Comunicat de presă - Ministerul Afacerilor Interne
Mesajul ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cu ocazia Zilei Naţionale de Comemorare a Holocaustului Împotriva Romilor - Samudaripen
Comemorăm, astăzi, de Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului Împotriva Romilor - Samudaripen, unul dintre momentele întunecate ale istoriei, o perioadă în care romii, alături de alte grupuri, au fost ţinta exterminării sistematice, cauza principală fiind ideologia nazistă de superioritate rasială care considera anumite grupuri etnice şi rasiale, inclusiv romii, drept 'inferioare'.
La 2 august 1944, aproximativ 3.000 de romi din lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist, parte a celor aproximativ 500.000 romi care au fost ucişi în evenimentele din perioada Holocaustului.
Onorăm memoria tuturor celor care au suferit şi şi-au pierdut viaţa în timpul Holocaustului, Samudaripen (care în limba romani înseamnă 'ucidere în masă') zi care stă sub semnul tragediei zecilor de mii de romi din Europa, a celor care au fost deportaţi, torturaţi şi ucişi în lagărele de concentrare naziste - nevinovaţi care şi-au pierdut vieţile numai din cauza identităţii lor etnice.
Este, în acelaşi timp, un moment de reflecţie asupra responsabilităţii noastre colective de a combate ura, discriminarea, xenofobia, intoleranţa, anti-ţigănismul, sub toate formele de manifestare.
Este un moment de conştientizare, cu maturitate şi asumare, a pericolului pe care îl constituie insinuarea extremismului, în forme dintre cele mai insidioase, în societatea actuală.
Această comemorare stă şi sub semnul asumării fiecăruia dintre noi a responsabilităţilor privind educaţia unei generaţii viitoarea conştiente atât de pericolele extremismului şi totalitarismelor, cât şi de importanţa libertăţii ca fundament al respectării şi manifestării drepturilor omului.
Comemorăm acest trecut tragic pentru a ne asigura că astfel de atrocităţi nu vor mai avea loc niciodată şi pentru a promova acele valori comune care ne definesc ca oameni, comunităţi, societate: toleranţa, respectul, apărarea demnităţii umane şi valorilor democraţiei.
Trebuie să dăm Cezarului ce este al Cezarului şi să remarcăm faptul că prezentul este total diferit faţă de perioada de negură în care ura rasială şi xenofobia erau considerate virtuţi.
Astăzi, la nivel european există un cadru acţional bine închegat pentru a elimina orice potenţială ameninţare de acest gen din societatea noastră, iar România este un partener important în acest efort.
Demnitatea umană, protejarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor omului, justiţia şi statul de drept reprezintă valori supreme ale unei societăţi democratice.
În ţara noastră avem instituţii create special pentru a combate discriminarea, structuri funcţionale care aplică un cadru legislativ coerent.
La nivel naţional, cadrul legal incident este în concordanţă cu cel european şi internaţional, iar România a fost, şi nu o singură dată, exemplu de bune practici în materie.
La nivel guvernamental există şi o Strategie naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, ultima versiune fiind actualizată chiar în acest an, având ca orizont de aplicare perioada 2024 - 2027.
Angajamentul României, prin strategia guvernamentală în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură este unul ferm şi va fi consolidat pe parcursul perioadei de implementare prin atingerea obiectivelor generale şi specifice.
Fundamentul este acela de respingere şi combatere a oricărei forme de antisemitism, xenofobie, radicalizare şi discurs instigator la ură.
Strategia urmăreşte ca, până în 2027, România să devină un stat în care astfel de manifestări au un ecou redus în societate, prin promovarea educaţiei şi cultivarea valorilor democratice europene şi, totodată, să fie un actor semnificativ în lupta internaţională împotriva antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură.
Planul de Acţiune aferent Strategiei conţine obiectivele generale şi specifice, precum şi descrierea acţiunilor, care, în urma eforturilor sectoriale, vor contribui la implementarea viziunii strategice a documentului. Sunt stabilite acţiuni axate pe patru obiective generale:
- prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură;
- promovarea educaţiei pentru incluziune;
- sprijinirea cunoaşterii culturii evreieşti;
- susţinerea eforturilor de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură la nivel internaţional.
Esenţial este să ne angajăm şi să continuăm eforturile pentru consolidarea unei societăţi care să respecte diversitatea, capabilă să îşi asume trecutul pentru a construi un viitor sănătos, a unei societăţi în care fiecare persoană să fie tratată cu demnitate şi respect, indiferent de etnie sau religie. Este important să cunoaştem contextul internaţional al acestor manifestări, dar şi cazul particular naţional - inclusiv deportările în Transnistria (1942-1943) sau politicile discriminatorii şi de segregare, sens în care mărturiile supravieţuitorilor trebuie să fie parte a procesului educativ aşa cum manifestările comemorative ca acesta trebuie să fie parte a conştiinţei publice a comunităţilor.
