Comunicat de presă - Primăria Municipiului Timişoara
Încrederea timişorenilor în direcţia în care se îndreaptă oraşul ajunge la 70%
Aproape 70% dintre timişoreni cred că Timişoara se îndreaptă într-o direcţie bună, în creştere faţă de anul precedent (65,7%) şi cea mai ridicată de până acum.
Pe de altă parte, timişorenii sunt mult mai pesimişti în legătură cu viitorul ţării, dar şi al Europei - arată datele Barometrului Calităţii Vieţii în Timişoara 2023, realizat în parteneriat de Primărie şi Universitatea de Vest Timişoara.
Astfel, 69,2% dintre timişoreni sunt convinşi că direcţia oraşului este bună, în timp ce doar 29,4% cred că România se îndreaptă într-o direcţie bună şi 41,2% apreciază o direcţia bună a Europei.
'Menţinerea unui nivel ridicat de satisfacţie generală este un semn pozitiv. Întotdeauna este loc pentru îmbunătăţiri, dar stabilitatea este încurajatoare pentru noi ca administraţie, este un indiciu că măsurile şi iniţiativele noastre sunt eficiente. Cred că cel mai bine se vede acest lucru în diferenţa uriaşă între optimismul privind direcţia Timişoarei, care a crescut faţă de anul trecut şi a ajuns la aproape 70%, şi pesimismul legat de direcţia ţării. Sunt şi alte puncte îmbucurătoare, cum ar fi creşterea numărului de timişoreni care folosesc transportul în comun. Feedback-ul timişorenilor este extrem de valoros pentru noi, prin intermediul acestui instrument care ne ajută să avem o radiografie a cum se trăieşte în Timişoara, o radiografie bazată pe date ştiinţifice.
Mulţumesc UVT, echipei de cercetare şi sperăm ca în viitor să colaborăm şi pentru cercetări care ne arată şi motivaţia din spatele răspunsurilor', a declarat viceprimarul Ruben Laţcău
'Această analiză, realizată în a opta ediţie, este foarte importantă pentru comunitate. Expertiza pe care UVT o are, prin cele unsprezece facultăţi componente, poate contribui semnificativ la bunul trai al cetăţenilor oraşului. Este mare nevoie de astfel de instrumente ştiinţifice, care pot deschide mintea, viziunea şi sufletul oamenilor, care generează astfel încredere. Odată ce aceste instrumente ştiinţifice există şi avem la dispoziţie rezultatele cercetărilor, nu mai rămâne decât ca cei din zona politică şi administrativă să le folosească, să-şi ghideze activitatea şi viitoarele decizii pentru îmbunătăţirea indicatorilor ce definesc calitatea vieţii. Proiectul Barometrului calităţii vieţii în Timişoara oferă un exemplu bun pentru ca să înţelegem că parteneriatele dintre universităţile timişorene, Alianţa Timişoara Universitară şi administraţia locală reprezintă cheia dezvoltării sustenabile a comunităţii.
Felicit Primăria Municipiului Timişoara pentru consecvenţă, pentru modul în care susţine realizarea sondajului şi dă utilitate datelor, la fel cum îi felicit şi pe realizatorii studiului, colegi cercetători din echipa de proiect, reprezentând mai multe dintre facultăţile UVT', a declarat rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea.
Per ansamblu, calitatea propriei vieţi rămâne ridicată, cu un grad de satisfacţie mai crescut la capitolul nivel de educaţie şi familie şi mai scăzut în privinţa situaţiei financiare şi a stării de sănătate.
Totodată, viaţa s-a îmbunătăţit pentru 33% dintre timişoreni, cifra asemănătoare celei din 2022. Pe de altă parte, se observă o creştere uşoară a celor pentru care viaţa este mai proastă, cea mai afectată categorie fiind cea a persoanelor peste 45 de ani. Timişorenii mai consideră că este uşor de găsit un loc de muncă în oraş, dar nu şi o locuinţă la un preţ bun, sunt foarte mulţumiţi de universităţile, şcolile din oraş şi facilităţile culturale din oraş, de accesul la magazine şi supermarketuri, iluminatul public, spaţiile pietonale din centrul oraşului şi de transportul în comun. În plus, pentru 87% dintre timişoreni, recuperarea şi folosirea corectă a patrimoniului oraşului este importantă. În schimb, timişorenii sunt cei mai nemulţumiţi de spitalele din oraş - 19%, de administraţia locală - 16% şi de serviciile sociale oferite copiilor, vârstnicilor şi persoanelor cu dizabilităţi - 13%. Traficul auto rămâne o problemă - mai arată datele Barometrului.
