Comunicat de presă - BNS
Către: Avocatul Poporului, doamna Renate Weber
Petiţie
Solicitare de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţie de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 în ansamblul său
Blocul Naţional Sindical vă adresează prezenta solicitare de a sesiza Curtea Constituţională a României cu privire la neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024.
În argumentarea acestei solicitări, BNS subliniază următoarele aspecte de neconstituţionalitate:
1. Încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituţia României - principiul separării şi echilibrului puterilor în stat
Ordonanţa de urgenţă interferează în mod nejustificat în atribuţiile puterii judecătoreşti, prin impunerea unor măsuri care duc la suspendarea automată a cauzelor similare aflate pe rolul instanţelor. Această intervenţie legislativă afectează independenţa judecătorilor şi împiedică desfăşurarea normală a actului de justiţie, compromiţând astfel principiul separaţiei puterilor în stat.
2. Încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie - principiului legalităţii şi a securităţii juridice
Ordonanţa de urgenţă utilizează termeni neclari, precum 'cauze similare', fără a defini criterii obiective pentru identificarea acestora. Lipsa de claritate şi predictibilitate a normei juridice contravine principiului securităţii juridice, generând incertitudine şi interpretări arbitrare în aplicarea legii. Instanţele judecătoreşti pot interpreta diferit această sintagmă, ceea ce poate duce la suspendarea unor dosare care nu ar trebui suspendate şi la continuarea unor dosare care ar trebui suspendate.
3. Încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituţia României şi a art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului - dreptul la un proces echitabil
Suspendarea automată a cauzelor similare afectează dreptul părţilor la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. Tergiversarea proceselor din cauza suspendării prelungite compromite accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ducând la o prelungire nejustificată a incertitudinii pentru părţile implicate. Celeritatea în jurisdicţia muncii este esenţială pentru protecţia drepturilor angajaţilor şi pentru asigurarea unei soluţionări rapide a litigiilor de muncă.
4. Încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie - principiul neretroactivităţii legii
Ordonanţa de urgenţă ar putea fi interpretată ca având efecte retroactive prin aplicarea sa asupra cauzelor aflate deja pe rolul instanţelor. Acest aspect contravine principiului neretroactivităţii legii, afectând drepturile şi interesele legitime ale părţilor implicate în litigiile în curs. Lipsa de precizie a termenelor procedurale poate genera întârzieri semnificative şi incertitudini în procesul judiciar, încălcând art. 15 din Constituţie şi art. 6 din CEDO.
5. Încălcarea art. 16, 41 şi 148 din Constituţie - dreptul la egalitate în faţa legii
Ordonanţa de urgenţă se aplică exclusiv proceselor privind drepturile salariale şi prestaţiile de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, excluzând alte categorii de procese din domeniul muncii. Această discriminare creează inechităţi şi lacune juridice, afectând principiul egalităţii în faţa legii.
Ordonanţa de urgenţă creează o discriminare clară între personalul plătit din fonduri publice şi cel angajat în sectorul privat. Aceasta încalcă principiul egalităţii în faţa legii, consacrat de art. 16 şi art. 41 din Constituţia României, precum şi art. 148 privind prioritatea reglementărilor europene. De asemenea, contravine art. 6 din Legea nr.153/2017 şi drepturilor fundamentale stipulate în Tratatul Drepturilor Fundamentale ale UE şi Carta Drepturilor Fundamentale ale UE. Jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) subliniază constant că politicile economice, sociale şi administrative nu pot justifica nicio formă de discriminare.
6. Încălcarea art. 31 din Constituţie - principiului transparenţei şi al accesului la justiţie
Ordonanţa nu asigură transparenţa procedurilor prin publicarea pe un portal online a tuturor sesizărilor către ÎCCJ. Lipsa transparenţei împiedică informarea corectă a părţilor implicate şi a publicului larg, afectând încrederea în sistemul judiciar şi accesul liber la justiţie. Publicarea acestor informaţii ar contribui la clarificarea procedurilor şi ar facilita înţelegerea procesului de unificare a practicii judiciare.
