Comunicat de presă - Ministerul Afacerilor Interne
Astăzi, 16 iulie 2024, a avut loc, în prezenţa conducerii MAI şi a structurilor subordonate şi aflate în coordonare, evenimentul de celebrare a 162 de ani de existenţă a Ministerului Afacerilor Interne.
Ministerul Afacerilor Interne este o instituţie esenţială în arhitectura de ordine publică, securitate naţională şi situaţii de urgenţă a statului Român.
În ultimii ani, Ministerul Afacerilor Interne a îndeplinit obiective majore, de la proiectele de digitalizare şi eficientizare a relaţiei cu cetăţenii, până la contribuţia esenţială în aderarea cu frontierele aeriene şi maritime la spaţiul Schengen.
Celebrarea a 162 de ani de existenţă a Ministerului Afacerilor Interne a fost un moment de analiză a activităţii din partea fiecărei structuri a MAI şi de prezentare a proiectelor ce urmează a fi iniţiate în viitorul apropiat.
Vă prezentăm în continuare discursurile susţinute de oficialii Ministerului Afacerilor Interne prezenţi la eveniment.
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu
'Este, într-adevăr, onorant pentru oricine să conducă şi să reprezinte o instituţie cum e Ministerul Afacerilor Interne, cu un blazon atât de vechi, cu o semnătură atât de mare pe actul de înfiinţare, precum cea a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu un trecut atât de glorios şi cu un prezent atât de provocator, dificil şi generos pentru semenii săi. De aceea, primul meu gând se îndreaptă către toţi cei care, de-a lungul vremii, mai bine de 100 de ani, s-au jertfit pentru acest minister şi pentru ţară, pentru tricolor, pentru români, către toţi cei care au avut, într-un fel sau altul, de pătimit şi de suferit în executarea sau în urma misiunilor, către toţi cei care au jertfit din ei, la modul propriu, pentru a apăra legea, pentru a apăra cetăţeanul, semenii, onoarea ministerului şi drapelul patriei.
Sunt de două ori onorat şi mă simt privilegiat că am avut ocazia să felicit astăzi o parte din colegii noştri, medaliaţi, recompensaţi cu diplome şi, mai presus de orice, de respectul şi recunoştinţa noastră. Mă înclin în faţa lor, le mulţumesc, aşa cum mă înclin şi vă mulţumesc tuturor celor care în fiecare zi oferiţi cetăţenilor siguranţă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în cadrul armelor sale, tuturor structurilor şi departamentelor. Şi personal, dar şi în numele Guvernului României, in calitate de viceprim-ministru, doresc să vă mulţumesc şi să vă felicit pentru activitatea pe care o desfăşuraţi zilnic! (...)
În primul rând, acest minister a ştiut să răspundă unor priorităţi pe care le-am stabilit corect şi nu le-am stabilit singur. Le-am stabilit în acord cu un program al Guvernului şi în acord cu discuţiile pe care le-am avut cu dumneavoastră. A fost corect să stabilim lupta contra drogurilor drept o prioritate.
A fost, din păcate, acel tragic şi nefericit accident, care a transformat această luptă într-o abordare reactivă a ministerului. În realitate, a fost o abordare asumată de la bun început şi trebuie să spun că ministerul a răspuns corect acestei priorităţi şi a lansat, prin Poliţia Română, prin structurile specializate, acţiuni serioase, multe, în ultimele 12 luni.
Şi nu a fost singura prioritate. Combaterea migraţiei ilegale, combaterea traficului de persoane sunt obiective pe care le-am stabilit, le-am urmărit, au fost corect stabilite şi s-a răspuns cu acţiuni concrete, încununate cu succes. Pe baza acestor rezultate am putut să construim şi succesul în materie de accedere în Spaţiul Schengen.
E adevărat, nu am dat uşa de pereţi acolo, dar totuşi am desferecat o uşă ce părea inexpugnabilă la un moment dat. Şi oricum avem piciorul în uşă, înapoi nu se mai închide. Dar aceste progrese s-au făcut pe baza muncii din teren a poliţiştilor, a poliţiştilor de frontieră, a celor de la IGI, a centralei ministerului şi aşa mai departe.
