Comunicat de presă - OAER şi AIIR
Modificările din legea 372/2005 imposibil de aplicat; haosul va stăpâni din nou sectorul construcţiilor de clădiri din România
25.07.2024, Bucureşti
Ordinul Auditorilor Energetici din România (OAER) şi Asociaţia Inginerilor de Instalaţii din România (AIIR), exprimă îngrijorarea profundă cu privire la unele modificări aduse Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor. Modificările au fost iniţiate de Parlamentul României, iar legea modificatoare a fost promulgată prin decret prezidenţial de Preşedintele României la 19 iulie 2024, fiind apoi publicată în Monitorul Oficial partea I nr. 714 pe 22 iulie 2024.
Scurt istoric
Începând cu luna iulie 2023 o parte din membrii reprezentativi ai OAER, AIIR şi ai Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti (UTCB), care participaseră şi la elaborarea reglementării tehnice 'Metodologia de Calcul a performanţei Energetice a clădirilor, indicativ Mc001-2022', au fost invitaţi într-un grup de lucru mixt, format din parlamentari şi auditori energetici pentru clădiri cu experienţă practică vastă. Obiectivul principal era actualizarea foarte necesară a legii 372/2005, republicată în MO partea I nr. 868 din 23 septembrie 2020.
După mai multe întâlniri de lucru care s-au desfăşurat până la sfârşitul anului 2023, au fost stabilite de comun acord o serie de intervenţii asupra versiunii în vigoare a legii 372 care conţinea într-adevăr prevederi arbitrare şi nejustificate, cum ar fi faimoasa distanţă de 30 km până la care sursele regenerabile erau considerate 'în apropierea' unei clădiri sau articole rămase nemodificate încă de la versiunea din 2013, introduse prin legea 159/2013, privind sancţiunile devenite derizorii între timp, acordate în caz de nerespectare a prevederilor legale. Legea 372 în forma ei republicată în 2020, modificată ulterior încă de trei ori, o dată în 2022 (prin OUG 171) şi de alte două ori în 2023 (prin OUG 14 şi OUG 19), conţinea şi o mulţime de discrepanţe sau chiar lipsuri comparativ cu noua reglementare tehnică 'Metodologia de Calcul a Performanţei Energetice a Clădirilor, indicativ Mc001/2022' intrată în vigoare în două etape, parţial în martie 2023 şi integral în iulie 2023.
Cu forma modificată a legii 372, convenită cu auditorii energetici, s-a început în 2024 drumul sinuos al aprobărilor din diversele comisii parlamentare şi al 'negocierilor' cu celelalte instituţii abilitate ale statului: Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei etc. Din păcate, cei mai avizaţi actori în domeniu, asociaţiile profesionale de auditori energetici pentru clădiri, au fost lăsaţi, inexplicabil, în afara cercului de discuţii pentru finalizarea acestei legi fundamentale sub aspect economic, social şi chiar politic, pentru România. Iar rezultatul final (legea 238/2024), este mai mult decât îngrijorător pentru sectorul construcţiei de clădiri. Explicăm în continuare de ce.
Modificări discriminatorii şi discrepanţe în legea 372 care vor bloca sectorul construcţiei de clădiri
A.Definiţia clădirii NZEB
Legea 238/2024 introduce mai multe categorii de modificări asupra legii 372/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Este vorba de:
1-modificări utile din punct de vedere tehnic, care corectează sau clarifică prevederi precedente,
2-modificări de formă, care corectează greşeli de editare sau de exprimare corectă în limba română şi
3-modificări care conduc la apariţia unor bariere tehnologice discriminatorii şi la imposibilitatea aplicării noii legi 372.
Ne vom concentra în acest document doar pe modificările din ultima categorie, scopul OAER & AIIR fiind acela de a încuraja instituţiile statului român să acţioneze cu celeritate în vederea corectării legii care stă la baza utilizării unor fonduri publice naţionale şi europene de multe miliarde de euro în următorii ani.
