoriilor conspiraţiei şi indiferenţa (sau nepriceperea) unora dintre politicieni.
Aceşti profesionişti au suportat deja, în interes social, blamul nejustificat al unei părţi a societăţii, nefiind dispuşi să continue în acelaşi mod. Atragem atenţia că, în cazul continuării unor astfel de presiuni, există riscul de amplificare a protestelor spontane din partea angajaţilor care nu-şi mai pot exercita profesia în condiţii normale.
Situaţia de la Spitalul Pantelimon Bucureşti evidenţiază, odată în plus, necesitatea măsurilor de reformare a sistemului malpraxis. Însă, ele nu pot fi discutate şi adoptate sub presiunea emoţiilor momentului.
După cum ştim, toţi suntem muritori. Încercările de a ne prelungi viaţa pe cale medicală au un 'efect secundar' pe care trebuie să-l înţelegem şi să-l acceptăm: majoritatea dintre noi decedăm în spitale (adică acolo unde se încearcă salvarea noastră). În numărul mare de decese din spitale şi, mai ales, în secţiile ATI, trebuie să vedem în primul rând numărul mare de încercări de a salva vieţi.
Dacă nu acceptăm această realitate şi încercăm să culpabilizăm personalul medical de soarta noastră de muritori, atunci există riscul ca numărul încercărilor de a salva vieţi (şi, în consecinţă, numărul de vieţi salvate) să fie mult mai mic deoarece nu vor mai fi profesionişti dispuşi să facă asta.
În sistemul de sănătate din România (public şi privat) există erori medicale. Nu este ceva neobişnuit, ele existând în toată lumea civilizată. În egală măsură, nu este ceva cu care trebuie să ne obişnuim, fiind necesară intervenţia continuă pentru reducerea lor. Unele dintre aceste erori le aparţin profesioniştilor în timp ce altele sunt erori de sistem. Oricând ne-am dori să le eliminăm, nu există dovezi că acest lucru s-a reuşit undeva în această lume.
Tot ce putem face este să diminuăm la maxim posibil aceste erori medicale. Putem face asta prin intervenţii la nivelul profesioniştilor, la nivel de sistem şi, mai ales, prin regândirea sistemului malpraxis. Experienţa statelor occidentale a arătat că cea mai eficientă intervenţie nu este cea de culpabilizare a profesioniştilor din sănătate (dacă aceasta este făcută în mod excesiv atunci eşecul este garantat), ci de a combina stimulentele pentru recunoaşterea şi îndreptarea erorilor cu despăgubirea pacienţilor prejudiciaţi.
Profesioniştii din sănătate au dreptul ca instituţiile statului să recurgă la o comunicare transparentă şi echilibrată în mass-media, care să reflecte în proporţiile reale ponderea eventualelor erori raportat la amploarea eforturilor şi sacrificiile acestora, la complexitatea cazurilor tratate.
De asemenea, comunicarea publică trebuie să redea în mod adecvat contextul, reflectând condiţiile de lucru, lipsa de resurse, presiunile sociale cotidiene, programul de lucru care afectează viaţa personală a profesioniştilor. Este nevoie de echitate şi echilibru în cercetarea situaţiei de la Spitalul Pantelimon şi publicitatea făcută acesteia.
Comitetul Director
Afisari: 19
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].