Am trecut prin crize multiple în materie de situaţii de urgenţă. Am trecut prin criza Vama Veche lansând un proces de reformă, deci am transformat un moment dificil într-un moment de construcţie. Am reuşit să lansăm o serie de proiecte de investiţii după ce am reuşit să securizăm un buget corespunzător pentru aceste investiţii. Aşa cum am înţeles de la oameni care cunosc istoricul ministerului, echiparea armelor, a structurilor din punct de vedere logistic este, înţeleg, în acest moment, fără precedent. Şi ea va continua, evident. (...) Nu vom schimba priorităţile în perioada următoare, pentru că ele au fost corect alese şi sunt în continuare pertinente. Trebuie să creştem însă nivelul de energie pe toate planurile. Trebuie să consolidăm noua atitudine faţă de profesie, faţă de muncă, faţă de misiunile noastre, despre care am vorbit alături de comandanţii dumneavoastră în ultimele 12 luni.
Putem vorbi de planuri, putem vorbi de acţiuni, de operaţiuni. Cheia este însă o atitudine corectă faţă de acestea, faţă de profesie. O mentalitate care să corespundă aşteptărilor cetăţenilor.
Spuneam recent la o discuţie cu ai dumneavoastră colegii, la Neptun, cu ocazia lansării programului Litoral, că un lider, şi aici am în faţă lideri şi viitori lideri, şi în ţară ne privesc şefi de structuri, un lider are, sigur, multiple obligaţii, multiple datorii, misiuni. De la realizarea planurilor de acţiune a misiunilor concrete, la coordonare, asigurarea disciplinei şi aşa mai departe. Dar poate cel mai important lucru pe care îl are un lider de făcut este să construiască o mentalitate de profesionist pentru toţi cei din subordinea sa, să o promoveze şi să o menţină activă. Să lucreze la atitudinea subiectiv-psihologică a oricăruia dintre noi, dintre colegii noştri, faţă de ceea ce avem de făcut.
Pentru că nu este o simplă profesie, nu e o simplă operaţiune, nu e o simplă misiune. Pe lângă faptul că e ceva nobil, este ceva crucial, este esenţial, de care atârnă, uneori, viaţa şi siguranţa cetăţenilor. (...) Deci, priorităţile vor rămâne aceleaşi pe care le-am stabilit. Lupta cu drogurile este într-adevăr o problemă esenţială pentru societate. Şi trebuie să ne facem, sigur, partea noastră. Trebuie să îşi facă şi alţii partea lor, în materie de educaţie şi prevenţie. Noi lucrăm şi prin prevenţie, dar marele efort de prevenţie trebuie să fie în zona educaţiei, în zona şcolii, în zona familiei.
Poliţia îşi va face datoria şi va continua aceste acţiuni. Vom multiplica mijloacele puse la dispoziţia Poliţiei, pe lângă ceea ce am făcut până acum. La fel, pe zona de migraţie, de protecţie a frontierei, situaţii de urgenţă, servicii către cetăţeni. S-a vorbit aici foarte mult şi foarte bine despre o serie de produse pe care ministerul le va finaliza în perioada următoare şi care vor face viaţa cetăţeanului mai uşoară. Toate aceste lucruri care sunt rezultatul unui produs pe care l-aş putea numi siguranţă, ordine publică şi servicii pentru cetăţean, trebuie însă şi comunicate. Am spus de mult şi iată că realitatea ne confirmă, dimensiunea comunicării devine esenţială într-o lume în care percepţia e de multe ori luată drept realitate. (...)
Uneori este foarte dificil să schimbi percepţii foarte simple şi să comunici adevăruri foarte simple, cum ar fi, de exemplu, că rolul poliţistului în stradă, în siguranţa în trafic, este să scoată pericolul din trafic şi atât! Cum ar fi faptul că el lucrează cu o tehnologie cu care ne-am echipat şi care e de vârf. Cum ar fi faptul că după acest moment este problema medicului, în cât timp face analiză toxicologică, cu ce reactivi, în ce instituţie. E şi treaba medicului şi a altor ministere să stabilească o listă a medicamentelor interzise Sunt adevăruri simple, uneori, după cum aţi văzut, greu de comunicat şi greu de impus în percepţia publică. De aceea cred că trebuie să continuăm să perfecţionăm această activitate de comunicare, pentru că ea ne apără rezultatele muncii şi transmite către cetăţean o informaţie corectă cu privire la acestea. Sau invers, demontează, explică unde e cazul, că o informaţie despre munca noastră, despre activitatea noastră, e mai puţin corectă. (...) De asemenea, cred că trebuie să ne mai concentrăm pe partea de absorbţie şi de cheltuire a banului public, a fondurilor europene, dar şi a bugetului. (...)