În articolul 3 este dată la punctul 15 o definiţie radical modificată a clădirii cu consum aproape zero de energie (NZEB) după cum urmează :
'15. clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero - clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care consumul de energie pentru asigurarea performanţei energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit astfel:
a) în proporţie de minimum 30%, cu energie din surse regenerabile după cum urmează:
(i) în proporţie de minimum 10%, cu energie din surse regenerabile amplasate la faţa locului;
(ii) în proporţie de minimum 20%, cu energie produsă din surse regenerabile certificată prin garanţii de origine în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
b) într-o proporţie minimă de energie din surse regenerabile amplasate la faţa locului sau în apropiere, prin hotărâre a Guvernului, începând cu anul 2026;'
În această perspectivă, orice clădire nouă care trebuie să fie şi NZEB se va putea realiza doar dacă va fi conectată obligatoriu la o reţea de energie electrică, garanţii de origine (GO) fiind acordate în România de ANRE doar pentru energie electrică la momentul actual. Chiar şi în situaţia în care s-ar găsi pe piaţă energie termică cu GO sau gaze verzi (hidrogen verde) cu GO, obligativitatea racordării clădirilor noi la furnizori de energie din surse regenerabile cu GO se păstrează. Sunt discriminate, prin limitare sau chiar prin eliminare, alte tehnologii care asigură energie din surse regenerabile.
Astfel, o clădire independentă energetic, care ar consuma energie electrică produsă local (la faţa locului sau în apropiere) din panouri fotovoltaice sau centrale eoliene, dar şi energie termică din panouri termosolare, biomasă, biocombustibili sau energie geotermală/ acvatermală sau aerotermală, nu s-ar mai putea realiza ca urmare a condiţiei pusă în noua definiţie a NZEB.
Mai mult, prin noua definiţie, apare indirect obligaţia pentru clădirile noi să consume într-o proporţie mai mare energie electrică (dacă nu doar energie electrică) astfel încât combinaţia dintre proporţia mai mare a consumului de energie primară de tip electric în consumul total al unei clădiri NZEB şi un procent mai mic al componentei regenerabile în energia electrică livrată să asigure procentul minim de 20% de energie consumată din surse regenerabile şi certificată prin GO în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Sunt discriminate astfel tehnologii la fel de 'verzi' cum ar fi pompele de căldură geotermale, acvatermale sau cele aerotermale cu recuperare de căldură reziduală, centralele eoliene individuale de puteri mici (sub 50kWp), cazanele sau motoarele de cogenerare pe biomasă sau biocombustibili, ba chiar şi energia termică a sistemelor urbane de alimentare cu energie termică, care prezintă avantajul unui factor subunitar de conversie din energie finală în energie primară. În plus, se neglijează evident intenţiile Comisiei Europene care prin directiva 31/2010, modificată de directiva 844/2018, pune accent pe utilizarea tehnologiilor verzi individuale (la faţa locului), locale şi la nivel de comunitate (în apropiere).
De asemenea, definiţia NZEB de la punctul 15 art. 3 vine în contradicţie cu prevederea de la punctul 3 art.17 al legii 372/2024 unde se menţionează clar că:
'(3) Nivelul consumului total de energie primară pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabileşte prin reglementări tehnice. Ponderea de utilizare a energiei din surse regenerabile este de 30% din energia primară totală consumată, calculată conform metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, indiferent de funcţiunile clădirilor şi de potenţialul zonelor în care se află amplasate.'
Iar în Metodologia de Calcul Mc001-2022, definiţia NZEB este cea în care procentul de 30% consum de energie din surse regenerabile se poate obţine din orice mix energetic, din orice sursă amplasată la faţa locului (în/pe/lângă clădire) sau în apropiere:
'- Clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB-nearly zero energy building) - clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit, în proporţie de minimum 30%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km faţă de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021 (după 2031 proporţia minimă de energie din surse regenerabile se va stabili prin Hotărâre a Guvernului, conform prevederilor din Legea nr. 372/2005, republicată).'
