Comunicat de presă - Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer
Medicii trag un semnal de alarmă cu privire la creşterea numărului de cazuri noi de melanom, cea mai gravă formă de cancer de piele
1 din 4 pacienţi cu melanom din România este diagnosticat într-un stadiu avansat al bolii
Institutul Oncologic 'Prof. Dr. Ion Chiricuţă' Cluj-Napoca trage un semnal de alarmă cu privire la creşterea numărului de cazuri de melanom în rândul tinerilor şi recomandă precauţie în expunerea prelungită şi frecventă la soare fără protecţie adecvată (cel mai frecvent factor de risc pentru melanom).
Expunerea la radiaţiile UV în primii 15 ani de viaţă creşte considerabil în viitor riscul de a dezvolta cancer de piele. O arsură cu vezicule avută în copilărie dublează şansele unei persoane de a dezvolta melanom la maturitate (1). Medicii îndeamnă persoanele care observă modificări la nivelul pielii să meargă la medicul dermatolog pentru a depista din timp acest tip de cancer.
O persoană moare de cancer de piele la fiecare 4 minute (4). Deşi melanomul reprezintă între 2-4% din toate cancerele de piele, această afecţiune este responsabilă pentru cele mai multe decese cauzate de cancerul de piele şi poate apărea la orice vârstă.
Conform datelor ECIS (European Cancer Information System), în România, în 2022 au fost înregistrate peste 2200 de cazuri noi de melanom.
Melanomul cutanat constituie o problemă importantă de sănătate publică, întrucât, peste 25% din pacienţii cu acest diagnostic sunt deja în stadii avansate de boală.
Prevenţia joacă un rol esenţial în combaterea melanomului. Peste 90% din cazurile de melanom sunt legate direct de expunerea la razele ultraviolete (UV) provenite de la soare sau de la dispozitivele de bronzat. Mai multe studii asociază apariţia melanomului cu istoricul de arsurilor solare, în special apărute în copilărie.
'Expunerea la radiaţii ultraviolete (de la soare sau de la surse artificiale, precum solariile) este considerată un factor de risc de o amplitudine similară cu cea a riscului reprezentat de fumat pentru cancerul pulmonar. Este necesar să ne protejăm pielea împotriva radiaţiilor UV prin aplicarea de creme cu protecţie solară, evitarea expunerii prelungite la soare sau solarii şi purtarea de haine cu protecţie UV. Urmăriţi întotdeauna ca pe ambalajele produselor cu protecţie SPF să fie scrise atât radiaţiile UVA, cât şi UVB şi reaplicaţi la fiecare 2 ore mai ales atunci când sunteţi la plaja sau piscină, deoarece expunerea creşte dramatic şi astfel creşte şi riscul apariţiei melanomului. Protecţia solară este esenţială nu doar pe plajă, ci şi în activităţile zilnice, deoarece radiaţiile UV pot penetra nori şi geamuri', afirmă Delia Nicoară, Public Health Specialist - Institutul Oncologic 'Prof. Dr. Ion Chiricuţă' Cluj-Napoca.
Melanomul apare mai frecvent în familii cu istoric de melanom în rândul persoanelor cu ten deschis la culoare, ochi albaştri şi păr roşcat sau blond. Alţi factori de risc sunt stările de imunosupresie (precum infecţia cu HPV), prezenţa unor aluniţe atipice şi vârsta.
Screeningul de rutină a cancerului de piele. Următoarea linie de apărare este screening-ul de rutină pentru cancerul de piele, o procedură de rutină efectuată folosind un dispozitiv portabil numit dermatoscop pentru a depista leziunile suspecte, anormale, care pot fi semnele unui melanom.
'În calitate de medic dermatovenerolog, înţeleg importanţa educaţiei continue privind sănătatea noastră generală. Este esenţial sa înţelegem că expunerea solară îndelungată fără protecţie adecvată poate avea consecinţe negative asupra pielii noastre deoarece reprezintă un factor de risc important, incriminat în toate formele de cancer cutanat şi care poate fi prevenit prin adoptarea de către fiecare dintre noi a unor măsuri simple de protecţie împotriva radiaţiilor ultraviolete. Este vital să ne monitorizăm sănătatea pielii, iar în situaţia în care la nivelul pielii apare orice schimbare, orice leziune care creşte, este neregulată, mănâncă, ustură sau sângerează, contactaţi-vă medicul dermatolog pentru un control clinic şi dermatoscopic de specialitate în vederea unui management corespunzător. Recomand ca fiecare pacient să-şi efectueze acest screening dermatoscopic anual şi să transforme protecţia în prevenţie', afirmă Dr. Mihalcea Oana Mihaela, Medic Specialist Dermatovenerologie.
'Încurajăm românii să fie vigilenţi în privinţa sănătăţii pielii lor şi să cunoască regula ABCDE care îi ajută la identificarea leziunilor suspecte. Mai multe informaţii despre melanom, cauze, simptome şi metode de prevenţie găsiţi pe platforma https://stop-melanom.ro/', afirmă Cezar Irimia, Preşedintele FABC.