Ne vom concentra asupra liniilor de reforme care trebuie să guverneze activitatea de modernizare a ministerului în anul care vine. Ştiu că suntem doar la jumătatea acestui an, dar e momentul cel mai bun şi potrivit să începem să gândim anul care vine. (...)
S-a vorbit aici despre Academia de Poliţie. Sunt şi alte domenii unde avem gânduri mari şi trebuie să ne aplecăm asupra unor domenii care merită atenţie în vederea modernizării. Toate lucrurile astea se vor face cu dumneavoastră împreună, de către dumneavoastră. (...)
De regulă, la aniversări îţi pui şi dorinţe. Acum nu ştiu ce dorinţe v-aţi spus dumneavoastră, dar să ştiţi că eu mi-am pus una astăzi, în sală, şi pe care am să v-o împărtăşesc. Eu îmi doresc ca în anii care vin, în perioada următoare şi pe termen lung, fiecare dintre membrii Ministerului Afacerilor Interne, la modul general vorbind, să creadă în forţa acestui minister şi in capacitatea lui de expertiză şi de eficienţă, aşa cum cred şi eu, să fie pătruns de un respect profund pentru profesiile din cadrul acestui minister, măcar la fel cum sunt eu de pătruns de respect pentru profesiile dumneavoastră şi să fie bântuit, în sensul bun al cuvântului, de grija faţă de cetăţean, comunitate, lege şi drapel. Asta este dorinţa mea pentru dumneavoastră!
Vă urez La mulţi ani!'.
Chestor general de poliţie Bogdan Despescu, secretar de stat în MAI
'De la ultima aniversare şi până azi, au avut loc schimbări de amploare în modul în care acţionăm şi ne executăm misiunile.
Drept rezultat, suntem în siguranţă pe teritoriul României, lucru apreciat de către comunităţile noastre şi confirmat în numeroase rânduri la nivel internaţional. (...)
În anul 2024, la nivel naţional, au acţionat zilnic, în medie, peste 21.000 de efective din cadrul structurilor de ordine şi siguranţă publică, care au gestionat peste 500.000 intervenţii. (...) Dar mai departe de aceste exemple de statistici, contează viziunea.
Avem repere clare: standarde înalte, integritate, respect pentru cetăţean, munca în echipă, proiecte integrate şi investiţii majore, în special în pregătirea personalului. Credem şi investim masiv în digitalizare pentru că reprezintă viitorul. Totodată, viitorul nu trebuie să ne ia prin surprindere, de aceea anticipăm problemele şi includem atât tehnologia cât şi tehnicile moderne de formare profesională a personalului M.A.I..
Aici aş da exemplul aplicaţiei e-DAC prin care, în doar 3 luni şi jumătate, au fost descoperite peste 4.200 de hit-uri. Dintre acestea, peste 600 au fost cu privire la persoane urmărite sau dispărute.'
Cătălin Necula, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne
'Aş vrea să vă spun câteva cuvinte legate de unul din obiectivele principale ale Ministerului de Interne, dar şi unul din principalele obiective de politică externă ale României, şi anume aderarea la spaţiul Schengen. Este un obiectiv care s-a derulat pe parcursul mai multor ani. De multe ori spunem că România este pregătită încă de acum 12 ani să adere la spaţiul Schengen. În realitate, dacă este să discutăm la nivel intern trebuie să recunoaştem faptul că această pregătire presupune un proces constant şi trebuie să fim pregătiţi la fiecare moment. Îndeplinirea acestor condiţii nu a condus în mod automat la adoptarea deciziei. Aceasta a venit abia la sfârşitul anului trecut.
De ce? Pentru că îndeplinirea condiţiilor tehnice reprezintă doar unul din elementele necesare. Al doilea fiind cel legat de acordarea votului politic. Votul politic ţine, în ultimă instanţă, de faptul că există o încredere la nivelul statelor membre, că fiecare, prin participarea la un spaţiu de liberă circulaţie, poate să-şi aducă contribuţia necesară asigurării securităţii acelui spaţiu. Tocmai de aceea, România, în toată această perioadă, a încercat să arate ceea ce a făcut pentru a contribui la securitatea acestui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, înţelegând situaţiile cu care se confruntă celelalte state membre. (...) Vreau să evoc aici faptul că pe parcursul anului trecut au fost derulate acele proiecte pilot prin care nu doar că au condus la scăderea cifrelor legate de migraţie, dar au venit şi cu o serie de soluţii legislative care să contribuie la consolidarea încrederii statelor membre cu privire la instrumentele juridice existente.'