Tot legat de schimbarea definiţiei NZEB din noua lege 372/2024, autorităţile legiuitoare nu au ţinut cont că odată cu modificarea impusă a proporţiilor din care se formează procentul de 30% aferent consumului de energie din surse regenerabile, relativ la consumul total de energie primară, trebuie modificate atât valorile maxime de consumuri de energie cât şi valorile maxime ale emisiilor echivalente de CO2 care definesc clădirile NZEB, pentru fiecare categorie de clădiri şi din fiecare zonă climatică a României (tabelul 2.10a din Mc001-2022). Sau altfel spus, modificarea definiţiei NZEB conduce la imposibilitatea de aplicare în acest moment a reglementării tehnice în vigoare, Mc001-2022. Iar o intervenţie asupra Mc001-2022 pentru actualizarea acesteia poate dura, ca urmare a studiilor necesare şi a complexităţii calculelor energetice, cel puţin 8-12 luni, perioadă în care tot sectorul construcţiilor de clădiri noi ar fi blocat.
Un alt aspect pierdut din vedere de legiutor se referă la imposibilitatea unui auditor energetic de a realiza raportul de conformare NZEB, document necesar în faza DTAC (documentaţia tehnică pentru autorizarea construirii), înainte de obţinerea autorizaţiei de construire, fără să aibă certitudinea atât a furnizorului de energie electrică (cunoscând că furnizorul este stabilit pe durata execuţiei, mult după faza DTAC), cât şi a mixului de surse de energie din care o clădire este alimentată. Un furnizor de energie care deţine GO va livra, în timp, energie provenită din surse regenerabile într-o proporţie variabilă care ar putea anula încadrarea clădirii noi în categoria NZEB după obţinerea autorizaţiei.
B. Comasarea inoportună a raportului de conformare NZEB şi a studiului privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător a utilizării unor sisteme alternative de înaltă eficienţă
Articolul 3 din legea 238/2024 introduce în mod util definiţiile de la punctele 221 şi 222. Considerăm însă inoportun ca studiul privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător a utilizării unor sisteme alternative de înaltă eficienţă să fie comasat cu studiul de conformare NZEB în cazul clădirilor noi, fără a oferi explicaţii suplimentare care să clarifice conţinutul cadru al documentului comasat şi nominalizarea specialistului/specialiştilor responsabil/responsabili de întocmirea acestuia.
C. Alte prevederi eronate în lege
C1. Punctul 43 de la art. 3 trebuie eliminat, nefiind vorba de alte tipuri de standarde decât cele precizate la punctul 44.
C2. Definiţia nemodificată a paşaportului pentru renovarea energetică a unei clădiri, de la punctul 38. art 3 prevede în mod eronat că '... Paşaportul pentru renovare energetică se integrează în cartea tehnică a construcţiei astfel cum este prevăzut în Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare'. Legea 10/1995 republicată nu conţine noţiunea de paşaport pentru renovare energetică.
C3. La art. 8, punctul (1) lit.d, este prezentată eronat una din situaţiile când cerinţele minime de performanţă stabilite în Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, indicativ Mc 001-2022, nu sunt obligatorii, şi anume 'd) clădiri care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe an, precum şi alte clădiri care necesită un consum redus de energie sau la care trebuie asigurate condiţii de confort interior pentru o perioadă mai mică de 4 luni pe an;'. Formularea conduce la ideea că pentru toate clădirile cu consum redus de energie nu sunt obligatorii cerinţele minime de performanţă energetică din Mc001-2022.
C4. Articolul 42 trebuia eliminat, iar articolul 43 trebuia actualizat.
Concluzii
OAER & AIIR solicită insistent autorităţilor statului o corectare urgentă a modificărilor inaplicabile ale legii 372, cu implicarea experţilor din domeniu pentru a asigura că noile prevederi sunt corecte şi aplicabile tehnic, şi sunt neutre tehnologic, favorizând inovaţia şi diversitatea soluţiilor existente pe piaţă. Este esenţial ca legislaţia să sprijine obiectivele naţionale şi europene de eficienţă energetică fără a impune bariere nejustificate şi costuri suplimentare pentru părţile implicate.
OAER & AIIR menţin deschiderea pentru dialog şi colaborare cu autorităţile legislative şi alte părţi interesate pentru a contribui la îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul performanţei energetice a clădirilor.