MINISTRUL AFACERILOR INTERNE
CĂTĂLIN PREDOIU
Comemorăm, astăzi, de Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului Împotriva Romilor - Samudaripen, unul dintre momentele întunecate ale istoriei, o perioadă în care romii, alături de alte grupuri, au fost ţinta exterminării sistematice, cauza principală fiind ideologia nazistă de superioritate rasială care considera anumite grupuri etnice şi rasiale, inclusiv romii, drept 'inferioare'.
La 2 august 1944, aproximativ 3.000 de romi din lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist, parte a celor aproximativ 500.000 romi care au fost ucişi în evenimentele din perioada Holocaustului.
Onorăm memoria tuturor celor care au suferit şi şi-au pierdut viaţa în timpul Holocaustului, Samudaripen (care în limba romani înseamnă 'ucidere în masă') zi care stă sub semnul tragediei zecilor de mii de romi din Europa, a celor care au fost deportaţi, torturaţi şi ucişi în lagărele de concentrare naziste - nevinovaţi care şi-au pierdut vieţile numai din cauza identităţii lor etnice.
Este, în acelaşi timp, un moment de reflecţie asupra responsabilităţii noastre colective de a combate ura, discriminarea, xenofobia, intoleranţa, anti-ţigănismul, sub toate formele de manifestare.
Este un moment de conştientizare, cu maturitate şi asumare, a pericolului pe care îl constituie insinuarea extremismului, în forme dintre cele mai insidioase, în societatea actuală.
Această comemorare stă şi sub semnul asumării fiecăruia dintre noi a responsabilităţilor privind educaţia unei generaţii viitoarea conştiente atât de pericolele extremismului şi totalitarismelor, cât şi de importanţa libertăţii ca fundament al respectării şi manifestării drepturilor omului.
Comemorăm acest trecut tragic pentru a ne asigura că astfel de atrocităţi nu vor mai avea loc niciodată şi pentru a promova acele valori comune care ne definesc ca oameni, comunităţi, societate: toleranţa, respectul, apărarea demnităţii umane şi valorilor democraţiei.
Trebuie să dăm Cezarului ce este al Cezarului şi să remarcăm faptul că prezentul este total diferit faţă de perioada de negură în care ura rasială şi xenofobia erau considerate virtuţi.
Astăzi, la nivel european există un cadru acţional bine închegat pentru a elimina orice potenţială ameninţare de acest gen din societatea noastră, iar România este un partener important în acest efort.
Demnitatea umană, protejarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor omului, justiţia şi statul de drept reprezintă valori supreme ale unei societăţi democratice.
În ţara noastră avem instituţii create special pentru a combate discriminarea, structuri funcţionale care aplică un cadru legislativ coerent.
La nivel naţional, cadrul legal incident este în concordanţă cu cel european şi internaţional, iar România a fost, şi nu o singură dată, exemplu de bune practici în materie.
La nivel guvernamental există şi o Strategie naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, ultima versiune fiind actualizată chiar în acest an, având ca orizont de aplicare perioada 2024 - 2027.
Angajamentul României, prin strategia guvernamentală în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură este unul ferm şi va fi consolidat pe parcursul perioadei de implementare prin atingerea obiectivelor generale şi specifice.
Fundamentul este acela de respingere şi combatere a oricărei forme de antisemitism, xenofobie, radicalizare şi discurs instigator la ură.
Strategia urmăreşte ca, până în 2027, România să devină un stat în care astfel de manifestări au un ecou redus în societate, prin promovarea educaţiei şi cultivarea valorilor democratice europene şi, totodată, să fie un actor semnificativ în lupta internaţională împotriva antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură.
Planul de Acţiune aferent Strategiei conţine obiectivele generale şi specifice, precum şi descrierea acţiunilor, care, în urma eforturilor sectoriale, vor contribui la implementarea viziunii strategice a documentului. Sunt stabilite acţiuni axate pe patru obiective generale:
- prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură;
- promovarea educaţiei pentru incluziune;
- sprijinirea cunoaşterii culturii evreieşti;
- susţinerea eforturilor de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură la nivel internaţional.
Esenţial este să ne angajăm şi să continuăm eforturile pentru consolidarea unei societăţi care să respecte diversitatea, capabilă să îşi asume trecutul pentru a construi un viitor sănătos, a unei societăţi în care fiecare persoană să fie tratată cu demnitate şi respect, indiferent de etnie sau religie. Este important să cunoaştem contextul internaţional al acestor manifestări, dar şi cazul particular naţional - inclusiv deportările în Transnistria (1942-1943) sau politicile discriminatorii şi de segregare, sens în care mărturiile supravieţuitorilor trebuie să fie parte a procesului educativ aşa cum manifestările comemorative ca acesta trebuie să fie parte a conştiinţei publice a comunităţilor.
MINISTRUL AFACERILOR INTERNE
CĂTĂLIN PREDOIU
Afisari: 10
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].