Aneta Matei, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne
'În cursul anului 2024, au fost implementate noi servicii electronice. Primul dintre cele două servicii noi introduse este reprezentat de emiterea duplicatului permisului de conducere online. Cifrele din ultimii ani au arătat un procent de creştere de 37 % în rândul cererilor, serviciul venind ca răspuns la o nevoie socială, de natură sa creeze o alternativă mai simpla şi confortabilă pentru cetăţeni. Astfel, începând cu luna iunie, cetăţenii care deţin un cont activ pe site-ul Direcţiei Generale Permise de Conducere şi Înmatriculări şi care şi-au pierdut permisul de conducere sau cărora li s-a deteriorat documentul, pot solicita un duplicat direct prin intermediul serviciului online disponibil pe pagina de internet, eliminând necesitatea prezenţei fizice la ghişeu.
Cel de-al doilea serviciu este reprezentat de operaţionalizarea funcţionalităţii notificărilor SMS pentru informarea privind expirarea permisului de conducere. Prin intermediul serviciului vor fi transmise mesaje de informare prin SMS şi e-mail cu 30 de zile înainte de data expirării perioadei de valabilitate a permisului de conducere şi la o zi după ce permisul de conducere e expirat, iar cetăţeanul nu a preschimbat documentul.'
Inspectorul General al Poliţiei Române, chestor-şef de poliţie Benone-Marian Matei
'În primele 6 luni ale acestui an, infracţionalitatea a fost ţinută sub control. Numărul infracţiunilor este mai mic decât media ultimilor 10 ani, ceea ce arată preocuparea permanentă a poliţiei române pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului. (...) În această perioadă poliţia română a intervenit la 400.000 de solicitări ale cetăţenilor care aveau nevoie de noi, cu 12% mai multe decât anul trecut. (...) La nivelul Poliţiei Române s-a implementat cu succes aplicaţia eDac, instrument ce permite poliţistului să efectueze rapid verificări operative. (...) În domeniul prevenirii şi combaterii traficului de droguri, anul acesta, Poliţia Română şi DIICOT au desfăşurat 495 de acţiuni operative din care peste 220 au fost acţiuni operative de amploare, pentru a proba acţiunea infracţională a 2200 de persoane. În această perioadă au fost indisponibilizate aproape 700 de kg de droguri de risc şi de mare risc, aproximativ 850000 de diverse comprimate, peste 3,5 tone de masă vegetală de droguri, precum şi 4 tone de substanţe interzise dopante ridicate de la o fabrică clandestină din judeţul Argeş. (...)
Ca urmare a demersurilor realizate la nivelul MAI, bugetul pe anul 2024 are, pentru prima dată în istoria Ministerului Afacerilor Interne, un capitol separat: foaia de parcurs pe droguri , suma alocată pe acest segment fiind de 1 miliard de lei. În timpul mandatului actualei conduceri a fost suplimentat numărul de funcţii cu peste 300 la structurile antidrog din ţară. (...) Din punct de vedere logistic în cadrul a două proiecte cu finanţare externă au fost achiziţionate 4 elicoptere, precum şi autospeciale, motociclete, sisteme electronice mobile de detectare a substanţelor stupefiante în salivă. În prezent, în dotarea poliţiştilor sunt peste 800 de sisteme electronice de detectare a substanţelor stupefiante în salivă, foarte performante, de ultimă generaţie, la standarde internaţionale.'
Inspectorul General al Jandarmeriei Române, general de brigadă Alin-Ionel Mastan
'Vreau să punctez că în perioada ianuarie-iunie 2024, Jandarmeria Română a executat 17.782 de misiuni de asigurare a ordinii publice la manifestările care s-au desfăşurat în spaţiul public, faţă de 13.695 anul anterior, însemnând o creştere de 22, 98 % a numărului acestora. (...)
Jandarmeria Română a avut o contribuţie importantă şi la menţinerea ordinii publice, misiune care a fost desfăşurată în cooperare cu Poliţia Română, în intervalul de referinţă fiind constituite 142.769 de patrule mixte şi patrule de jandarmi.
În primul semestru al anului 2024, personalul Jandarmeriei Române a constatat 7.839 de infracţiuni, identificând 7.785 autori şi, totodată, aplicând 63.425 sancţiuni contravenţionale.
Paza cu efective de jandarmi este una dintre principale misiuni ale Jandarmeriei Române, având în responsabilitate 1334 de obiective.