25.07.2024, Bucureşti
Ordinul Auditorilor Energetici din România (OAER) şi Asociaţia Inginerilor de Instalaţii din România (AIIR), exprimă îngrijorarea profundă cu privire la unele modificări aduse Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor. Modificările au fost iniţiate de Parlamentul României, iar legea modificatoare a fost promulgată prin decret prezidenţial de Preşedintele României la 19 iulie 2024, fiind apoi publicată în Monitorul Oficial partea I nr. 714 pe 22 iulie 2024.
Scurt istoric
Începând cu luna iulie 2023 o parte din membrii reprezentativi ai OAER, AIIR şi ai Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti (UTCB), care participaseră şi la elaborarea reglementării tehnice 'Metodologia de Calcul a performanţei Energetice a clădirilor, indicativ Mc001-2022', au fost invitaţi într-un grup de lucru mixt, format din parlamentari şi auditori energetici pentru clădiri cu experienţă practică vastă. Obiectivul principal era actualizarea foarte necesară a legii 372/2005, republicată în MO partea I nr. 868 din 23 septembrie 2020.
După mai multe întâlniri de lucru care s-au desfăşurat până la sfârşitul anului 2023, au fost stabilite de comun acord o serie de intervenţii asupra versiunii în vigoare a legii 372 care conţinea într-adevăr prevederi arbitrare şi nejustificate, cum ar fi faimoasa distanţă de 30 km până la care sursele regenerabile erau considerate 'în apropierea' unei clădiri sau articole rămase nemodificate încă de la versiunea din 2013, introduse prin legea 159/2013, privind sancţiunile devenite derizorii între timp, acordate în caz de nerespectare a prevederilor legale. Legea 372 în forma ei republicată în 2020, modificată ulterior încă de trei ori, o dată în 2022 (prin OUG 171) şi de alte două ori în 2023 (prin OUG 14 şi OUG 19), conţinea şi o mulţime de discrepanţe sau chiar lipsuri comparativ cu noua reglementare tehnică 'Metodologia de Calcul a Performanţei Energetice a Clădirilor, indicativ Mc001/2022' intrată în vigoare în două etape, parţial în martie 2023 şi integral în iulie 2023.
Cu forma modificată a legii 372, convenită cu auditorii energetici, s-a început în 2024 drumul sinuos al aprobărilor din diversele comisii parlamentare şi al 'negocierilor' cu celelalte instituţii abilitate ale statului: Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei etc. Din păcate, cei mai avizaţi actori în domeniu, asociaţiile profesionale de auditori energetici pentru clădiri, au fost lăsaţi, inexplicabil, în afara cercului de discuţii pentru finalizarea acestei legi fundamentale sub aspect economic, social şi chiar politic, pentru România. Iar rezultatul final (legea 238/2024), este mai mult decât îngrijorător pentru sectorul construcţiei de clădiri. Explicăm în continuare de ce.
Modificări discriminatorii şi discrepanţe în legea 372 care vor bloca sectorul construcţiei de clădiri
A.Definiţia clădirii NZEB
Legea 238/2024 introduce mai multe categorii de modificări asupra legii 372/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Este vorba de:
1-modificări utile din punct de vedere tehnic, care corectează sau clarifică prevederi precedente,
2-modificări de formă, care corectează greşeli de editare sau de exprimare corectă în limba română şi
3-modificări care conduc la apariţia unor bariere tehnologice discriminatorii şi la imposibilitatea aplicării noii legi 372.
Ne vom concentra în acest document doar pe modificările din ultima categorie, scopul OAER & AIIR fiind acela de a încuraja instituţiile statului român să acţioneze cu celeritate în vederea corectării legii care stă la baza utilizării unor fonduri publice naţionale şi europene de multe miliarde de euro în următorii ani.
