Festivalul Strada Armenească a reunit 24.000 de participanţi la Grădina Botanică din Bucureşti

Cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Strada Armenească, organizat de Uniunea Armenilor din România, a înregistrat un succes răsunător, reunind peste 24.000 de festivalieri pe parcursul celor trei zile de evenimente, între 2 şi 4 august, la Grădina Botanică 'Dimitrie Brândză' din Bucureşti.

Festivalul, care şi-a deschis porţile vineri, a transformat grădina într-o veritabilă oază a culturii şi tradiţiilor armeneşti, oferind vizitatorilor veniţi de pretutindeni o experienţă de neuitat, îmbinând armonios sunete şi ritmuri arhaice şi reinterpretate, cu experienţe şi activităţi pentru toate vârstele.

Printre momentele artistice îndrăgite de public s-au numărat concertele susţinute de artişti de renume precum Ladaniva, artiştii armeni şi francezi aflaţi pentru prima oară în România; concertul lor s-a dovedit a fi o experienţă cathartică şi intensă, aducând pe scena festivalului bucurie, vitalitate şi melancolie, încheind cu energie ultima seară de festival. Trupa Subcarpaţi, după concertul efervescent şi îndrăgit de vineri seară, a invitat pe scenă muzicienii armeni Karin Band, Hayk Karoyi, Susanna Najarian, conturând împreună un jam session spectaculos, memorabil şi irepetabil, spre euforia publicului fascinat. Ovidiu Lipan Ţăndărică feat. Stelu Enache şi Balkano au urcat pe scenă sâmbătă, iar concertul lor a inclus un moment in memoriam Nicu Covaci, evocat alături de preşedintele Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian.

Paulina, JINJ, Karin Band, Prima Dragoste, Hayk Karoyi, Susanna Najarian şi Lilit Petrosyan au captivat de asemenea festivalierii dornici de a descoperi sunete noi, diverse şi împletiri ale mai multor tradiţii, reinterpretate în manieră organică, iar DJ Miko şi Ligia Keşişian au încins atmosfera de la scena mare înaintea concertelor live de sâmbătă şi duminică.

În timpul zilei, concertele de la scena din poieniţă, într-un decor botanic, cu elemente culturale armeneşti, precum butaforia realizată la scenă de către graficianul Hrant Jaghinynan, pornind de la colajele maestrului Sergei Parajanov, au atras numeroşi vizitatori bucuroşi să îşi petreacă după-amiezele culturale la umbră.

Atelierele organizate sâmbătă şi duminică au atras un număr mare de participanţi, de la copii, tineri şi adulţi, care au avut ocazia să înveţe tehnici de broderie, sculptură în piatră vulcanică, ceramică, colaje inspirate de Sergei Parajanov şi dansuri armeneşti. De asemenea, târgul artizanal a oferit vizitatorilor posibilitatea de a descoperi şi achiziţiona creaţii autentice armeneşti şi româneşti.

Experienţele culinare au oferit delicii tradiţionale şi internaţionale, inclusiv faimoasele prăjituri Marlenka şi delicii sărate cu cemen, precum burgerii Armenopolis şi Radio Erevan, sau nelipsitele cafea la nisip şi cocktail-uri cu faimosul cognac Ararat.

Un punct de atracţie l-a reprezentat cu siguranţă biblioteca pop-up, o extensie a Centrului Cultural Armean aflat pe str. Armenească nr. 13, care a găzduit discuţii captivante despre cultura armeană şi pop culture, la care au participat personalităţi de seamă precum E.S. Tigran Galstyan, Ambasadorul Armeniei în România, Varujan Vosganian, Varujan Pambuccian, Preşedintele Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor şi mulţi alţii. Duminică, discuţiile s-au concentrat pe marele maestru al cinematografiei armene, Sergei Parajanov, în prezenţa mai multor invitaţi, cu prilejul Centenarului Parajanov, anunţat în octombrie la Bucureşti.

Vizitatorii au avut ocazia să aprofundeze detalii despre diaspora armeană, una dintre cele mai vechi şi mai importante din lume, cu o istorie care se întinde până în antichitate, în expoziţia documentară dedicată. Prezenţa comunităţilor de armeni este semnificativă în foarte multe ţări de pe întreg pământul, inclusiv în România, unde armenii şi-au lăsat amprenta asupra patrimoniului cultural românesc. De asemenea, au putut fi văzute şi şase dintre îndrăgitele lucrări 'Conice' ilustrate de Matty Aslan şi transformate în instalaţii cu prilejul festivalului, omagiindu-l astfel pe graficianul şi caricaturistul armean Matty Aslan, de la naşterea căruia se împlinesc anul acesta 100 de ani.

Pentru cei mici, festivalul a oferit o zonă dedicată cu activităţi variate, de la joacă şi basme armeneşti animate de păpuşari, la jonglerii, baloane uriaşe de săpun şi face painting.

Festivalul Strada Armenească continuă să fie un eveniment emblematic, celebrând diversitatea culturală şi promovând tradiţiile armeneşti într-o manieră modernă şi atractivă. Vă invităm să vizitaţi paginile de social media ale festivalului, pentru a vedea fotografii şi filmări.

DESPRE UNIUNEA ARMENILOR DIN ROMÂNIA

Uniunea Armenilor din România este o organizaţie non-guvernamentală constituită în anul 1919, cu scopul de a-i ajuta pe armenii refugiaţi în România după Genocidul din 1915.

După 1990, Comunitatea armeană a reînfiinţat Uniunea Armenilor din România, dorind să păstreze moştenirea culturală şi spirituală a armenilor de pe aceste meleaguri, dar să şi promoveze cultura şi tradiţiile armene în rândul publicului larg.

Festivalul Strada Armenească este organizat de Uniunea Armenilor din România, finanţat de Guvernul României prin Departamentul de Relaţii Interetnice.

Parteneri: Centrul Cultural Armean, Ambasada Armeniei în România, The Fresh, Grădina Botanică 'Dimitrie Brândză', Universitatea din Bucureşti, Centrul Cultural Subcarpaţi, Blue, Autonom, Persil, Aperol, Pepsi, Asociaţia Zi de Bine.

Parteneri media: Rock FM, Cărtureşti, Agerpres, Zile şi nopţi, Utopia Balcanică, IQ Ads & Smark, Life.ro, Munteanu Recomandă, Blitz TV, Happ.ro, Editura Ararat, Ziarul Ararat.

Afisari: 22