În intervalul de referinţă, am asigurat paza la 15.550 de transporturi de bunuri, valori, produse cu caracter special şi corespondenţă clasificată, în creştere faţă de perioada similară din anul 2023.'
Inspector General al Poliţiei de Frontieră, chestor de poliţie Cornel-Laurian Stoica
'Anul 2024 a fost unul complex şi pentru Poliţia de Frontieră, care s-a confruntat cu multiple situaţii şi evenimente de anvergură. Principalul obiectiv l-a constituit integrarea în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, iar finalizarea procesului de aderare se situează în capul listei noastre de priorităţi. Pentru realizarea acestui deziderat evaluăm periodic performanţa structurilor aeroportuare din competenţa Poliţiei de Frontieră şi avem în lucru procedurarea mai multor activităţi.
Pentru controlul documentelor de călătorie şi fluidizarea traficului în punctele de frontieră am suplimentat personalul şi fluxurile din punctele de frontieră, în limita capacităţii infrastructurii acestora. Astfel că, în primele 6 luni, au efectuat formalităţile de control 28 de milioane de cetăţeni români şi străini şi 8,8 milioane mijloace de transport.
Pentru gestionarea FENOMENULUI MIGRAŢIEI ILEGALE, la nivelul Poliţiei de Frontieră Române au fost aplicate măsuri diverse, precum:
* alocarea de tehnică nouă,
* întărirea dispozitivelor de control de la frontiera cu Serbia, Bulgaria şi Ungaria,
* creşterea numărului de patrule în aliniamentul 1,
* asigurarea echipamentelor de supraveghere necesare.
În consecinţă, în urma măsurilor dispuse, în primul semestru al anului migraţia ilegală este în scădere cu 72% la graniţele României. (...)
Dintre rezultatele marcabile înregistrate în primul semestru, amintesc camionul cu 4,7 milioane de ţigarete de la Bechet, aproximativ 200.000 euro pe aeroportul Otopeni şi 275.000 de euro la Giurgiu nedeclaraţi, 33 mandate de percheziţie domiciliară şi 35 mandate de aducere pentru destructurarea unei grupări specializate în traficul de migranţi, peste 450.000 de bunuri contrafăcute descoperite în principal la frontiera cu Bulgaria şi în Portul Constanţa şi 40 kg de metamfetamină la Calafat.'
Inspectorul General al Inspectoratului General de Imigrări, chestor principal de poliţie, Liviu Bute
'Începând cu luna martie, am implementat un sistem de autoprogramare pentru depunerea cererilor, simplu şi modern, care răspunde nevoilor beneficiarilor de servicii. Am facilitat eliberarea şi transmiterea avizului de angajare în format electronic şi am introdus alocarea CNP - ului odată cu eliberarea avizului de angajare, măsuri care sprijină atât mediul de afaceri din România, cât şi economia naţională.
Pentru a reduce timpii de soluţionare a cererilor şi a debirocratiza procesele, din luna iunie, sistemul nostru informatic de management al străinilor a fost interconectat cu bazele de date ale altor instituţii cu care unitatea noastră cooperează.
În vederea gestionării eficiente a fenomenului migraţionist, am iniţiat peste 10 modificări ale cadrului normativ specific, introducând facilităţi şi noi obligaţii pentru beneficiarii serviciilor noastre.
Un obiectiv major atins în anul 2024 a fost dezvoltarea capabilităţilor logistice necesare cazării străinilor pentru aplicarea corespunzătoare a măsurilor de îndepărtare a străinilor aflaţi ilegal pe teritoriul României şi gestionarea activităţilor din domeniul azilului.
Astfel, pentru asigurarea condiţiilor optime de recepţie şi cazare a străinilor, prin utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi cu sprijinul partenerilor externi, Inspectoratul General pentru Imigrări a suplimentat capacitatea centrelor de cazare, cu 240 de locuri la Centrul de Cazare a Străinilor Luaţi în Custodie Publică Arad şi cu 300 de locuri la Centrul Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Galaţi, iar în incinta Centrelor Regionale de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Maramureş, Rădăuţi şi Galaţi au fost instalate clădiri modulare, construite din 71 de containere, cu sprijinul Agenţiei Uniunii Europene pentru Azil.'
