Comunicat de presă - Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca
Cercetătorii UBB au identificat factorii determinanţi ai înclinaţiei studenţilor români către învăţământul online
O echipă de cercetători ai Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA), au diseminat recent rezultatele unui studiu privind factorii determinanţi ai înclinaţiei studenţilor români către învăţământul online şi ai intenţiei acestora de a abandona studiile în ipoteza indisponibilizării acestui format al procesului didactic.
Cercetarea a fost derulată într-un moment delicat al 'noii realităţi', în perioada ulterioară principalelor valuri ale pandemiei de COVID-19, marcată în sistemul de învăţământ superior românesc de tranziţia către o 'normalitate' în care activităţile faţă în faţă şi cele online alternau, iar fiecare dintre ele păreau un lucru obişnuit atât pentru studenţi, cât şi pentru dascăli. Culegerea datelor necesare studiului s-a realizat cu sprijinul structurilor de conducere ale FSEGA (cea mai mare facultate cu profil economic din România), toţi studenţii facultăţii fiind invitaţi să îşi exprime opiniile prin intermediul unui chestionar. Rata de participare a fost de circa 18% din totalul studenţilor, rezultând un eşantion final validat care a cuprins 953 de studenţi.
Rezultatele cercetării au relevat faptul că satisfacţia studenţilor în raport cu componenta online a procesului didactic şi, implicit, înclinaţia lor către acest format, este influenţată pozitiv de patru elemente esenţiale: (1) utilitatea percepută a sistemului online folosit, (2) uşurinţă să în utilizare, (3) siguranţa sanitară conferită de către acest format de predare-învăţare, respectiv (4) compatibilitatea dintre sarcinile didactice şi tehnologia utilizată pentru implementarea învăţământului online. Mai departe, cu cât aceşti factori au valori mai ridicate, cu atât se accentuează intenţia studenţilor de a abandona studiile în cazul indisponibilizării componentei online a actului educaţional. În mod surprinzător, convenienţa conferită de învăţământul online (de exemplu, economia de timp şi de resurse financiare dată de faptul că nu mai este necesară deplasarea şi prezenţa fizică pentru a beneficia de actul educaţional) nu s-a dovedit a fi un factor relevant în determinarea satisfacţiei sau a înclinaţiei studenţilor către învăţământul online.
Studiul a avut în vedere şi investigarea unui set de factori cu potenţial inhibator pentru satisfacţia în raport cu studiul online şi pentru înclinaţia studenţilor către acest format didactic. Rezultatele cercetării au indicat faptul că izolarea socială şi profesională percepută ca o consecinţă a învăţământului online reprezintă un factor care afectează negativ şi puternic satisfacţia şi înclinaţia către acest format de predare-învăţare.
Mai departe, cu cât această izolare este mai puternic percepută, cu atât intenţiile de abandon şcolar în cazul indisponibilităţii formatului online se disipează. În mod surprinzător, cercetarea a evidenţiat faptul că stresul generat de utilizarea tehnologiei ('tehnostresul'), riscurile legate de confidenţialitate implicate de utilizarea mediului digital sau riscul general ca imersiunea în mediul online să afecteze negativ starea de bine a individului nu reprezintă factori suficient de puternici pentru a inhiba în mod real satisfacţia sau înclinaţia studenţilor către învăţământul online.
Pe lângă factorii mai sus amintiţi, rezultatele cercetării au relevat totodată faptul că un grad redus de sociabilitate al studenţilor, cuplat cu un set de norme sociale subiective favorabile (opinii favorabile despre învăţământul online din partea prietenilor, familiei, colegilor etc.) conduc de asemenea la creşterea înclinaţiei studenţilor către forma online a procesului didactic şi, indirect, la accentuarea intenţiei acestora de a abandona studiile în absenţa componentei online a activităţii didactice.
Concluzionând, studiul cercetătorilor UBB indică factorii pe care structurile de conducere din universităţile româneşti (şi nu numai) trebuie să îi gestioneze cu atenţie pentru a stimula sau inhiba (în funcţie de politica adoptată) înclinaţia studenţilor către varianta online a învăţării-predării, având în vedere că aceasta conduce mai departe la modificări în privinţa intenţiilor de abandon şcolar în situaţia renunţării la componenta virtuală a actului educaţional.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista 'Technological Forecasting and Social Change', aparţinând editurii internaţionale Elsevier.
