Comunicat de presă - Uniunea Armenilor din România
Festivalul Strada Armenească revine pe 2, 3 şi 4 august, cu o nouă ediţie în Grădina Botanică din Bucureşti
Festivalul Strada Armenească revine pentru cea de-a opta ediţie, pe 2, 3 şi 4 august în Grădina Botanică din Bucureşti. Concerte live, DJ seturi, gastronomie, târg, expoziţii, ateliere şi relaxare. Publicul este aşteptat într-o adevărată oază multiculturală, pentru a se bucura de concerte live cu trupele Subcarpaţi, Ladaniva, Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Fanfara Zece Prăjini, Paulina, Karin Band, şi alţii. Intrarea la festival este liberă.
Uniunea Armenilor din România prezintă cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Strada Armenească, pe 2, 3 şi 4 august, pentru al doilea an consecutiv în 'Grădina Botanică Dimitrie Brândză' din Bucureşti, care devine cu acest prilej un hub multicultural în natura urbană, aducând cultura şi tradiţiile armeneşti mai aproape de publicul larg, vreme de trei zile.
Cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Strada Armenească aduce trei zile de poveste, pentru cei care doresc să descopere un eveniment aflat la graniţa dintre culturi, generaţii, tradiţional şi contemporan, aducând în prim plan cultura armeană în vastele ei manifestări, dar şi diversitatea culturală a Bucureştiului. Vreme de trei zile, Grădina Botanică din Bucureşti va găzdui nouă concerte de muzică live ale unor artişti din Armenia şi România, DJ seturi, jam sessions multiculturale, târg meşteşugăresc, iar participanţii se vor bucura de asemenea de gastronomii internaţionale, cafea la nisip, scofeturi armeneşti, expoziţii, o bibliotecă în natură şi ateliere susţinute de artişti din Armenia.
Cei mici vor avea o zonă dedicată, unde se vor putea juca şi bucura de numeroase activităţi în aer liber. Această nouă ediţie are ca punct central diaspora armeană, una dintre cele mai vechi şi importante comunităţi diasporice, având o prezenţă semnificativă în diverse ţări în urma persecuţiilor şi genocidului din timpul Primului Război Mondial. Armenii şi-au păstrat identitatea şi cultura, influenţând profund cultura universală prin artă, literatură, muzică şi arhitectură. În România, diaspora armeană a contribuit la diversitatea culturală, îmbogăţind patrimoniul românesc prin tradiţii, obiceiuri, evenimente cultural-artistice, expoziţii şi concerte. Astfel, influenţele armenilor în cultura română continuă să fie prezente şi semnificative.
Iată artiştii care vor urca pe scena din Grădina Botanică, în cele trei zile ale Festivalului Strada Armenească, ediţia VIII:
SUBCARPAŢI (România)
Cea mai mare grupare muzicală independentă din România, trupa Subcarpati s-a născut în urmă cu 10 ani, la iniţiativa lui Bean MC şi este compusă dintr-un grup de prieteni mânaţi de pasiunea pentru muzică şi folclor. La graniţa dintre folclor şi ritmuri moderne, de electro şi hip-hop, Subcarpaţi pun preţ pe tot ce înseamnă tradiţional românesc.
https://www.youtube.com/watch?v=Suh3QEf1lgU
LADANIVA (Armenia-Franţa)
LADANIVA este formată din vocalista armeană Jaklin Baghdasaryan şi multi-instrumentistul francez Louis Thomas. De la melodii tradiţionale balcanice la ritmurile de maloya, jazz şi reggae, despre muzica acestui duo se consideră că are capacitatea de a transcende graniţele, îmbinând melodii tradiţionale armeneşti cu influenţe provenite din călătoriile lor extinse în America Latină, Africa şi Insula Reunion.