Colonel dr. ing. Constantin Florea, Inspector General Adjunct - IGSU
'Situaţiile de urgenţă din ultimii ani s-au remarcat prin complexitate, intensitate şi dinamism, caracteristici care au presupus adaptarea rapidă a echipajelor de salvatori în faţa acestor situaţii. Numai în cursul anului trecut, pompierii au gestionat peste 570.000 de intervenţii în situaţii de urgenţă, iar în prima jumătate a acestui an numărul lor depăşeşte 290.000.
În ceea ce priveşte proiectele cu finanţare externă, nerambursabilă, la nivelul instituţiei noastre, în anul 2023 au fost derulate 25 de proiecte. Valoarea totală a echipamentelor achiziţionate în anul 2023, prin proiecte cu finanţare externă, este de circa 340 milioane euro. Proiectele VIZIUNE 2020 şi Îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie la urgenţele medicale au adus beneficii majore prin dotarea unităţilor operative cu mijloace performante de mobilitate , cum ar fi: 400 de autospeciale de stingere (de 4.000 şi 10.000 litri), autospeciale transport roboţi, autospeciale de primă intervenţie pentru lucrul cu apă de înaltă presiune şi hidroperforare, autospeciale de stingere cu pulbere, post medical avansat tip I, drone, autospecială suport radio, central naţional mobil de conducere şi coordonare a intervenţiei, aeronave, nave multirol de căutare şi salvare pe mare.'
Directorul General al Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor, chestor de poliţie Cătălin Giulescu
'Începând cu 22 decembrie 2023, în România funcţionează Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă, în opinia mea cel mai complex sistem informativ dezvoltat vreodată în România.
În acest moment, nu mai puţin de 1600 de unităţi administrativ-teritoriale, reprezentând toate municipiile reşedinţă de judeţ, majoritatea oraşelor şi o parte din comunele din România sunt interconectate la acest sistem şi generează acte digitale. Astfel, începând cu 16 aprilie a.c., în acest sistem au fost generate nu mai puţin de 155 mii de dosare digitale, reprezentând înregistrări ale evenimentului de viaţă -naştere şi al evenimentului de viaţă - deces. Acest sistem informatic reprezintă o premisă pentru digitalizarea completă a tuturor serviciilor furnizate în România şi pentru asigurarea unei infrastructuri necesare suportului operaţional pentru toate structurile de ordine şi siguranţă publică din România.
Împreună cu colegii din minister, din DGCTI, am creat deja o primă parte a ceea ce se doreşte a fi platformă de interoperabilitate la nivel naţional, astfel încât în această platformă primară sunt integrate o parte din serviciile care presupun validarea identităţii.
Nu în ultimul rând vreau sa aduc în discuţie cartea electronică de identitate. Eu sunt convins că, în câteva săptămâni, poate câteva zile, vom anunţa iniţierea emiterii la nivel naţional al acestui document mult aşteptat: cartea electronică de identitate care va permite, pe de o parte, cetăţeanului, accesul la nişte servicii complet digitale, iar în ceea ce priveşte interacţiunea cu structurile MAI, o flexibilizare, o fluidizare astfel încât, pe de o parte cetăţeanul, pe cealaltă parte administraţia publică, să poată să se concentreze asupra calităţii serviciilor prestate în ceea ce priveşte administraţia publică, iar în ceea ce priveşte cetăţeanul, acesta să beneficieze de întreaga valoare a serviciilor pe care MAI le furnizează.'
Directorul Agenţiei Naţionale Antidrog, comisar-şef de poliţie Ramona Dabija
'În ultimul an, se vorbeşte din ce în ce mai mult despre droguri, iar acest lucru se datorează tuturor activităţilor pe care Ministerul Afacerilor Interne le desfăşoară. Pentru că din ce în ce mai multe persoane au învăţat sa recunoască semnele consumului, să înţeleagă că nu este o ruşine să vorbim despre droguri, pentru că doar cu sprijinul specialiştilor poţi reveni la o viaţă fără droguri.
Toate activităţile au la baza studii şi analize, efectuate în conformitate cu indicatorii europeni, pentru că ceea ce noi facem, este parte integrantă din activitatea europeană în domeniul drogurilor. De altfel, România, prin Agenţia Naţională Antidrog este membru în Consiliul Administrativ al noii Agenţii Europene în Domeniul Drogurilor, iar cu Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate suntem implicaţi într-un parteneriat activ, pentru construirea unui răspuns regional, în domeniul prevenirii acestui fenomen. (...)