Articolul poate fi consultat accesând linkul (http://dx.doi.org/10.1016/j.techfore.2024.123566).
Tradiţie şi Excelenţă prin Cultură-Ştiinţă-Inovaţie din 1581
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) este universitatea cu celmai complex profil academic din ţară (prin numărul de programe sicaracterul multicultural cu trei limbi academice oficiale: română, maghiară şi germană), cu tradiţia academică cea mai veche din România (începută acum 442 de ani - 1581), reprezentând de asemenea cea mai mare comunitate academică din ţară (cu peste 50.000 de oameni, din 15 localităţi şi 11 judeţe). De la fondare, UBB face parte din galeria universităţilor de prestigiu şi de referinţă din România, de şapte ani aflându-se pe prima poziţie în ţară în Metarankingul Universitar care sumarizează rankingurile internaţionale majore ale universităţilor.
În plus, de mai mulţi ani UBB ocupă primele poziţii în ţară în rankingurile internaţionale globale şi pe domenii, aflându-se constant între primele 5% universităţi ale lumii (din cele aproximativ 30000 existente), cu o infrastructură academică avansată (ex. Unităţi CDI integrate în reţele europene, laboratoare didactice modernizate siintegrate cu realitatea virtuală/ augmentată/ mixtă prin Centrul UBB-EON-XR etc.). Recent (2021), în urma auditului internaţional QS STAR, UBB a fost confirmată ca prima universitate world-class (QS*****) din România, din 2020 UBB a fost acceptată în GUILD, organizaţia unora din cele maiprestigioase universităţi europene world-class/ research-intensive, a primit distincţia europeană HR Award for Excellence, iar din 2021 /2022 este partea alianţei universităţilor europene EUTOPIA.
Direcţia Comunicare şi PR a UBB
O echipă de cercetători ai Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA), au diseminat recent rezultatele unui studiu privind factorii determinanţi ai înclinaţiei studenţilor români către învăţământul online şi ai intenţiei acestora de a abandona studiile în ipoteza indisponibilizării acestui format al procesului didactic.
Cercetarea a fost derulată într-un moment delicat al 'noii realităţi', în perioada ulterioară principalelor valuri ale pandemiei de COVID-19, marcată în sistemul de învăţământ superior românesc de tranziţia către o 'normalitate' în care activităţile faţă în faţă şi cele online alternau, iar fiecare dintre ele păreau un lucru obişnuit atât pentru studenţi, cât şi pentru dascăli. Culegerea datelor necesare studiului s-a realizat cu sprijinul structurilor de conducere ale FSEGA (cea mai mare facultate cu profil economic din România), toţi studenţii facultăţii fiind invitaţi să îşi exprime opiniile prin intermediul unui chestionar. Rata de participare a fost de circa 18% din totalul studenţilor, rezultând un eşantion final validat care a cuprins 953 de studenţi.
Rezultatele cercetării au relevat faptul că satisfacţia studenţilor în raport cu componenta online a procesului didactic şi, implicit, înclinaţia lor către acest format, este influenţată pozitiv de patru elemente esenţiale: (1) utilitatea percepută a sistemului online folosit, (2) uşurinţă să în utilizare, (3) siguranţa sanitară conferită de către acest format de predare-învăţare, respectiv (4) compatibilitatea dintre sarcinile didactice şi tehnologia utilizată pentru implementarea învăţământului online. Mai departe, cu cât aceşti factori au valori mai ridicate, cu atât se accentuează intenţia studenţilor de a abandona studiile în cazul indisponibilizării componentei online a actului educaţional. În mod surprinzător, convenienţa conferită de învăţământul online (de exemplu, economia de timp şi de resurse financiare dată de faptul că nu mai este necesară deplasarea şi prezenţa fizică pentru a beneficia de actul educaţional) nu s-a dovedit a fi un factor relevant în determinarea satisfacţiei sau a înclinaţiei studenţilor către învăţământul online.
Studiul a avut în vedere şi investigarea unui set de factori cu potenţial inhibator pentru satisfacţia în raport cu studiul online şi pentru înclinaţia studenţilor către acest format didactic. Rezultatele cercetării au indicat faptul că izolarea socială şi profesională percepută ca o consecinţă a învăţământului online reprezintă un factor care afectează negativ şi puternic satisfacţia şi înclinaţia către acest format de predare-învăţare.