În privinţa mobilităţii, peste 50% dintre timişoreni susţin că folosesc transportul în comun, în creştere cu aproape 5%, comparativ cu 2022, şi în creştere constantă după pandemie, când a scăzut semnificativ. Sunt apreciate apropierea de casă, siguranţa şi confortul, iar la polul opus sunt frecvenţa cu care circulă şi respectarea programului afişat. Cel mai utilizat mijloc de transport rămâne totuşi maşina personală - aproape 62% dintre timişoreni susţin că se deplasează cu autoturismul propriu. În ceea ce priveşte calitatea mediului înconjurător, gradul de satisfacţie se apropie de 60% pentru calitatea aerului, apei de la robinet, curăţenie, zgomot şi spaţii verzi şi parcuri în cartier.
În cartiere, percepţia diferă de la unul la altul dar, per ansamblu, cel mai ridicat grad de mulţumire este legat de relaţiile cu vecinii, de nivelul de siguranţă noaptea şi de pieţele agroalimentare. La polul opus, nemulţumirea este legată de lipsa locurilor de parcare şi de facilităţile sportive şi de posibilităţile de petrecere a timpului liber în cartier.
Percepţia generală asupra TM2023 este una pozitivă, iar în cea mai mare măsură, persoanele care au participat la 1 sau mai multe evenimente au vârste cuprinse între 18-55 ani şi au studii superioare.
Barometrul privind calitatea vieţii în Municipiul Timişoara 2023 a ajuns la cea de-a 8-a ediţie şi este realizat Universitatea de Vest prin Departamentul de Sociologie al Facultăţii de Sociologie şi Psihologie.
A fost realizat pe un eşantion de 2.525 de persoane, prin metoda faţă în faţă sau online. Marja de eroare este de ą 2,1% pentru un nivel de încredere de 95%.
Echipa de cercetare de la UVT este formată din: coordonator proiect: conf. Univ. Dr. Marius Matichescu, membrii echipei: lector univ. Dr. Alexandru Drăgan, prof. Univ. Dr. Delia Varga, conf. Univ. Dr. Daniel Lucheş, lector univ. Dr. Silvia Fierăscu, conf. Univ. Dr. Claudiu Boţoc, asist. Cercetare Livia Onici, asist. Cercetare Madalina Giurgi, asist. Cercetare Raluca Răducanu.
Serviciul Comunicare
Aproape 70% dintre timişoreni cred că Timişoara se îndreaptă într-o direcţie bună, în creştere faţă de anul precedent (65,7%) şi cea mai ridicată de până acum.
Pe de altă parte, timişorenii sunt mult mai pesimişti în legătură cu viitorul ţării, dar şi al Europei - arată datele Barometrului Calităţii Vieţii în Timişoara 2023, realizat în parteneriat de Primărie şi Universitatea de Vest Timişoara.
Astfel, 69,2% dintre timişoreni sunt convinşi că direcţia oraşului este bună, în timp ce doar 29,4% cred că România se îndreaptă într-o direcţie bună şi 41,2% apreciază o direcţia bună a Europei.
'Menţinerea unui nivel ridicat de satisfacţie generală este un semn pozitiv. Întotdeauna este loc pentru îmbunătăţiri, dar stabilitatea este încurajatoare pentru noi ca administraţie, este un indiciu că măsurile şi iniţiativele noastre sunt eficiente. Cred că cel mai bine se vede acest lucru în diferenţa uriaşă între optimismul privind direcţia Timişoarei, care a crescut faţă de anul trecut şi a ajuns la aproape 70%, şi pesimismul legat de direcţia ţării. Sunt şi alte puncte îmbucurătoare, cum ar fi creşterea numărului de timişoreni care folosesc transportul în comun. Feedback-ul timişorenilor este extrem de valoros pentru noi, prin intermediul acestui instrument care ne ajută să avem o radiografie a cum se trăieşte în Timişoara, o radiografie bazată pe date ştiinţifice.
Mulţumesc UVT, echipei de cercetare şi sperăm ca în viitor să colaborăm şi pentru cercetări care ne arată şi motivaţia din spatele răspunsurilor', a declarat viceprimarul Ruben Laţcău
'Această analiză, realizată în a opta ediţie, este foarte importantă pentru comunitate. Expertiza pe care UVT o are, prin cele unsprezece facultăţi componente, poate contribui semnificativ la bunul trai al cetăţenilor oraşului. Este mare nevoie de astfel de instrumente ştiinţifice, care pot deschide mintea, viziunea şi sufletul oamenilor, care generează astfel încredere. Odată ce aceste instrumente ştiinţifice există şi avem la dispoziţie rezultatele cercetărilor, nu mai rămâne decât ca cei din zona politică şi administrativă să le folosească, să-şi ghideze activitatea şi viitoarele decizii pentru îmbunătăţirea indicatorilor ce definesc calitatea vieţii. Proiectul Barometrului calităţii vieţii în Timişoara oferă un exemplu bun pentru ca să înţelegem că parteneriatele dintre universităţile timişorene, Alianţa Timişoara Universitară şi administraţia locală reprezintă cheia dezvoltării sustenabile a comunităţii.