7. Încălcarea art.44 alin. (1) din Constituţie - dreptul la proprietate
Suspendarea procedurilor execuţionale fără a specifica momentul final al suspendării încalcă dreptul de proprietate şi principiul autorităţii de lucru judecat, afectând stabilitatea şi securitatea raporturilor juridice. Prevederile ordonanţei încalcă dreptul la un proces echitabil şi la o executare justă şi eficientă a hotărârii judecătoreşti definitive, extinzând aplicabilitatea suspendării şi la faza de executare silită, contrar principiilor fundamentale de drept. Aplicarea ordonanţei proceselor în curs, inclusiv în faza de executare silită a hotărârilor definitive, contravine art. 44 din Ghidul de aplicare a prevederilor art. 6 şi 21 din CEDO, actualizat în 2018, care prevede că orice nou act normativ se aplică doar cauzelor născute după intrarea sa în vigoare.
8. Încălcarea art. 53 din Constituţia României - principiul exercitării Libere a drepturilor
Ordonanţa de urgenţă instituie o limitare a drepturilor unor categorii de angajaţi sau foşti angajaţi, o discriminare în raport cu categoria profesională a petenţilor, fără o justificare raţională a restrângerii dreptului de acces la o instanţă. Măsurile dispuse de ordonanţă tergiversează procedurile în curs, interferând cu soluţiile şi deciziile magistraţilor, obligând instanţele să adopte soluţii contrare principiilor independenţei justiţiei. Suspendarea obligatorie a judecăţii proceselor în curs, precum şi repunerea în discuţie a unei hotărâri de lucru judecat, duce la încălcarea art. 6 din CEDO.
9. Încălcarea prevederilor art. 124 şi art. 126 din Constituţia României - independenţa justiţiei
Ordonanţa de urgenţă subminează independenţa judecătorilor, impunându-le să solicite Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile privind chestiuni de drept nesoluţionate anterior. Aceasta limitează capacitatea judecătorilor de a soluţiona cauzele în mod autonom şi interferează nepermis în actul de justiţie, compromiţând separaţia puterilor în stat. Normele internaţionale stipulează că judecătorii trebuie să fie liberi de orice influenţă nejustificată directă sau indirectă, iar obligativitatea impusă de legislativ în procesele judiciare constituie o încălcare a acestor principii.
10. Încălcarea art. 129 din Constituţia României - dreptul de a formula o cale de atac
Instanţele de fond vor fi obligate să sesizeze Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, ceea ce face ca exercitarea căilor de atac să nu mai fie efectiv posibilă. Magistraţii Înaltei Curţi vor trebui să dispună o soluţie chiar dacă judecătorul de la instanţa de fond nu are nevoie de clarificări pentru soluţionarea pricinii, compromiţând astfel efectivitatea căilor de atac. Ordonanţa de urgenţă încalcă obligaţia constituţională de a respecta deciziile Curţii Constituţionale a României, cum ar fi Decizia nr. 467/2023 privind principiul securităţii juridice şi Decizia nr. 900/2020.
Mai mult, textul ordonanţei este afectat de lipsă de claritate, coerenţă şi nu respectă normele de tehnică legislativă impuse de Legea nr. 24/2000. Dispoziţiile modificatoare introduse nu se integrează armonios în actul normativ de bază şi creează incoerenţă în cadrul legislativ. De asemenea, formularea vagă şi confuză a anumitor articole poate da naştere la interpretări multiple şi poate complica aplicarea acestora în practică, afectând drepturile şi interesele părţilor implicate. Implementarea practică a prevederilor ordonanţei de urgenţă va duce la blocarea unui număr semnificativ de procese, compromiţând scopul de uniformizare a practicii judiciare. Suspendarea prelungită a dosarelor similare poate afecta negativ eficienţa sistemului judiciar şi va conduce la acumularea unui număr mare de cauze nesoluţionate.
Având în vedere cele menţionate mai sus, vă rugăm respectuos să analizaţi argumentele prezentate şi să consideraţi necesitatea sesizării Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. Considerăm că această ordonanţă, în forma sa actuală, aduce grave atingeri principiilor fundamentale ale Constituţiei României şi afectează negativ funcţionarea corectă a sistemului judiciar.
Vă mulţumim pentru atenţia acordată şi aşteptăm răspunsul dumneavoastră.