În articolul 3 este dată la punctul 15 o definiţie radical modificată a clădirii cu consum aproape zero de energie (NZEB) după cum urmează :
'15. clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero - clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care consumul de energie pentru asigurarea performanţei energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit astfel:
a) în proporţie de minimum 30%, cu energie din surse regenerabile după cum urmează:
(i) în proporţie de minimum 10%, cu energie din surse regenerabile amplasate la faţa locului;
(ii) în proporţie de minimum 20%, cu energie produsă din surse regenerabile certificată prin garanţii de origine în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
b) într-o proporţie minimă de energie din surse regenerabile amplasate la faţa locului sau în apropiere, prin hotărâre a Guvernului, începând cu anul 2026;'
În această perspectivă, orice clădire nouă care trebuie să fie şi NZEB se va putea realiza doar dacă va fi conectată obligatoriu la o reţea de energie electrică, garanţii de origine (GO) fiind acordate în România de ANRE doar pentru energie electrică la momentul actual. Chiar şi în situaţia în care s-ar găsi pe piaţă energie termică cu GO sau gaze verzi (hidrogen verde) cu GO, obligativitatea racordării clădirilor noi la furnizori de energie din surse regenerabile cu GO se păstrează. Sunt discriminate, prin limitare sau chiar prin eliminare, alte tehnologii care asigură energie din surse regenerabile.
Astfel, o clădire independentă energetic, care ar consuma energie electrică produsă local (la faţa locului sau în apropiere) din panouri fotovoltaice sau centrale eoliene, dar şi energie termică din panouri termosolare, biomasă, biocombustibili sau energie geotermală/ acvatermală sau aerotermală, nu s-ar mai putea realiza ca urmare a condiţiei pusă în noua definiţie a NZEB.
Mai mult, prin noua definiţie, apare indirect obligaţia pentru clădirile noi să consume într-o proporţie mai mare energie electrică (dacă nu doar energie electrică) astfel încât combinaţia dintre proporţia mai mare a consumului de energie primară de tip electric în consumul total al unei clădiri NZEB şi un procent mai mic al componentei regenerabile în energia electrică livrată să asigure procentul minim de 20% de energie consumată din surse regenerabile şi certificată prin GO în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Sunt discriminate astfel tehnologii la fel de 'verzi' cum ar fi pompele de căldură geotermale, acvatermale sau cele aerotermale cu recuperare de căldură reziduală, centralele eoliene individuale de puteri mici (sub 50kWp), cazanele sau motoarele de cogenerare pe biomasă sau biocombustibili, ba chiar şi energia termică a sistemelor urbane de alimentare cu energie termică, care prezintă avantajul unui factor subunitar de conversie din energie finală în energie primară. În plus, se neglijează evident intenţiile Comisiei Europene care prin directiva 31/2010, modificată de directiva 844/2018, pune accent pe utilizarea tehnologiilor verzi individuale (la faţa locului), locale şi la nivel de comunitate (în apropiere).
De asemenea, definiţia NZEB de la punctul 15 art. 3 vine în contradicţie cu prevederea de la punctul 3 art.17 al legii 372/2024 unde se menţionează clar că:
'(3) Nivelul consumului total de energie primară pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabileşte prin reglementări tehnice. Ponderea de utilizare a energiei din surse regenerabile este de 30% din energia primară totală consumată, calculată conform metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, indiferent de funcţiunile clădirilor şi de potenţialul zonelor în care se află amplasate.'
Iar în Metodologia de Calcul Mc001-2022, definiţia NZEB este cea în care procentul de 30% consum de energie din surse regenerabile se poate obţine din orice mix energetic, din orice sursă amplasată la faţa locului (în/pe/lângă clădire) sau în apropiere:
'- Clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB-nearly zero energy building) - clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit, în proporţie de minimum 30%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km faţă de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021 (după 2031 proporţia minimă de energie din surse regenerabile se va stabili prin Hotărâre a Guvernului, conform prevederilor din Legea nr. 372/2005, republicată).'