Fondată în 2019, Ladaniva a câştigat iniţial apreciere virală cu melodia lor de succes Vay Aman (2020), care a evidenţiat stilul lor proaspăt şi abordarea inovatoare asupra muzicii mondiale. Trupa şi-a lansat albumul de debut eponim sub labelul francez PIAS în 2023. În 2024, au reprezentat Armenia la concursul Eurovision şi au devenit cunoscuţi în România odată cu lansarea cover-ului la piesa 'Şaraiman'.
https://www.youtube.com/watch?v=vGGbp88ziXU
OVIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ ŞI FANFARA ZECE PRĂJINI (România)
Ovidiu Lipan Ţăndărică este un artist complex, fiind unul din protagoniştii rock-ului românesc. Jumătate din viaţă şi-a petrecut-o în exil, în Germania, întorcându-se pe meleagurile româneşti după Revoluţie. Întors în ţară, a început să promoveze cultura muzicală românească şi armânească, prin realizarea mai multor albume diferite din punct de vedere stilistic. Compoziţiile sale, 'Natalis', 'Margareta', 'Ave Maria', 'Tango Toledo', au devenit piese de referinţă pentru genurile multi-etnice care convieţuiesc în spaţiul românesc. Fanfara Shukar numită şi 'Speranţa' (în limba română) este o fanfară din satul Zece Prăjini, Iaşi, care s-a remarcat prin muzica cu tonalităţi balcanice, stilul lor fiind asociat cu cel al lui Goran Bregovic. Drumul formaţiei a căpătat avânt odată cu remarcarea ei de către Speranţa Rădulescu, etno-muzicolog la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, în ediţia din 1989 a Cântării României.
https://www.youtube.com/watch?v=jl0LLJDFblo
PAULINA (România)
Paulina a urmat lecţii de pian, de canto şi de vioară, însă este tipologia de artistă care se lasă ghidată de intuiţie. Crescută printre casete, aproape de lăutari şi oameni creativi, provine dintr-o familie de muzicieni în cadrul căreia a învăţat să iubească viaţa prin artă, printre metalişti şi printre lăutari. Prin întreaga lume, Paulina caută frumuseţea din neconvenţional, cu inocenţă şi blândeţe. Paulina a devenit cunoscută odată cu lansarea pieselor Fetiţa ta de milioane, Bucureşti sau Cântec de dor, compuse în stilul de început al anilor '90.
https://www.youtube.com/watch?v=I9KS8oZQ9Ik
KARIN BAND (Armenia)
Karin Band este un ansamblu de muzică din Armenia, cunoscut la nivel internaţional pentru prestaţiile captivante şi stilul unic. Fondatorul şi directorul creativ al grupului, Gagik Ginosyan, onorat cu titlul de Artist Cultural al Republicii Armenia, a petrecut ani de zile pentru a documenta şi a culege dansuri şi cântece tradiţionale atât din Armenia, cât şi de la bătrânii comunităţilor armeneşti istorice din împrejurimi, pentru a putea reda tradiţiile muzicale armeneşti.
https://www.youtube.com/watch?v=FHnPpek2-lo
HAYK KAROYI FEAT. SUSANNA NAJARIAN (Armenia)
Hayk Karoyi este muzician contemporan, multi-instrumentist, compozitor din Erevan, Armenia, cunoscut la nivel naţional drept cel mai curajos tânăr artist contemporan creator de muzică experimentală. Absolvent al Conservatorului din Erevan, clasa de instrumente naţionale de suflat din lemn, şi-a început călătoria pornind de la muzica tradiţională armeană şi instrumentele tradiţionale, experimentând în decursul anilor de studiu diverse genuri de muzică în căutarea unor noi inspiraţii şi perspective în muzică. Susanna Najarian este solista grupului armean Ethno colors, a cărui miză este de a colecţiona cântece vechi şi melodii rituale din satele Armeniei, şi de a crea noi aranjamente muzicale.
https://www.youtube.com/watch?v=nebgZGhZHys
JINJ (Armenia)
Fondată în Armenia postbelică în 2021 de către Sevana Tchakerian şi Gor Tadevosyan, trupa JINJ îmbină ritmuri electronice şi hip-hop francez cu muzică tradiţională armenească, creând un sunet neconvenţional inedit numit Armobeat, ce-şi are rădăcinile în tradiţie, având ca sursă de inspiraţie atât munţii măreţi ai Armeniei, cât şi ritmul efervescent al oraşului, într-un amestec mistic de 808 (sintetizator de percuţie cu un bass foarte jos) şi fluiere ciobăneşti.