Cu stimă,
Dumitru Costin - preşedinte
Petiţie
Solicitare de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţie de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 în ansamblul său
Blocul Naţional Sindical vă adresează prezenta solicitare de a sesiza Curtea Constituţională a României cu privire la neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024.
În argumentarea acestei solicitări, BNS subliniază următoarele aspecte de neconstituţionalitate:
1. Încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituţia României - principiul separării şi echilibrului puterilor în stat
Ordonanţa de urgenţă interferează în mod nejustificat în atribuţiile puterii judecătoreşti, prin impunerea unor măsuri care duc la suspendarea automată a cauzelor similare aflate pe rolul instanţelor. Această intervenţie legislativă afectează independenţa judecătorilor şi împiedică desfăşurarea normală a actului de justiţie, compromiţând astfel principiul separaţiei puterilor în stat.
2. Încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie - principiului legalităţii şi a securităţii juridice
Ordonanţa de urgenţă utilizează termeni neclari, precum 'cauze similare', fără a defini criterii obiective pentru identificarea acestora. Lipsa de claritate şi predictibilitate a normei juridice contravine principiului securităţii juridice, generând incertitudine şi interpretări arbitrare în aplicarea legii. Instanţele judecătoreşti pot interpreta diferit această sintagmă, ceea ce poate duce la suspendarea unor dosare care nu ar trebui suspendate şi la continuarea unor dosare care ar trebui suspendate.
3. Încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituţia României şi a art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului - dreptul la un proces echitabil
Suspendarea automată a cauzelor similare afectează dreptul părţilor la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. Tergiversarea proceselor din cauza suspendării prelungite compromite accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ducând la o prelungire nejustificată a incertitudinii pentru părţile implicate. Celeritatea în jurisdicţia muncii este esenţială pentru protecţia drepturilor angajaţilor şi pentru asigurarea unei soluţionări rapide a litigiilor de muncă.
4. Încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie - principiul neretroactivităţii legii
Ordonanţa de urgenţă ar putea fi interpretată ca având efecte retroactive prin aplicarea sa asupra cauzelor aflate deja pe rolul instanţelor. Acest aspect contravine principiului neretroactivităţii legii, afectând drepturile şi interesele legitime ale părţilor implicate în litigiile în curs. Lipsa de precizie a termenelor procedurale poate genera întârzieri semnificative şi incertitudini în procesul judiciar, încălcând art. 15 din Constituţie şi art. 6 din CEDO.
5. Încălcarea art. 16, 41 şi 148 din Constituţie - dreptul la egalitate în faţa legii
Ordonanţa de urgenţă se aplică exclusiv proceselor privind drepturile salariale şi prestaţiile de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, excluzând alte categorii de procese din domeniul muncii. Această discriminare creează inechităţi şi lacune juridice, afectând principiul egalităţii în faţa legii.
Ordonanţa de urgenţă creează o discriminare clară între personalul plătit din fonduri publice şi cel angajat în sectorul privat. Aceasta încalcă principiul egalităţii în faţa legii, consacrat de art. 16 şi art. 41 din Constituţia României, precum şi art. 148 privind prioritatea reglementărilor europene. De asemenea, contravine art. 6 din Legea nr.153/2017 şi drepturilor fundamentale stipulate în Tratatul Drepturilor Fundamentale ale UE şi Carta Drepturilor Fundamentale ale UE. Jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) subliniază constant că politicile economice, sociale şi administrative nu pot justifica nicio formă de discriminare.
6. Încălcarea art. 31 din Constituţie - principiului transparenţei şi al accesului la justiţie
Ordonanţa nu asigură transparenţa procedurilor prin publicarea pe un portal online a tuturor sesizărilor către ÎCCJ. Lipsa transparenţei împiedică informarea corectă a părţilor implicate şi a publicului larg, afectând încrederea în sistemul judiciar şi accesul liber la justiţie. Publicarea acestor informaţii ar contribui la clarificarea procedurilor şi ar facilita înţelegerea procesului de unificare a practicii judiciare.
