Comunicat de presă - Consiliul Judeţean Argeş
Castrul Roman Jidova şi Frontierele Imperiului Roman - Dacia, în patrimoniul UNESCO
Castrul Roman Jidova, aflat în administrarea Muzeului Judeţean Argeş, a intrat în Patrimoniul UNESCO. De fapt, este vorba despre întreaga linie de fortificaţii construită de Imperiul Roman în Dacia, Castrul mare din punctul 'Jidova' - Câmpulung fiind cea mai importantă şi mai bine păstrată construcţie militară de acest gen de pe traseul Limesului Transalutanus, fiind în acelaşi timp şi singura edificată din piatră.
România a depus, în ianuarie 2023, la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO, dosarul de nominalizare pentru Frontierele Imperiului Roman - Dacia, iar sâmbătă, 27 iulie 2024, dosarul a primit acceptul pentru a fi inclus în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Tot sâmbătă, UNESCO şi-a dat acceptul şi pentru Ansamblul monumental 'Calea Eroilor', realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu.
Ansamblul de fortificaţii, în care Castrul Roman Jidova este cel mai important, este primul element din Argeş aflat în Patrimoniul UNESCO, Mânăstirea Curtea de Argeş fiind pe lista de aşteptare.
125 de kilometri din cei 235, adică mai mult de jumătate din limesul transalutan se află pe teritoriul judeţului Argeş. În judeţul nostru sunt şi 10 din cele 15 castre pe teritoriile localităţilor Câmpulung, Rucăr, Purcăreni, Albota, Săpata, Urluieni şi Izbăsesti.
De precizat că Frontierele Imperiului Roman - Dacia reprezintă cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman şi, în afară de acest sector terestru, mai cuprinde şi sectoarele fluviale, caracterizate prin tipuri, amplasări şi densităţi variate de instalaţii militare distribuite în teritoriu, având o lungime de o mie de kilometri.
'Putem să anunţăm cu bucurie şi cu mândrie că judeţul Argeş a fost inclus pe lista UNESCO, prin decizia Comitetului Patrimoniului Mondial organizat în India, la New Delhi, weekend-ul trecut, prin şapte edificii cuprinse în Limes Transalutanus. Este vorba despre obiective cu care ne mândrim, unul dintre ele - Castrul Roman Jidova - fiind în proprietatea Consiliului Judeţean Argeş şi în administrarea Muzeului Judeţean Argeş. Cu această ocazie, iată că Argesul intră în lista selectă a judeţelor, a regiunilor care au în patrimoniu obiective cuprinse în lista UNESCO. Profit de ocazie pentru a invita publicul iubitor de frumos şi de istorie să treacă pragul castrului nostru aflat în vecinătatea municipiului Câmpulung.' - Adrian Dumitru Bughiu, vicepreşedinte Consiliul Judeţean Argeş.
'Este o onoare şi o bucurie faptul că Limesul Transalutanus din frontiera Daciei, alături de monumentul lui Constantin Brâncuşi, sunt înscrise pe lista UNESCO. Şi Mânăstirea Curtea de Argeş, un alt obiectiv important pentru judeţul nostru se află pe lista de aşteptare şi sperăm ca într-un timp cât mai scurt şi această capodoperă să fie pe lista UNESCO. A fost o muncă titanică a Comisiei Limes de mai mulţi ani. Consiliul Judeţean Argeş este proprietar şi prin Muzeul Judeţean Argeş administrează singurul castru construit din piatră de pe acest Limes - Castrul Roman Jidova, din Câmpulung. Aici funcţionează şi singurul muzeu cu expoziţie permanentă dedicată Limes-ului, unde expunem obiecte descoperite în urma cercetărilor arheologice sistematice. Ne bucură acest lucru şi nutrim ferma convingere că, prin ajutorul Consiliului Judeţean Argeş, Castrul Roman Jidova va fi restaurat şi va fi adus la adevărata să valoare pentru a fi prezentat astfel marelui public.' - Cornel Popescu, manager Muzeul Judeţean Argeş.