https://www.youtube.com/watch?v=3B1andTjJ0Q
PRIMA DRAGOSTE (Republica Moldova)
Cu o voce puternică şi romantică, Prima Dragoste te invită într-o lume a libertăţii în care emoţiile dansează pe ritmul captivant al versurilor pieselor sale. Talentul său extraordinar şi pasiunea autentică pentru muzică au contribuit la consolidarea poziţiei sale ca o artistă apreciată şi respectată în industrie. Prima Dragoste a lansat primul său EP, intitulat 'Epigraf', în 2022, cuprinzând cinci piese ce reflectă versatilitatea ei în muzică şi capacitatea de a transmite emoţii autentice. Pe lângă succesul său solo, Prima Dragoste a colaborat cu diverşi artişti precum Satoshi pentru piesa 'I Love You' şi Amedeo pentru melodia 'Fosta', demonstrând versatilitatea sa şi capacitatea de a se adapta la diferite stiluri muzicale.
https://www.youtube.com/watch?v=9xuBNt4VSf0
DESPRE UNIUNEA ARMENILOR DIN ROMÂNIA
Uniunea Armenilor din România este o organizaţie non-guvernamentală constituită în anul 1919, cu scopul de a-i ajuta pe armenii refugiaţi în România după Genocidul din 1915.
După 1990, Comunitatea armeană a reînfiinţat Uniunea Armenilor din România, dorind să păstreze moştenirea culturală şi spirituală a armenilor de pe aceste meleaguri, dar şi să promoveze cultura şi tradiţiile armene în rândul publicului larg.
Festivalul Strada Armenească este organizat de Uniunea Armenilor din România, finanţat de Guvernul României prin Departamentul de Relaţii Interetnice.
Parteneri: Centrul Cultural Armean, Ambasada Armeniei în România, The Fresh, Grădina Botanică 'Dimitrie Brândză', Universitatea din Bucureşti, Centrul Cultural Subcarpaţi, Blue, Autonom, Persil.
Parteneri media: Rock FM, Cărtureşti, Agerpres, Zile şi nopţi, Utopia Balcanică, IQ Ads & Smark, Life.ro, Munteanu Recomandă, Blitz TV, Happ.ro, Editura Ararat, Ziarul Ararat.
Intrarea este liberă, iar accesul se realizează în limita capacităţii.
Pentru accesul în spaţiul Grădinii Botanice se achită un bilet de intrare, în valoare de 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru pensionari, elevi şi studenţi. Taxa poate fi achitată în avans, începând cu 1 august, de aici: https://events.unibuc.ro/gradina-botanica/intrare-22/
Evenimentul Facebook: https://www.facebook.com/events/494598436289398
Instagram: www.instagram.com/stradaarmeneasca/
Festivalul Strada Armenească revine pentru cea de-a opta ediţie, pe 2, 3 şi 4 august în Grădina Botanică din Bucureşti. Concerte live, DJ seturi, gastronomie, târg, expoziţii, ateliere şi relaxare. Publicul este aşteptat într-o adevărată oază multiculturală, pentru a se bucura de concerte live cu trupele Subcarpaţi, Ladaniva, Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Fanfara Zece Prăjini, Paulina, Karin Band, şi alţii. Intrarea la festival este liberă.
Uniunea Armenilor din România prezintă cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Strada Armenească, pe 2, 3 şi 4 august, pentru al doilea an consecutiv în 'Grădina Botanică Dimitrie Brândză' din Bucureşti, care devine cu acest prilej un hub multicultural în natura urbană, aducând cultura şi tradiţiile armeneşti mai aproape de publicul larg, vreme de trei zile.
Cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Strada Armenească aduce trei zile de poveste, pentru cei care doresc să descopere un eveniment aflat la graniţa dintre culturi, generaţii, tradiţional şi contemporan, aducând în prim plan cultura armeană în vastele ei manifestări, dar şi diversitatea culturală a Bucureştiului. Vreme de trei zile, Grădina Botanică din Bucureşti va găzdui nouă concerte de muzică live ale unor artişti din Armenia şi România, DJ seturi, jam sessions multiculturale, târg meşteşugăresc, iar participanţii se vor bucura de asemenea de gastronomii internaţionale, cafea la nisip, scofeturi armeneşti, expoziţii, o bibliotecă în natură şi ateliere susţinute de artişti din Armenia.
Cei mici vor avea o zonă dedicată, unde se vor putea juca şi bucura de numeroase activităţi în aer liber. Această nouă ediţie are ca punct central diaspora armeană, una dintre cele mai vechi şi importante comunităţi diasporice, având o prezenţă semnificativă în diverse ţări în urma persecuţiilor şi genocidului din timpul Primului Război Mondial. Armenii şi-au păstrat identitatea şi cultura, influenţând profund cultura universală prin artă, literatură, muzică şi arhitectură. În România, diaspora armeană a contribuit la diversitatea culturală, îmbogăţind patrimoniul românesc prin tradiţii, obiceiuri, evenimente cultural-artistice, expoziţii şi concerte. Astfel, influenţele armenilor în cultura română continuă să fie prezente şi semnificative.