Regula ABCDE vă poate ajuta să analizaţi modificările aluniţelor pe care le aveţi:
A - 'Asimetria' cele două jumătăţi ale aluniţei nu arată la fel (ca formă sau culoare)
B - 'Borduri' vizează marginile neregulate, neclare sau zimţate ale unei aluniţe
C - 'Culoarea' nu este uniformă pe toată suprafaţa şi poate avea diverse nuanţe de maro sau negru, sau uneori pete de roz, roşu, alb sau albastru
D - 'Diametrul', aluniţa este mai mare de 6 mm în diametru, deşi unele forme de melanom pot fi şi mai mici
E - 'Evoluţia', aluniţa îşi modifică dimensiunile, forma sau culoarea
Care este tratamentul pentru melanom?
'Pacienţii cu melanom cutanat din România au la dispoziţie mai multe alternative de tratament, inclusiv imunoterapie. Imunoterapia este disponibilă în sistem compensat pentru toate stadiile acestei forme de cancer care au indicaţie pentru acest tip de tratament inovator, atât pentru adulţi, cât şi pentru adolescenţi', continuă Cezar Irimia, Preşedintele FABC.
Imunoterapia a revoluţionat tratarea melanomului, oferind opţiuni eficiente chiar şi pentru stadiile avansate ale bolii. Imunoterapia ajută sistemul imunitar să recunoască şi să distrugă celulele canceroase, oferind speranţă şi o mai bună calitate a vieţii pacienţilor.
Deşi cea mai frecventă localizare a melanomului este la nivelul pielii, acesta poate afecta şi alte organe: ochi, mucoasa anogenitală, mucoasa orală sau sistemul nervos central.
Referinţe
https://gco.iarc.who.int/media/globocan/factsheets/populations/642-romania-fact-sheet.pdf
https://srd.ro/wp-content/uploads/2023/01/Ghid-de-diagnostic-si-tratament-Melanom-.pdf
https://insp.gov.ro/download/cnepss/stare-de-sanatate/determinantii_starii_de_sanatate/mediul_inconjurator/Analiza-de-situatie-Campanie-de-Mediu-2021.pdf
*
(1) https://insp.gov.ro/2023/05/30/protectia-solara-pentru-bebelusi-si-copiii-mici/
(2) https://insp.gov.ro/download/cnepss/resurse_iec/determinaTii_stArii_de_sAnAtate/mediul_inconjurator/radiatii/2021/Infografic_UV.pdf
1 din 4 pacienţi cu melanom din România este diagnosticat într-un stadiu avansat al bolii
Institutul Oncologic 'Prof. Dr. Ion Chiricuţă' Cluj-Napoca trage un semnal de alarmă cu privire la creşterea numărului de cazuri de melanom în rândul tinerilor şi recomandă precauţie în expunerea prelungită şi frecventă la soare fără protecţie adecvată (cel mai frecvent factor de risc pentru melanom).
Expunerea la radiaţiile UV în primii 15 ani de viaţă creşte considerabil în viitor riscul de a dezvolta cancer de piele. O arsură cu vezicule avută în copilărie dublează şansele unei persoane de a dezvolta melanom la maturitate (1). Medicii îndeamnă persoanele care observă modificări la nivelul pielii să meargă la medicul dermatolog pentru a depista din timp acest tip de cancer.
O persoană moare de cancer de piele la fiecare 4 minute (4). Deşi melanomul reprezintă între 2-4% din toate cancerele de piele, această afecţiune este responsabilă pentru cele mai multe decese cauzate de cancerul de piele şi poate apărea la orice vârstă.
Conform datelor ECIS (European Cancer Information System), în România, în 2022 au fost înregistrate peste 2200 de cazuri noi de melanom.
Melanomul cutanat constituie o problemă importantă de sănătate publică, întrucât, peste 25% din pacienţii cu acest diagnostic sunt deja în stadii avansate de boală.
Prevenţia joacă un rol esenţial în combaterea melanomului. Peste 90% din cazurile de melanom sunt legate direct de expunerea la razele ultraviolete (UV) provenite de la soare sau de la dispozitivele de bronzat. Mai multe studii asociază apariţia melanomului cu istoricul de arsurilor solare, în special apărute în copilărie.
'Expunerea la radiaţii ultraviolete (de la soare sau de la surse artificiale, precum solariile) este considerată un factor de risc de o amplitudine similară cu cea a riscului reprezentat de fumat pentru cancerul pulmonar. Este necesar să ne protejăm pielea împotriva radiaţiilor UV prin aplicarea de creme cu protecţie solară, evitarea expunerii prelungite la soare sau solarii şi purtarea de haine cu protecţie UV. Urmăriţi întotdeauna ca pe ambalajele produselor cu protecţie SPF să fie scrise atât radiaţiile UVA, cât şi UVB şi reaplicaţi la fiecare 2 ore mai ales atunci când sunteţi la plaja sau piscină, deoarece expunerea creşte dramatic şi astfel creşte şi riscul apariţiei melanomului. Protecţia solară este esenţială nu doar pe plajă, ci şi în activităţile zilnice, deoarece radiaţiile UV pot penetra nori şi geamuri', afirmă Delia Nicoară, Public Health Specialist - Institutul Oncologic 'Prof. Dr. Ion Chiricuţă' Cluj-Napoca.
