Comunicat de presă - Poliţia Română
La data de 7 august 2024, poliţiştii Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Direcţiei Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, împreună cu procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, au efectuat, simultan cu autorităţile judiciare din Republica Moldova - Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, activităţi de urmărire penală.
Activităţile s-au derulat într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune, acces fără drept la un sistem informatic, efectuarea de operaţiuni în mod fraudulos, fals informatic, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, şantaj şi spălare a banilor.
Dosarul aflat pe rolul D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală a fost constituit ca urmare a sesizării formulate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, la acesta fiind reunite ulterior 120 de dosare penale înregistrate la alte unităţi de parchet, privind sesizările formulate de 150 de persoane vătămate.
Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că, în cursul anului 2022, pe teritoriul Republicii Moldova a fost constituit un grup infracţional organizat, ai cărui membrii ar fi creat şi distribuit în mediul virtual (internet) reclame, prin care ar fi fost promovată posibilitatea unor câştiguri sigure, rapide şi substanţiale ca urmare a unor investiţii reduse (250 de dolari, 250 de euro) în acţiuni/monede virtuale, prin intermediul unor platforme de tranzacţionare on-line, anunţurile publicitare conţinând, pentru credibilitate, pozele unor persoane cu notorietate sau sigle ale unor unităţi bancare, publicaţii de specialitate economică sau posturi de televiziune.
Aceste reclame ar fi avut ataşate link-uri către pagini web create tot de membrii grupării de criminalitate organizată, care ar fi simulat platforme de investiţii la distanţă în acţiuni/monede virtuale, iar în momentul în care ar fi fost accesate s-ar fi deschis o pagină web tip formular de înregistrare, unde persoana ar fi trebuit să completeze numele, numărul de telefon şi adresa de poştă electronică.
Ulterior, persoanele ar fi fost contactate de membrii ai grupului infracţional, care, prin folosirea de nume şi calităţi mincinoase (consultant financiar, broker de asigurări, recuperator de creanţe, ofiţer de securitate cibernetică, consilier personal de investiţii, expert financiar etc), le-ar fi indus în eroare în cadrul unor conversaţii telefonice, prin prezentarea ca adevărată a împrejurării mincinoase, că investind în acţiuni/monede virtuale prin intermediul acestora vor obţine câştiguri sigure, substanţiale şi rapide.
Pentru efectuarea investiţiilor, sub pretextul creării conturilor pe platformele de tranzacţionare, li s-ar fi solicitat persoanelor vătămate fotografii ale actului de identitate, ale cardului bancar şi ale unei facturi de utilităţi.
După transmiterea documentelor şi transferul sumei (către conturi indicate de membrii grupului), persoanele vătămate ar fi fost îndrumate să instaleze pe sistemele informatice folosite (telefoane mobile/calculatoare) programe informatice ce permit controlul de la distanţă al sistemului informatic pe care este instalat, în acest mod persoanele în cauză obţinând acces atât la sistemele informatice ale victimelor, cât şi la programele sau aplicaţiile informatice instalate pe acestea (aplicaţii de mobile/internet banking) şi implicit la conturile bancare şi conturile deschise pe platformele de monede virtuale.
Ulterior, folosind codurile de acces obţinute, membrii grupării infracţionale ar fi accesat prin aplicaţiile de mobile banking conturile bancare ale persoanelor vătămate şi ar fi transferat sumele de bani din acestea în alte conturi aflate sub controlul lor.
În acelaşi mod, ar fi procedat şi cu conturile persoanelor vătămate deschise pe platformele de monede virtuale cărora le-ar fi modificat datele de acces/identificare şi ar fi transferat monedele virtuale în alte portofele electronice.
În situaţiile în care persoanele vătămate şi-ar fi manifestat reticenţa de a continua investiţiile sau de a plăti 'taxele' pentru profitul obţinut, cei în cauză ar fi recurs inclusiv la ameninţări.
Prejudiciul cauzat este de aproximativ 15 milioane de lei.
În vederea soluţionării cauzei, prin intermediul Eurojust, au avut loc întâlniri de coordonare între autorităţile judiciare din România şi Moldova, iar, la data de 19 martie 2024, a fost încheiat un Acord privind constituirea unei echipe comune de anchetă, între autorităţile judiciare române, D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală şi autorităţile judiciare din Republica Moldova - Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale.
Astfel, la data de 7 august 2024, au fost puse în aplicare peste 60 de mandate de percheziţie domiciliară şi a unor autovehicule în Republica Moldova, inclusiv la sediile unor persoane juridice, fiind descoperite şi ridicate calculatoare, laptopuri şi unităţi de stocare a datelor, ştampile, înscrisuri, arme letale şi muniţie (două pistoale şi o puşcă de vânătoare), sume de bani, precum şi alte mijloace de probă.
A fost dispusă măsura sechestrului asigurător asupra a 10 autoturisme.
La activităţile desfăşurate în Republica Moldova au participat poliţişti din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi specialişti din cadrul D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală.
Autorităţile judiciare din Republica Moldova au dispus măsura preventivă a reţinerii, faţă de 12 persoane cercetate.