7. Încălcarea art.44 alin. (1) din Constituţie - dreptul la proprietate
Suspendarea procedurilor execuţionale fără a specifica momentul final al suspendării încalcă dreptul de proprietate şi principiul autorităţii de lucru judecat, afectând stabilitatea şi securitatea raporturilor juridice. Prevederile ordonanţei încalcă dreptul la un proces echitabil şi la o executare justă şi eficientă a hotărârii judecătoreşti definitive, extinzând aplicabilitatea suspendării şi la faza de executare silită, contrar principiilor fundamentale de drept. Aplicarea ordonanţei proceselor în curs, inclusiv în faza de executare silită a hotărârilor definitive, contravine art. 44 din Ghidul de aplicare a prevederilor art. 6 şi 21 din CEDO, actualizat în 2018, care prevede că orice nou act normativ se aplică doar cauzelor născute după intrarea sa în vigoare.
8. Încălcarea art. 53 din Constituţia României - principiul exercitării Libere a drepturilor
Ordonanţa de urgenţă instituie o limitare a drepturilor unor categorii de angajaţi sau foşti angajaţi, o discriminare în raport cu categoria profesională a petenţilor, fără o justificare raţională a restrângerii dreptului de acces la o instanţă. Măsurile dispuse de ordonanţă tergiversează procedurile în curs, interferând cu soluţiile şi deciziile magistraţilor, obligând instanţele să adopte soluţii contrare principiilor independenţei justiţiei. Suspendarea obligatorie a judecăţii proceselor în curs, precum şi repunerea în discuţie a unei hotărâri de lucru judecat, duce la încălcarea art. 6 din CEDO.
9. Încălcarea prevederilor art. 124 şi art. 126 din Constituţia României - independenţa justiţiei
Ordonanţa de urgenţă subminează independenţa judecătorilor, impunându-le să solicite Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile privind chestiuni de drept nesoluţionate anterior. Aceasta limitează capacitatea judecătorilor de a soluţiona cauzele în mod autonom şi interferează nepermis în actul de justiţie, compromiţând separaţia puterilor în stat. Normele internaţionale stipulează că judecătorii trebuie să fie liberi de orice influenţă nejustificată directă sau indirectă, iar obligativitatea impusă de legislativ în procesele judiciare constituie o încălcare a acestor principii.
10. Încălcarea art. 129 din Constituţia României - dreptul de a formula o cale de atac
Instanţele de fond vor fi obligate să sesizeze Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, ceea ce face ca exercitarea căilor de atac să nu mai fie efectiv posibilă. Magistraţii Înaltei Curţi vor trebui să dispună o soluţie chiar dacă judecătorul de la instanţa de fond nu are nevoie de clarificări pentru soluţionarea pricinii, compromiţând astfel efectivitatea căilor de atac. Ordonanţa de urgenţă încalcă obligaţia constituţională de a respecta deciziile Curţii Constituţionale a României, cum ar fi Decizia nr. 467/2023 privind principiul securităţii juridice şi Decizia nr. 900/2020.
Mai mult, textul ordonanţei este afectat de lipsă de claritate, coerenţă şi nu respectă normele de tehnică legislativă impuse de Legea nr. 24/2000. Dispoziţiile modificatoare introduse nu se integrează armonios în actul normativ de bază şi creează incoerenţă în cadrul legislativ. De asemenea, formularea vagă şi confuză a anumitor articole poate da naştere la interpretări multiple şi poate complica aplicarea acestora în practică, afectând drepturile şi interesele părţilor implicate. Implementarea practică a prevederilor ordonanţei de urgenţă va duce la blocarea unui număr semnificativ de procese, compromiţând scopul de uniformizare a practicii judiciare. Suspendarea prelungită a dosarelor similare poate afecta negativ eficienţa sistemului judiciar şi va conduce la acumularea unui număr mare de cauze nesoluţionate.
Având în vedere cele menţionate mai sus, vă rugăm respectuos să analizaţi argumentele prezentate şi să consideraţi necesitatea sesizării Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. Considerăm că această ordonanţă, în forma sa actuală, aduce grave atingeri principiilor fundamentale ale Constituţiei României şi afectează negativ funcţionarea corectă a sistemului judiciar.
Vă mulţumim pentru atenţia acordată şi aşteptăm răspunsul dumneavoastră.
Cu stimă,
Dumitru Costin - preşedinte
Afisari: 32
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.