Castrul a fost construit în 190-211 (în timpul împăraţilor romani Commodus şi Septimius Severu) şi distrus de invazia carpilor în anii 244-245. La începutul secolului al III-lea, zona de sud est a provinciei Dacia este puternic ameninţată de barbari. Construirea acestei linii de fortificaţii a însemnat o dublare a liniei de castre de pe Valea Oltului. De la 'Jidova' provine şi o atestare expresă a trupei militare din armata imperială romană ce a activat pe limesul transalutan, fiind cantonată în acest castru. Este vorba despre aproximativ 500 de soldaţi din cohors I Flavia Commagenorum (Şiria). Unitatea militară avea garnizoana în castrul Acidava (Enoşesti-Piatra Olt) de pe limes alutanus, între cele două limes-uri existând operaţiuni şi schimburi permanente, dictate de realităţile perioadei respective. Detaşamentul de commageni de la Jidova era de cavalerie pentru a se deplasa mai uşor în relieful muntos, cu depresiuni şi văi greu accesibile.
În incinta castrului se păstrează o parte din clădirile romane (Principia - comandamentul, Praetorium - clădirea comandantului, clădirea ofiţerilor, Horreum - magazia de cereale). Pe latura de sud a fost reconstituit un turn de curtină şi, parţial, turnurile porţii Praetoria (poarta principală de intrare), turnul semirotund din colţul de sud-vest, cât şi celelalte turnuri ale porţilor Decumana, Dextra şi Sinistră de pe laturile nord, est şi vest. Castrul mare din punctul 'Jidova' a fost descoperit de Dimitrie Butculescu în 1876.
Expoziţia, deschisă în 1970, cuprinde obiecte descoperite în cercetările arheologice de pe Limes transalutanus şi, cu precădere, obiecte descoperite în cercetările din Castrul Jidova. Sunt expuse obiecte din ceramică (opaiţe, cărămizi şi fragmente de ţigle cu inscripţii, amfore, piese de pavimentum şi mozaic, piese pentru hypocaustum), arme (vârfuri de săgeţi, suliţe, cuţite), accesorii de echipament militar etc.
Castrul are formă dreptunghiulară, cu laturile de 132 m şi 98 m. În partea centrală a incintei au fost clădite horreum (magazia de cereale), clădirea ofiţerilor, principalia (comandamentul), paetorium (clădirea comandamentului castrului).
De o parte şi de alta a acestor construcţii de piatră, la nord şi la sud, erau plasate hibernalia (barăcile soldaţilor). Aici poate fi văzut şi ingeniosul sistem de încălzire specific tehnicii romane, aşa-numitul hypocaustum, reconstituit în locuinţa comandantului.
În 2022, Consiliului Judeţean Argeş a aprobat proiectul privind 'Reabilitarea, conservarea şi punerea în valoare a Castrului Roman Jidova', proiect ce va fi depus spre finanţare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Proiectul prevede lucrări de restaurare, consolidare şi punere în valoare a porţii principale de acces în castru - poarta Praetorian, precum şi punerea în valoare şi includerea în circuitul de vizitare a 'clădirii ofiţerilor' şi a apartamentului centurionului din baracă aflată în retentura dextra.
De asemenea, proiectul prevede şi intervenţii de reconsolidare a zonelor restaurate în anii '70 şi '80, păstrând cota de nivel până la care au fost ridicate zidurile construcţiilor antice la momentul respectiv.
Intenţia este de a reface expoziţia permanentă a sitului utilizând instalaţii de tip Virtual reality şi alte tehnici multi-media şi, evident, pentru că aici este practic un loc unde se desfăşoară în continuare activitate arheologică, se doreşte organizarea unui centru ştiinţific de studiere a limes-ului transalutan.