În ceea ce priveşte asistenţa integrată pentru persoanele consumatoare de droguri, suntem una dintre puţinele instituţii publice care oferim tratament de substituţie cu metadonă, gratuit, precum şi singurii care finanţăm, în acest moment, programul de schimb de seringi, pentru reducerea răspândirii bolilor infecţioase, în rândul consumatorilor de droguri, astfel încât să asigurăm protecţia comunităţii.
Totodată, Agenţia Naţională Antidrog monitorizează situaţia privind apariţia de noi substanţe identificate la nivel european şi naţional. De asemenea, la recomandarea Grupului de avertizare timpurie, operaţionalizat la nivelul ANA, s-a propus introducerea sub control naţional a unor medicamente de uz psihiatric, care erau foarte 'populare' în rândul adolescenţilor, evitându-se astfel creşterea numărului de urgenţe datorate consumului abuziv de medicamente. (...)
În acest semestru, am deschis singurul centru de consiliere gratuit şi confidenţial, unde copiii şi familiile lor vin cu încredere, în număr din ce în ce mai mare, ne arată că suntem pe drumul cel bun.'
Director general al Direcţiei Generale pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, comisar-şef de poliţie Răzvan Jiga
'HUB-ul de servicii la nivelul MAI reprezintă nucleul digitalizării Ministerului Afacerilor Interne şi, în acelaşi timp, unul dintre pilonii ce susţin transformarea digitală a administraţiei publice din România.
Astfel, HUB-ul MAI este un proiect cu acoperire naţională cu peste 10.000.000 de accesări în ultimele 18 luni şi are ca obiectiv general simplificarea accesului cetăţenilor şi mediului privat la serviciile furnizate de către MAI, în vederea facilitării interacţiunii online a beneficiarilor cu prestatorii de servicii publice, integrând principiile consacrate în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, respectiv: concentrare pe experienţa cetăţeanului, uşurinţă în utilizare, interoperabilitate, 'one stop shop' pentru serviciile publice electronice ale ministerului, 'cloud ready', 'business continuity' şi, în viitor, va beneficia de servicii suport inclusiv tip call-center.
În ceea ce priveşte serviciile electronice, în prezent cele mai importante servicii furnizate prin hub.mai.gov.ro sunt:
- Serviciile pentru recrutare în vederea ocupării unor funcţii vacante în Ministerul Afacerilor Interne şi cele pentru înscrierea candidaţilor la admiterea la instituţiile de învăţământ care formează personal pentru Ministerul Afacerilor Interne;
- Programare online în vederea eliberării paşaportului şi a cărţii electronice de identitate;
- Eliberarea online a certificatului de cazier judiciar pentru persoane fizice de cetăţenie română şi a istoricului de sancţiuni la regimul circulaţiei rutiere (cazierul rutier);
- Eliberarea apostilei pentru actele oficiale administrative;
- Avize pentru documentaţii de urbanism şi de amenajare a teritoriului, dar şi de obţinere a autorizaţiilor de construire/desfiinţare;
- Verificarea stadiului emiterii permisului de conducere în urma depunerii documentelor în vederea preschimbării acestuia şi verificarea stadiului emiterii certificatului de înmatriculare în urma depunerii documentelor în vederea înmatriculării/transcrierii transmiterii dreptului de proprietate a autoturismului personal.
În perioada următoare, continuăm atât dezvoltarea platformelor existente cât şi implementarea unor noi servicii publice electronice axate pe utilizator, pe cetăţean şi, extrem de important, pe angajaţii MAI implicaţi zi de zi în protejarea valorilor fundamentale ale societăţii, cu impact direct în combaterea consumului de droguri, sprijinirea măsurilor din domeniul siguranţei rutiere şi a reducerii fenomenului infracţional în ansamblu.'
Directorul Direcţiei Fonduri Externe Nerambursabile, chestor de poliţie Roxana Mihai
'Începând cu luna martie, am implementat un sistem de autoprogramare pentru depunerea cererilor, simplu şi modern, care răspunde nevoilor beneficiarilor de servicii. Am facilitat eliberarea şi transmiterea avizului de angajare în format electronic şi am introdus alocarea CNP - ului odată cu eliberarea avizului de angajare, măsuri care sprijină atât mediul de afaceri din România, cât şi economia naţională.
Pentru a reduce timpii de soluţionare a cererilor şi a debirocratiza procesele, din luna iunie, sistemul nostru informatic de management al străinilor a fost interconectat cu bazele de date ale altor instituţii cu care unitatea noastră cooperează. În vederea gestionării eficiente a fenomenului migraţionist, am iniţiat peste 10 modificări ale cadrului normativ specific, introducând facilităţi şi noi obligaţii pentru beneficiarii serviciilor noastre.