Tot legat de schimbarea definiţiei NZEB din noua lege 372/2024, autorităţile legiuitoare nu au ţinut cont că odată cu modificarea impusă a proporţiilor din care se formează procentul de 30% aferent consumului de energie din surse regenerabile, relativ la consumul total de energie primară, trebuie modificate atât valorile maxime de consumuri de energie cât şi valorile maxime ale emisiilor echivalente de CO2 care definesc clădirile NZEB, pentru fiecare categorie de clădiri şi din fiecare zonă climatică a României (tabelul 2.10a din Mc001-2022). Sau altfel spus, modificarea definiţiei NZEB conduce la imposibilitatea de aplicare în acest moment a reglementării tehnice în vigoare, Mc001-2022. Iar o intervenţie asupra Mc001-2022 pentru actualizarea acesteia poate dura, ca urmare a studiilor necesare şi a complexităţii calculelor energetice, cel puţin 8-12 luni, perioadă în care tot sectorul construcţiilor de clădiri noi ar fi blocat.
Un alt aspect pierdut din vedere de legiutor se referă la imposibilitatea unui auditor energetic de a realiza raportul de conformare NZEB, document necesar în faza DTAC (documentaţia tehnică pentru autorizarea construirii), înainte de obţinerea autorizaţiei de construire, fără să aibă certitudinea atât a furnizorului de energie electrică (cunoscând că furnizorul este stabilit pe durata execuţiei, mult după faza DTAC), cât şi a mixului de surse de energie din care o clădire este alimentată. Un furnizor de energie care deţine GO va livra, în timp, energie provenită din surse regenerabile într-o proporţie variabilă care ar putea anula încadrarea clădirii noi în categoria NZEB după obţinerea autorizaţiei.
B. Comasarea inoportună a raportului de conformare NZEB şi a studiului privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător a utilizării unor sisteme alternative de înaltă eficienţă
Articolul 3 din legea 238/2024 introduce în mod util definiţiile de la punctele 221 şi 222. Considerăm însă inoportun ca studiul privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător a utilizării unor sisteme alternative de înaltă eficienţă să fie comasat cu studiul de conformare NZEB în cazul clădirilor noi, fără a oferi explicaţii suplimentare care să clarifice conţinutul cadru al documentului comasat şi nominalizarea specialistului/specialiştilor responsabil/responsabili de întocmirea acestuia.
C. Alte prevederi eronate în lege
C1. Punctul 43 de la art. 3 trebuie eliminat, nefiind vorba de alte tipuri de standarde decât cele precizate la punctul 44.
C2. Definiţia nemodificată a paşaportului pentru renovarea energetică a unei clădiri, de la punctul 38. art 3 prevede în mod eronat că '... Paşaportul pentru renovare energetică se integrează în cartea tehnică a construcţiei astfel cum este prevăzut în Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare'. Legea 10/1995 republicată nu conţine noţiunea de paşaport pentru renovare energetică.
C3. La art. 8, punctul (1) lit.d, este prezentată eronat una din situaţiile când cerinţele minime de performanţă stabilite în Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, indicativ Mc 001-2022, nu sunt obligatorii, şi anume 'd) clădiri care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe an, precum şi alte clădiri care necesită un consum redus de energie sau la care trebuie asigurate condiţii de confort interior pentru o perioadă mai mică de 4 luni pe an;'. Formularea conduce la ideea că pentru toate clădirile cu consum redus de energie nu sunt obligatorii cerinţele minime de performanţă energetică din Mc001-2022.
C4. Articolul 42 trebuia eliminat, iar articolul 43 trebuia actualizat.
Concluzii
OAER & AIIR solicită insistent autorităţilor statului o corectare urgentă a modificărilor inaplicabile ale legii 372, cu implicarea experţilor din domeniu pentru a asigura că noile prevederi sunt corecte şi aplicabile tehnic, şi sunt neutre tehnologic, favorizând inovaţia şi diversitatea soluţiilor existente pe piaţă. Este esenţial ca legislaţia să sprijine obiectivele naţionale şi europene de eficienţă energetică fără a impune bariere nejustificate şi costuri suplimentare pentru părţile implicate.
OAER & AIIR menţin deschiderea pentru dialog şi colaborare cu autorităţile legislative şi alte părţi interesate pentru a contribui la îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul performanţei energetice a clădirilor.
Afisari: 97
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.