Mai departe, cu cât această izolare este mai puternic percepută, cu atât intenţiile de abandon şcolar în cazul indisponibilităţii formatului online se disipează. În mod surprinzător, cercetarea a evidenţiat faptul că stresul generat de utilizarea tehnologiei ('tehnostresul'), riscurile legate de confidenţialitate implicate de utilizarea mediului digital sau riscul general ca imersiunea în mediul online să afecteze negativ starea de bine a individului nu reprezintă factori suficient de puternici pentru a inhiba în mod real satisfacţia sau înclinaţia studenţilor către învăţământul online.
Pe lângă factorii mai sus amintiţi, rezultatele cercetării au relevat totodată faptul că un grad redus de sociabilitate al studenţilor, cuplat cu un set de norme sociale subiective favorabile (opinii favorabile despre învăţământul online din partea prietenilor, familiei, colegilor etc.) conduc de asemenea la creşterea înclinaţiei studenţilor către forma online a procesului didactic şi, indirect, la accentuarea intenţiei acestora de a abandona studiile în absenţa componentei online a activităţii didactice.
Concluzionând, studiul cercetătorilor UBB indică factorii pe care structurile de conducere din universităţile româneşti (şi nu numai) trebuie să îi gestioneze cu atenţie pentru a stimula sau inhiba (în funcţie de politica adoptată) înclinaţia studenţilor către varianta online a învăţării-predării, având în vedere că aceasta conduce mai departe la modificări în privinţa intenţiilor de abandon şcolar în situaţia renunţării la componenta virtuală a actului educaţional.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista 'Technological Forecasting and Social Change', aparţinând editurii internaţionale Elsevier.
Articolul poate fi consultat accesând linkul (http://dx.doi.org/10.1016/j.techfore.2024.123566).
Tradiţie şi Excelenţă prin Cultură-Ştiinţă-Inovaţie din 1581
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) este universitatea cu celmai complex profil academic din ţară (prin numărul de programe sicaracterul multicultural cu trei limbi academice oficiale: română, maghiară şi germană), cu tradiţia academică cea mai veche din România (începută acum 442 de ani - 1581), reprezentând de asemenea cea mai mare comunitate academică din ţară (cu peste 50.000 de oameni, din 15 localităţi şi 11 judeţe). De la fondare, UBB face parte din galeria universităţilor de prestigiu şi de referinţă din România, de şapte ani aflându-se pe prima poziţie în ţară în Metarankingul Universitar care sumarizează rankingurile internaţionale majore ale universităţilor.
În plus, de mai mulţi ani UBB ocupă primele poziţii în ţară în rankingurile internaţionale globale şi pe domenii, aflându-se constant între primele 5% universităţi ale lumii (din cele aproximativ 30000 existente), cu o infrastructură academică avansată (ex. Unităţi CDI integrate în reţele europene, laboratoare didactice modernizate siintegrate cu realitatea virtuală/ augmentată/ mixtă prin Centrul UBB-EON-XR etc.). Recent (2021), în urma auditului internaţional QS STAR, UBB a fost confirmată ca prima universitate world-class (QS*****) din România, din 2020 UBB a fost acceptată în GUILD, organizaţia unora din cele maiprestigioase universităţi europene world-class/ research-intensive, a primit distincţia europeană HR Award for Excellence, iar din 2021 /2022 este partea alianţei universităţilor europene EUTOPIA.
Direcţia Comunicare şi PR a UBB
Afisari: 30
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Flux Agerpres
01-06-2026 - Liban:Menținerea unei prezențe militare a Națiunilor Unite este 'necesară' după plecarea UNIFIL (raport ONU)
01-06-2026 - Rusia nu va lăsa fără răspuns decizia României de a închide Consulatul General al Federației Ruse din Constanța
01-06-2026 - Ambasada libaneză la Washington afirmă că Hezbollah a acceptat o 'încetare reciprocă a atacurilor' cu Israelul
01-06-2026 - UPDATE Fotbal: FC Voluntari a promovat în Superligă, după 3-0 în barajul cu FC Hermannstadt