Un obiectiv major atins în anul 2024 a fost dezvoltarea capabilităţilor logistice necesare cazării străinilor pentru aplicarea corespunzătoare a măsurilor de îndepărtare a străinilor aflaţi ilegal pe teritoriul României şi gestionarea activităţilor din domeniul azilului.
Astfel, pentru asigurarea condiţiilor optime de recepţie şi cazare a străinilor, prin utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi cu sprijinul partenerilor externi, Inspectoratul General pentru Imigrări a suplimentat capacitatea centrelor de cazare, cu 240 de locuri la Centrul de Cazare a Străinilor Luaţi în Custodie Publică Arad şi cu 300 de locuri la Centrul Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Galaţi, iar în incinta Centrelor Regionale de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Maramureş, Rădăuţi şi Galaţi au fost instalate clădiri modulare, construite din 71 de containere, cu sprijinul Agenţiei Uniunii Europene pentru Azil.'
Cu această ocazie au fost acordate diplome, Placheta de onoare şi Emblema de onoare a MAI, pentru poliţiştii, jandarmii, poliţiştii de frontieră, pompierii, poliţiştii de imigrări, care s-au remarcat în activitate în acest an.
*
Ziua de 16 iulie 1862 este data la domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi Nicolae Kretzulescu, ministru Secretar de Stat la Departamentul din Întru, semnează Ordonanţa nr. 495 prin care se pun bazele înfiinţării unui singur Minister de Interne, cu sediul la Bucureşti.
Referiri la ceea ce astăzi cunoaştem ca Ministerul Afacerilor Interne sunt păstrate încă din secolul al XIX-lea, ca Ministerul Trebilor din Lăuntru apare odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului Organic la data de 1 iulie 1831 în Ţara Românească şi 1 ianuarie 1832 în Moldova, structură a statului ce avea atribuţii inclusiv în planul asigurării ordinii interne şi siguranţei statului.
La data de 22 iunie 1919, printr-un Decret-Lege, structura Ministerului de Interne s-a extins la nivelul României Mari.
În anul 1941 Ministerul de Interne a luat denumirea de Ministerul Afacerilor Interne.
Perioada instaurării regimului comunist a fost una a schimbărilor permanente pentru Ministerul Afacerilor Interne. Astfel, În 30 august 1948 în structura organizatorică a Ministerului Afacerilor Interne din 1947 s-a mai adăugat Direcţia Generală a Securităţii Poporului, iar patru ani mai târziu (la 20 septembrie 1952) a avut loc reorganizarea Ministerului Afacerilor Interne prin Decretul nr.324. A apărut, astfel, Ministerul Securităţii Statului, organ central distinct de Ministerul Afacerilor Interne.
După nici un an (7 septembrie 1953), s-a dispus contopirea Ministerului Securităţii statului cu Ministerul Afacerilor Interne, iar la 11 iulie 1956 se stabileşte o nouă structură Ministerului Afacerilor Interne care era organizat pe două departamente: Departamentul Securităţii şi Departamentul Internelor. Schimbările organizatorice prin care Ministerul primea atribuţii sau se creau noi structuri (ori prin care Securitatea era integrată internelor sau funcţiona distinct) continuă în 1963, 1967, 1968, 1972.
În decembrie 1989, toate unităţile Ministerului de Interne au fost integrate Ministerului Apărării Naţionale, pentru ca un am mai târziu (18 decembrie 1990) să fie adoptată Legea privind organizarea şi funcţionarea Ministerului de Interne, din care făceau parte: Poliţia, Jandarmeria, Poliţia de Frontieră, Pompierii, Arhivele Naţionale.
Istoria recentă reţine, în anul 2003, unirea Ministerul de Interne cu Ministerul Administraţiei Publice şi preluarea denumirii de Ministerul Administraţiei şi Internelor, formă de organizare care va dura până în 2012, când se înfiinţează Ministerul Afacerilor Interne, prin reorganizarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, după preluarea activităţii în domeniul administraţiei publice de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
***
Ministerul Afacerilor Interne acţionează pentru protejarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului, apărarea proprietăţii publice şi private, protecţia civilă şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, menţinerea ordinii publice, prevenirea şi combaterea faptelor antisociale, respectarea regimului juridic la frontierele de stat, gestionarea statutului juridic al străinilor şi îndeplinirea altor atribuţii potrivit legii.
DIRECŢIA INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.