Castrul Roman Jidova, aflat în administrarea Muzeului Judeţean Argeş, a intrat în Patrimoniul UNESCO. De fapt, este vorba despre întreaga linie de fortificaţii construită de Imperiul Roman în Dacia, Castrul mare din punctul 'Jidova' - Câmpulung fiind cea mai importantă şi mai bine păstrată construcţie militară de acest gen de pe traseul Limesului Transalutanus, fiind în acelaşi timp şi singura edificată din piatră.
România a depus, în ianuarie 2023, la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO, dosarul de nominalizare pentru Frontierele Imperiului Roman - Dacia, iar sâmbătă, 27 iulie 2024, dosarul a primit acceptul pentru a fi inclus în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Tot sâmbătă, UNESCO şi-a dat acceptul şi pentru Ansamblul monumental 'Calea Eroilor', realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu.
Ansamblul de fortificaţii, în care Castrul Roman Jidova este cel mai important, este primul element din Argeş aflat în Patrimoniul UNESCO, Mânăstirea Curtea de Argeş fiind pe lista de aşteptare.
125 de kilometri din cei 235, adică mai mult de jumătate din limesul transalutan se află pe teritoriul judeţului Argeş. În judeţul nostru sunt şi 10 din cele 15 castre pe teritoriile localităţilor Câmpulung, Rucăr, Purcăreni, Albota, Săpata, Urluieni şi Izbăsesti.
De precizat că Frontierele Imperiului Roman - Dacia reprezintă cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman şi, în afară de acest sector terestru, mai cuprinde şi sectoarele fluviale, caracterizate prin tipuri, amplasări şi densităţi variate de instalaţii militare distribuite în teritoriu, având o lungime de o mie de kilometri.
'Putem să anunţăm cu bucurie şi cu mândrie că judeţul Argeş a fost inclus pe lista UNESCO, prin decizia Comitetului Patrimoniului Mondial organizat în India, la New Delhi, weekend-ul trecut, prin şapte edificii cuprinse în Limes Transalutanus. Este vorba despre obiective cu care ne mândrim, unul dintre ele - Castrul Roman Jidova - fiind în proprietatea Consiliului Judeţean Argeş şi în administrarea Muzeului Judeţean Argeş. Cu această ocazie, iată că Argesul intră în lista selectă a judeţelor, a regiunilor care au în patrimoniu obiective cuprinse în lista UNESCO. Profit de ocazie pentru a invita publicul iubitor de frumos şi de istorie să treacă pragul castrului nostru aflat în vecinătatea municipiului Câmpulung.' - Adrian Dumitru Bughiu, vicepreşedinte Consiliul Judeţean Argeş.
'Este o onoare şi o bucurie faptul că Limesul Transalutanus din frontiera Daciei, alături de monumentul lui Constantin Brâncuşi, sunt înscrise pe lista UNESCO. Şi Mânăstirea Curtea de Argeş, un alt obiectiv important pentru judeţul nostru se află pe lista de aşteptare şi sperăm ca într-un timp cât mai scurt şi această capodoperă să fie pe lista UNESCO. A fost o muncă titanică a Comisiei Limes de mai mulţi ani. Consiliul Judeţean Argeş este proprietar şi prin Muzeul Judeţean Argeş administrează singurul castru construit din piatră de pe acest Limes - Castrul Roman Jidova, din Câmpulung. Aici funcţionează şi singurul muzeu cu expoziţie permanentă dedicată Limes-ului, unde expunem obiecte descoperite în urma cercetărilor arheologice sistematice. Ne bucură acest lucru şi nutrim ferma convingere că, prin ajutorul Consiliului Judeţean Argeş, Castrul Roman Jidova va fi restaurat şi va fi adus la adevărata să valoare pentru a fi prezentat astfel marelui public.' - Cornel Popescu, manager Muzeul Judeţean Argeş.