Iată artiştii care vor urca pe scena din Grădina Botanică, în cele trei zile ale Festivalului Strada Armenească, ediţia VIII:
SUBCARPAŢI (România)
Cea mai mare grupare muzicală independentă din România, trupa Subcarpati s-a născut în urmă cu 10 ani, la iniţiativa lui Bean MC şi este compusă dintr-un grup de prieteni mânaţi de pasiunea pentru muzică şi folclor. La graniţa dintre folclor şi ritmuri moderne, de electro şi hip-hop, Subcarpaţi pun preţ pe tot ce înseamnă tradiţional românesc.
https://www.youtube.com/watch?v=Suh3QEf1lgU
LADANIVA (Armenia-Franţa)
LADANIVA este formată din vocalista armeană Jaklin Baghdasaryan şi multi-instrumentistul francez Louis Thomas. De la melodii tradiţionale balcanice la ritmurile de maloya, jazz şi reggae, despre muzica acestui duo se consideră că are capacitatea de a transcende graniţele, îmbinând melodii tradiţionale armeneşti cu influenţe provenite din călătoriile lor extinse în America Latină, Africa şi Insula Reunion.
Fondată în 2019, Ladaniva a câştigat iniţial apreciere virală cu melodia lor de succes Vay Aman (2020), care a evidenţiat stilul lor proaspăt şi abordarea inovatoare asupra muzicii mondiale. Trupa şi-a lansat albumul de debut eponim sub labelul francez PIAS în 2023. În 2024, au reprezentat Armenia la concursul Eurovision şi au devenit cunoscuţi în România odată cu lansarea cover-ului la piesa 'Şaraiman'.
https://www.youtube.com/watch?v=vGGbp88ziXU
OVIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ ŞI FANFARA ZECE PRĂJINI (România)
Ovidiu Lipan Ţăndărică este un artist complex, fiind unul din protagoniştii rock-ului românesc. Jumătate din viaţă şi-a petrecut-o în exil, în Germania, întorcându-se pe meleagurile româneşti după Revoluţie. Întors în ţară, a început să promoveze cultura muzicală românească şi armânească, prin realizarea mai multor albume diferite din punct de vedere stilistic. Compoziţiile sale, 'Natalis', 'Margareta', 'Ave Maria', 'Tango Toledo', au devenit piese de referinţă pentru genurile multi-etnice care convieţuiesc în spaţiul românesc. Fanfara Shukar numită şi 'Speranţa' (în limba română) este o fanfară din satul Zece Prăjini, Iaşi, care s-a remarcat prin muzica cu tonalităţi balcanice, stilul lor fiind asociat cu cel al lui Goran Bregovic. Drumul formaţiei a căpătat avânt odată cu remarcarea ei de către Speranţa Rădulescu, etno-muzicolog la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, în ediţia din 1989 a Cântării României.
https://www.youtube.com/watch?v=jl0LLJDFblo
PAULINA (România)
Paulina a urmat lecţii de pian, de canto şi de vioară, însă este tipologia de artistă care se lasă ghidată de intuiţie. Crescută printre casete, aproape de lăutari şi oameni creativi, provine dintr-o familie de muzicieni în cadrul căreia a învăţat să iubească viaţa prin artă, printre metalişti şi printre lăutari. Prin întreaga lume, Paulina caută frumuseţea din neconvenţional, cu inocenţă şi blândeţe. Paulina a devenit cunoscută odată cu lansarea pieselor Fetiţa ta de milioane, Bucureşti sau Cântec de dor, compuse în stilul de început al anilor '90.
https://www.youtube.com/watch?v=I9KS8oZQ9Ik
KARIN BAND (Armenia)
Karin Band este un ansamblu de muzică din Armenia, cunoscut la nivel internaţional pentru prestaţiile captivante şi stilul unic. Fondatorul şi directorul creativ al grupului, Gagik Ginosyan, onorat cu titlul de Artist Cultural al Republicii Armenia, a petrecut ani de zile pentru a documenta şi a culege dansuri şi cântece tradiţionale atât din Armenia, cât şi de la bătrânii comunităţilor armeneşti istorice din împrejurimi, pentru a putea reda tradiţiile muzicale armeneşti.