Acţiunea a beneficiat de sprijinul Europol şi SELEC.
Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.
Activităţile s-au derulat într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune, acces fără drept la un sistem informatic, efectuarea de operaţiuni în mod fraudulos, fals informatic, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, şantaj şi spălare a banilor.
Dosarul aflat pe rolul D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală a fost constituit ca urmare a sesizării formulate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, la acesta fiind reunite ulterior 120 de dosare penale înregistrate la alte unităţi de parchet, privind sesizările formulate de 150 de persoane vătămate.
Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că, în cursul anului 2022, pe teritoriul Republicii Moldova a fost constituit un grup infracţional organizat, ai cărui membrii ar fi creat şi distribuit în mediul virtual (internet) reclame, prin care ar fi fost promovată posibilitatea unor câştiguri sigure, rapide şi substanţiale ca urmare a unor investiţii reduse (250 de dolari, 250 de euro) în acţiuni/monede virtuale, prin intermediul unor platforme de tranzacţionare on-line, anunţurile publicitare conţinând, pentru credibilitate, pozele unor persoane cu notorietate sau sigle ale unor unităţi bancare, publicaţii de specialitate economică sau posturi de televiziune.
Aceste reclame ar fi avut ataşate link-uri către pagini web create tot de membrii grupării de criminalitate organizată, care ar fi simulat platforme de investiţii la distanţă în acţiuni/monede virtuale, iar în momentul în care ar fi fost accesate s-ar fi deschis o pagină web tip formular de înregistrare, unde persoana ar fi trebuit să completeze numele, numărul de telefon şi adresa de poştă electronică.
Ulterior, persoanele ar fi fost contactate de membrii ai grupului infracţional, care, prin folosirea de nume şi calităţi mincinoase (consultant financiar, broker de asigurări, recuperator de creanţe, ofiţer de securitate cibernetică, consilier personal de investiţii, expert financiar etc), le-ar fi indus în eroare în cadrul unor conversaţii telefonice, prin prezentarea ca adevărată a împrejurării mincinoase, că investind în acţiuni/monede virtuale prin intermediul acestora vor obţine câştiguri sigure, substanţiale şi rapide.
Pentru efectuarea investiţiilor, sub pretextul creării conturilor pe platformele de tranzacţionare, li s-ar fi solicitat persoanelor vătămate fotografii ale actului de identitate, ale cardului bancar şi ale unei facturi de utilităţi.
După transmiterea documentelor şi transferul sumei (către conturi indicate de membrii grupului), persoanele vătămate ar fi fost îndrumate să instaleze pe sistemele informatice folosite (telefoane mobile/calculatoare) programe informatice ce permit controlul de la distanţă al sistemului informatic pe care este instalat, în acest mod persoanele în cauză obţinând acces atât la sistemele informatice ale victimelor, cât şi la programele sau aplicaţiile informatice instalate pe acestea (aplicaţii de mobile/internet banking) şi implicit la conturile bancare şi conturile deschise pe platformele de monede virtuale.
Ulterior, folosind codurile de acces obţinute, membrii grupării infracţionale ar fi accesat prin aplicaţiile de mobile banking conturile bancare ale persoanelor vătămate şi ar fi transferat sumele de bani din acestea în alte conturi aflate sub controlul lor.
În acelaşi mod, ar fi procedat şi cu conturile persoanelor vătămate deschise pe platformele de monede virtuale cărora le-ar fi modificat datele de acces/identificare şi ar fi transferat monedele virtuale în alte portofele electronice.
În situaţiile în care persoanele vătămate şi-ar fi manifestat reticenţa de a continua investiţiile sau de a plăti 'taxele' pentru profitul obţinut, cei în cauză ar fi recurs inclusiv la ameninţări.
Prejudiciul cauzat este de aproximativ 15 milioane de lei.
În vederea soluţionării cauzei, prin intermediul Eurojust, au avut loc întâlniri de coordonare între autorităţile judiciare din România şi Moldova, iar, la data de 19 martie 2024, a fost încheiat un Acord privind constituirea unei echipe comune de anchetă, între autorităţile judiciare române, D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală şi autorităţile judiciare din Republica Moldova - Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale.
Astfel, la data de 7 august 2024, au fost puse în aplicare peste 60 de mandate de percheziţie domiciliară şi a unor autovehicule în Republica Moldova, inclusiv la sediile unor persoane juridice, fiind descoperite şi ridicate calculatoare, laptopuri şi unităţi de stocare a datelor, ştampile, înscrisuri, arme letale şi muniţie (două pistoale şi o puşcă de vânătoare), sume de bani, precum şi alte mijloace de probă.
A fost dispusă măsura sechestrului asigurător asupra a 10 autoturisme.
La activităţile desfăşurate în Republica Moldova au participat poliţişti din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi specialişti din cadrul D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală.
Autorităţile judiciare din Republica Moldova au dispus măsura preventivă a reţinerii, faţă de 12 persoane cercetate.
Acţiunea a beneficiat de sprijinul Europol şi SELEC.
Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.
Afisari: 25
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.