Felicit Primăria Municipiului Timişoara pentru consecvenţă, pentru modul în care susţine realizarea sondajului şi dă utilitate datelor, la fel cum îi felicit şi pe realizatorii studiului, colegi cercetători din echipa de proiect, reprezentând mai multe dintre facultăţile UVT', a declarat rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea.
Per ansamblu, calitatea propriei vieţi rămâne ridicată, cu un grad de satisfacţie mai crescut la capitolul nivel de educaţie şi familie şi mai scăzut în privinţa situaţiei financiare şi a stării de sănătate.
Totodată, viaţa s-a îmbunătăţit pentru 33% dintre timişoreni, cifra asemănătoare celei din 2022. Pe de altă parte, se observă o creştere uşoară a celor pentru care viaţa este mai proastă, cea mai afectată categorie fiind cea a persoanelor peste 45 de ani. Timişorenii mai consideră că este uşor de găsit un loc de muncă în oraş, dar nu şi o locuinţă la un preţ bun, sunt foarte mulţumiţi de universităţile, şcolile din oraş şi facilităţile culturale din oraş, de accesul la magazine şi supermarketuri, iluminatul public, spaţiile pietonale din centrul oraşului şi de transportul în comun. În plus, pentru 87% dintre timişoreni, recuperarea şi folosirea corectă a patrimoniului oraşului este importantă. În schimb, timişorenii sunt cei mai nemulţumiţi de spitalele din oraş - 19%, de administraţia locală - 16% şi de serviciile sociale oferite copiilor, vârstnicilor şi persoanelor cu dizabilităţi - 13%. Traficul auto rămâne o problemă - mai arată datele Barometrului.
În privinţa mobilităţii, peste 50% dintre timişoreni susţin că folosesc transportul în comun, în creştere cu aproape 5%, comparativ cu 2022, şi în creştere constantă după pandemie, când a scăzut semnificativ. Sunt apreciate apropierea de casă, siguranţa şi confortul, iar la polul opus sunt frecvenţa cu care circulă şi respectarea programului afişat. Cel mai utilizat mijloc de transport rămâne totuşi maşina personală - aproape 62% dintre timişoreni susţin că se deplasează cu autoturismul propriu. În ceea ce priveşte calitatea mediului înconjurător, gradul de satisfacţie se apropie de 60% pentru calitatea aerului, apei de la robinet, curăţenie, zgomot şi spaţii verzi şi parcuri în cartier.
În cartiere, percepţia diferă de la unul la altul dar, per ansamblu, cel mai ridicat grad de mulţumire este legat de relaţiile cu vecinii, de nivelul de siguranţă noaptea şi de pieţele agroalimentare. La polul opus, nemulţumirea este legată de lipsa locurilor de parcare şi de facilităţile sportive şi de posibilităţile de petrecere a timpului liber în cartier.
Percepţia generală asupra TM2023 este una pozitivă, iar în cea mai mare măsură, persoanele care au participat la 1 sau mai multe evenimente au vârste cuprinse între 18-55 ani şi au studii superioare.
Barometrul privind calitatea vieţii în Municipiul Timişoara 2023 a ajuns la cea de-a 8-a ediţie şi este realizat Universitatea de Vest prin Departamentul de Sociologie al Facultăţii de Sociologie şi Psihologie.
A fost realizat pe un eşantion de 2.525 de persoane, prin metoda faţă în faţă sau online. Marja de eroare este de ą 2,1% pentru un nivel de încredere de 95%.
Echipa de cercetare de la UVT este formată din: coordonator proiect: conf. Univ. Dr. Marius Matichescu, membrii echipei: lector univ. Dr. Alexandru Drăgan, prof. Univ. Dr. Delia Varga, conf. Univ. Dr. Daniel Lucheş, lector univ. Dr. Silvia Fierăscu, conf. Univ. Dr. Claudiu Boţoc, asist. Cercetare Livia Onici, asist. Cercetare Madalina Giurgi, asist. Cercetare Raluca Răducanu.
Serviciul Comunicare
Afisari: 36
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.