Castrul a fost construit în 190-211 (în timpul împăraţilor romani Commodus şi Septimius Severu) şi distrus de invazia carpilor în anii 244-245. La începutul secolului al III-lea, zona de sud est a provinciei Dacia este puternic ameninţată de barbari. Construirea acestei linii de fortificaţii a însemnat o dublare a liniei de castre de pe Valea Oltului. De la 'Jidova' provine şi o atestare expresă a trupei militare din armata imperială romană ce a activat pe limesul transalutan, fiind cantonată în acest castru. Este vorba despre aproximativ 500 de soldaţi din cohors I Flavia Commagenorum (Şiria). Unitatea militară avea garnizoana în castrul Acidava (Enoşesti-Piatra Olt) de pe limes alutanus, între cele două limes-uri existând operaţiuni şi schimburi permanente, dictate de realităţile perioadei respective. Detaşamentul de commageni de la Jidova era de cavalerie pentru a se deplasa mai uşor în relieful muntos, cu depresiuni şi văi greu accesibile.
În incinta castrului se păstrează o parte din clădirile romane (Principia - comandamentul, Praetorium - clădirea comandantului, clădirea ofiţerilor, Horreum - magazia de cereale). Pe latura de sud a fost reconstituit un turn de curtină şi, parţial, turnurile porţii Praetoria (poarta principală de intrare), turnul semirotund din colţul de sud-vest, cât şi celelalte turnuri ale porţilor Decumana, Dextra şi Sinistră de pe laturile nord, est şi vest. Castrul mare din punctul 'Jidova' a fost descoperit de Dimitrie Butculescu în 1876.
Expoziţia, deschisă în 1970, cuprinde obiecte descoperite în cercetările arheologice de pe Limes transalutanus şi, cu precădere, obiecte descoperite în cercetările din Castrul Jidova. Sunt expuse obiecte din ceramică (opaiţe, cărămizi şi fragmente de ţigle cu inscripţii, amfore, piese de pavimentum şi mozaic, piese pentru hypocaustum), arme (vârfuri de săgeţi, suliţe, cuţite), accesorii de echipament militar etc.
Castrul are formă dreptunghiulară, cu laturile de 132 m şi 98 m. În partea centrală a incintei au fost clădite horreum (magazia de cereale), clădirea ofiţerilor, principalia (comandamentul), paetorium (clădirea comandamentului castrului).
De o parte şi de alta a acestor construcţii de piatră, la nord şi la sud, erau plasate hibernalia (barăcile soldaţilor). Aici poate fi văzut şi ingeniosul sistem de încălzire specific tehnicii romane, aşa-numitul hypocaustum, reconstituit în locuinţa comandantului.
În 2022, Consiliului Judeţean Argeş a aprobat proiectul privind 'Reabilitarea, conservarea şi punerea în valoare a Castrului Roman Jidova', proiect ce va fi depus spre finanţare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Proiectul prevede lucrări de restaurare, consolidare şi punere în valoare a porţii principale de acces în castru - poarta Praetorian, precum şi punerea în valoare şi includerea în circuitul de vizitare a 'clădirii ofiţerilor' şi a apartamentului centurionului din baracă aflată în retentura dextra.
De asemenea, proiectul prevede şi intervenţii de reconsolidare a zonelor restaurate în anii '70 şi '80, păstrând cota de nivel până la care au fost ridicate zidurile construcţiilor antice la momentul respectiv.
Intenţia este de a reface expoziţia permanentă a sitului utilizând instalaţii de tip Virtual reality şi alte tehnici multi-media şi, evident, pentru că aici este practic un loc unde se desfăşoară în continuare activitate arheologică, se doreşte organizarea unui centru ştiinţific de studiere a limes-ului transalutan.
Afisari: 40
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Flux Agerpres
22:34 - UE: Undă verde pentru crearea de centre în străinătate unde să fie trimiși migranții ilegali
21:46 - Traficul pe Podul Dunării va fi suspendat pe 4 iunie din cauza unor lucrari majore de reparații