Melanomul apare mai frecvent în familii cu istoric de melanom în rândul persoanelor cu ten deschis la culoare, ochi albaştri şi păr roşcat sau blond. Alţi factori de risc sunt stările de imunosupresie (precum infecţia cu HPV), prezenţa unor aluniţe atipice şi vârsta.
Screeningul de rutină a cancerului de piele. Următoarea linie de apărare este screening-ul de rutină pentru cancerul de piele, o procedură de rutină efectuată folosind un dispozitiv portabil numit dermatoscop pentru a depista leziunile suspecte, anormale, care pot fi semnele unui melanom.
'În calitate de medic dermatovenerolog, înţeleg importanţa educaţiei continue privind sănătatea noastră generală. Este esenţial sa înţelegem că expunerea solară îndelungată fără protecţie adecvată poate avea consecinţe negative asupra pielii noastre deoarece reprezintă un factor de risc important, incriminat în toate formele de cancer cutanat şi care poate fi prevenit prin adoptarea de către fiecare dintre noi a unor măsuri simple de protecţie împotriva radiaţiilor ultraviolete. Este vital să ne monitorizăm sănătatea pielii, iar în situaţia în care la nivelul pielii apare orice schimbare, orice leziune care creşte, este neregulată, mănâncă, ustură sau sângerează, contactaţi-vă medicul dermatolog pentru un control clinic şi dermatoscopic de specialitate în vederea unui management corespunzător. Recomand ca fiecare pacient să-şi efectueze acest screening dermatoscopic anual şi să transforme protecţia în prevenţie', afirmă Dr. Mihalcea Oana Mihaela, Medic Specialist Dermatovenerologie.
'Încurajăm românii să fie vigilenţi în privinţa sănătăţii pielii lor şi să cunoască regula ABCDE care îi ajută la identificarea leziunilor suspecte. Mai multe informaţii despre melanom, cauze, simptome şi metode de prevenţie găsiţi pe platforma https://stop-melanom.ro/', afirmă Cezar Irimia, Preşedintele FABC.
Regula ABCDE vă poate ajuta să analizaţi modificările aluniţelor pe care le aveţi:
A - 'Asimetria' cele două jumătăţi ale aluniţei nu arată la fel (ca formă sau culoare)
B - 'Borduri' vizează marginile neregulate, neclare sau zimţate ale unei aluniţe
C - 'Culoarea' nu este uniformă pe toată suprafaţa şi poate avea diverse nuanţe de maro sau negru, sau uneori pete de roz, roşu, alb sau albastru
D - 'Diametrul', aluniţa este mai mare de 6 mm în diametru, deşi unele forme de melanom pot fi şi mai mici
E - 'Evoluţia', aluniţa îşi modifică dimensiunile, forma sau culoarea
Care este tratamentul pentru melanom?
'Pacienţii cu melanom cutanat din România au la dispoziţie mai multe alternative de tratament, inclusiv imunoterapie. Imunoterapia este disponibilă în sistem compensat pentru toate stadiile acestei forme de cancer care au indicaţie pentru acest tip de tratament inovator, atât pentru adulţi, cât şi pentru adolescenţi', continuă Cezar Irimia, Preşedintele FABC.
Imunoterapia a revoluţionat tratarea melanomului, oferind opţiuni eficiente chiar şi pentru stadiile avansate ale bolii. Imunoterapia ajută sistemul imunitar să recunoască şi să distrugă celulele canceroase, oferind speranţă şi o mai bună calitate a vieţii pacienţilor.
Deşi cea mai frecventă localizare a melanomului este la nivelul pielii, acesta poate afecta şi alte organe: ochi, mucoasa anogenitală, mucoasa orală sau sistemul nervos central.
Referinţe
https://gco.iarc.who.int/media/globocan/factsheets/populations/642-romania-fact-sheet.pdf
https://srd.ro/wp-content/uploads/2023/01/Ghid-de-diagnostic-si-tratament-Melanom-.pdf
https://insp.gov.ro/download/cnepss/stare-de-sanatate/determinantii_starii_de_sanatate/mediul_inconjurator/Analiza-de-situatie-Campanie-de-Mediu-2021.pdf
*
(1) https://insp.gov.ro/2023/05/30/protectia-solara-pentru-bebelusi-si-copiii-mici/
(2) https://insp.gov.ro/download/cnepss/resurse_iec/determinaTii_stArii_de_sAnAtate/mediul_inconjurator/radiatii/2021/Infografic_UV.pdf
Afisari: 24
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].