https://www.youtube.com/watch?v=FHnPpek2-lo
HAYK KAROYI FEAT. SUSANNA NAJARIAN (Armenia)
Hayk Karoyi este muzician contemporan, multi-instrumentist, compozitor din Erevan, Armenia, cunoscut la nivel naţional drept cel mai curajos tânăr artist contemporan creator de muzică experimentală. Absolvent al Conservatorului din Erevan, clasa de instrumente naţionale de suflat din lemn, şi-a început călătoria pornind de la muzica tradiţională armeană şi instrumentele tradiţionale, experimentând în decursul anilor de studiu diverse genuri de muzică în căutarea unor noi inspiraţii şi perspective în muzică. Susanna Najarian este solista grupului armean Ethno colors, a cărui miză este de a colecţiona cântece vechi şi melodii rituale din satele Armeniei, şi de a crea noi aranjamente muzicale.
https://www.youtube.com/watch?v=nebgZGhZHys
JINJ (Armenia)
Fondată în Armenia postbelică în 2021 de către Sevana Tchakerian şi Gor Tadevosyan, trupa JINJ îmbină ritmuri electronice şi hip-hop francez cu muzică tradiţională armenească, creând un sunet neconvenţional inedit numit Armobeat, ce-şi are rădăcinile în tradiţie, având ca sursă de inspiraţie atât munţii măreţi ai Armeniei, cât şi ritmul efervescent al oraşului, într-un amestec mistic de 808 (sintetizator de percuţie cu un bass foarte jos) şi fluiere ciobăneşti.
https://www.youtube.com/watch?v=3B1andTjJ0Q
PRIMA DRAGOSTE (Republica Moldova)
Cu o voce puternică şi romantică, Prima Dragoste te invită într-o lume a libertăţii în care emoţiile dansează pe ritmul captivant al versurilor pieselor sale. Talentul său extraordinar şi pasiunea autentică pentru muzică au contribuit la consolidarea poziţiei sale ca o artistă apreciată şi respectată în industrie. Prima Dragoste a lansat primul său EP, intitulat 'Epigraf', în 2022, cuprinzând cinci piese ce reflectă versatilitatea ei în muzică şi capacitatea de a transmite emoţii autentice. Pe lângă succesul său solo, Prima Dragoste a colaborat cu diverşi artişti precum Satoshi pentru piesa 'I Love You' şi Amedeo pentru melodia 'Fosta', demonstrând versatilitatea sa şi capacitatea de a se adapta la diferite stiluri muzicale.
https://www.youtube.com/watch?v=9xuBNt4VSf0
DESPRE UNIUNEA ARMENILOR DIN ROMÂNIA
Uniunea Armenilor din România este o organizaţie non-guvernamentală constituită în anul 1919, cu scopul de a-i ajuta pe armenii refugiaţi în România după Genocidul din 1915.
După 1990, Comunitatea armeană a reînfiinţat Uniunea Armenilor din România, dorind să păstreze moştenirea culturală şi spirituală a armenilor de pe aceste meleaguri, dar şi să promoveze cultura şi tradiţiile armene în rândul publicului larg.
Festivalul Strada Armenească este organizat de Uniunea Armenilor din România, finanţat de Guvernul României prin Departamentul de Relaţii Interetnice.
Parteneri: Centrul Cultural Armean, Ambasada Armeniei în România, The Fresh, Grădina Botanică 'Dimitrie Brândză', Universitatea din Bucureşti, Centrul Cultural Subcarpaţi, Blue, Autonom, Persil.
Parteneri media: Rock FM, Cărtureşti, Agerpres, Zile şi nopţi, Utopia Balcanică, IQ Ads & Smark, Life.ro, Munteanu Recomandă, Blitz TV, Happ.ro, Editura Ararat, Ziarul Ararat.
Intrarea este liberă, iar accesul se realizează în limita capacităţii.
Pentru accesul în spaţiul Grădinii Botanice se achită un bilet de intrare, în valoare de 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru pensionari, elevi şi studenţi. Taxa poate fi achitată în avans, începând cu 1 august, de aici: https://events.unibuc.ro/gradina-botanica/intrare-22/
Evenimentul Facebook: https://www.facebook.com/events/494598436289398
Instagram: www.instagram.com/stradaarmeneasca/
Afisari: 17
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].