Actele normative adoptate în şedinţa Guvernului României din 21 noiembrie 2024

I. PROIECTE ÎN ANALIZĂ

1. PROIECT DE ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în domeniul drogurilor şi al adicţiilor şi a Centrelor de sănătate mintală şi pentru prevenirea adicţiilor, precum şi pentru modificarea unor acte normative (PRIMĂ LECTURĂ)
Documentul, analizat în primă lectură, are în vedere un răspuns adecvat împotriva fenomenului îngrijorător al traficului şi consumului de droguri, dintr-o perspectivă care să nu se rezume doar la aplicarea legii penale şi să pună un accent mai mare pe prevenţie şi pe asistenţa integrată a victimelor consumului de droguri, şi în special a minorilor consumatori, care au nevoie de un sprijin special.
În acest scop, în urma consultărilor cu organizaţiile non-guvernamentale şi cu experţii din domeniu, iniţiatorii actului normativ consideră necesară reformarea arhitecturii instituţionale actuale în domeniu, prin reorganizarea Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), care funcţionează în prezent la nivel de direcţie în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, astfel încât componenta de asistenţă integrată a consumatorilor să intre în structura unităţilor sanitare publice, iar componenta de coordonare a politicilor antidrog să treacă în coordonarea directă a Prim-Ministrului, prin intermediul Cancelariei Prim-Ministrului.
Aceasta formulă este aliniată şi la bunele practici europene, care ne arată că majoritatea organismelor coordonatoare a politicilor antidrog în Europa, afiliate EUDA, se află fie în subordinea Ministerului Sănătăţii, fie a unei structuri a Guvernului central. Doar în câteva state, cum ar fi Ungaria sau Turcia, organismele coordonatoare ale politicilor antidrog se află în subordinea Ministerului de Interne.
Astfel, în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului se va înfiinţa Agenţia Naţională pentru Politici şi Coordonare în domeniul drogurilor şi al adicţiilor, care va prelua atribuţiile funcţionale ale Agenţiei Naţionale Antidrog privind prevenirea consumului ilicit de droguri şi de concepţie şi coordonare, evaluare şi monitorizare, la nivel naţional, a politicilor în domeniul prevenirii consumului ilicit de droguri.
De asemenea, vor fi înfiinţate Centre de sănătate mintală şi pentru prevenirea adicţiilor, în structura unităţilor sanitare publice, prin reorganizarea centrelor de sănătate mintală din cadrul unităţilor sanitare cu paturi şi prin preluarea personalului contractual şi a patrimoniului Centrelor de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, regionale şi judeţene, din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog.
În acest mod, noua structură instituţională va asigura o abordare unitară a întregului fenomen al traficului şi consumului de droguri, cu accent pe prevenţie în rândul copiilor şi tinerilor şi asistenţă medicală specializată pentru cei care au nevoie pentru a scăpa de această adicţie

II. ORDONANŢE DE URGENŢĂ

1. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
Guvernul a decis prelungirea termenului pentru aplicarea amnistiei fiscale până la data de 19 decembrie 2024, dar termenul limită pentru depunerea notificărilor prin care se transmite intenţia de a beneficia de amnistie rămâne 25 noiembrie 2024. Decizia a fost luată de Guvern, prin Ordonanţă de urgenţă, pentru a veni în sprijinul contribuabililor care vor să-şi clarifice situaţia fiscală. Concret, termenul limită pentru depunerea notificărilor prin care se transmite intenţia de a beneficia de amnistie rămâne 25 noiembrie, dar se prelungeşte termenul pentru depunerea cererii şi plată până la 19 decembrie.
Guvernul a stabilit introducerea unui calendar de creştere graduală a nivelului accizelor pentru vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare şi alcool etilic. Este o măsură ce urmăreşte asigurarea predictibilităţii fiscale pentru operatorii economici din domeniul alcoolului şi băuturilor alcoolice.
Totodată, Ordonanţa de Urgenţă exceptează de la prevederile privind actualizarea cu creşterea preţurilor de consum a nivelului accizelor pentru vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare şi alcool etilic. Se are în vedere faptul că pentru aceste produse se introduce un calendar de creştere graduală a nivelului accizei pentru perioada 2025 -2026, nivel calculat pe baza ratei mediei anuale a inflaţiei din anul 2024.
Măsura se înscrie în demersurile guvernamentale pentru creşterea eficienţei colectării obligaţiilor bugetare şi asigurarea unei mai bune încasări la bugetul de stat a accizelor şi va intra în vigoare la 1 ianuarie 2025.
De asemenea, Ordonanţa de Urgenţă completează Codul de procedură fiscală în sensul că un subiect de drept fiscal care nu şi-a îndeplinit obligaţia de înregistrare fiscală poate fi înregistrat din oficiu de organul fiscal central şi la solicitarea unui notar public, în scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de lege. Această acţiune are loc în considerarea faptului că, potrivit actelor normative de organizare şi funcţionare a activităţii notariale, notarii publici sunt învestiţi să îndeplinească un serviciu de interes public şi trebuie să identifice persoanele fizice/juridice, iar codul de identificare fiscală este un element de identificare a acestora.

2. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru aprobarea unor Amendamente convenite între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, la Acordurile de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi modificarea şi completarea unor acte normative
România va putea utiliza fonduri din împrumuturile încheiate cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru pregătire şi răspuns la dezastre, potrivit Ordonanţei de Urgenţă adoptate de Guvern.
Această opţiune de finanţare va putea fi activată atât pentru finanţarea acţiunilor de pregătire a răspunsului, cât şi pentru gestionarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice care au avut deja loc, precum inundaţiile produse în această toamnă în judeţul Galaţi.
România a contractat de la BIRD 12 împrumuturi în valoare de 1,65 miliarde de euro, din care suma rămasă de tras la data de 30 septembrie 2024 era de 837 de milioane de euro.
Pentru sprijinirea ţărilor partenere în acţiuni de pregătire şi răspuns la dezastre, în cursul acestui an la nivelul Băncii Mondiale a fost adoptat instrumentul Rapid Response Option - Opţiune de Răspuns Rapid. Acesta permite, în cazul apariţiei unei crize/dezastre, accesarea unui procent de până la 10% din suma totală netrasă din împrumuturile BIRD aflate în implementare, pentru finanţarea unor acţiuni de răspuns rapid. Procentul de 10% se calculează la nivelul întregului portofoliul, nu al fiecărui împrumut.
Prin modificările aduse de ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern se operaţionalizează cadrul legal pentru accesarea din aceste împrumuturi a finanţării pentru pregătire şi răspuns la dezastre.

3. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru asigurarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului
Ordonanţa de urgenţă dă posibilitatea autorităţilor locale, prin derogare de la reglementările actuale, să se împrumute pentru asigurarea cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor cu finanţare nerambursabilă din perioada de programare 2014-2020, aflate în implementare şi care trebuiau finalizate până la 31 decembrie 2023.
Astfel, autorităţile locale pot solicita de la Ministerul Finanţelor, până cel târziu la dat de 15 februarie 2025, contractarea în anii 2024-2025 a unor împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita a 1 miliard de lei.
Aceste împrumuturi pot viza:
a) asigurarea finanţării cheltuielilor neeligibile în vederea realizării sau finalizării proiectelor nefinalizate sau nefuncţionale derulate în cadrul programelor operaţionale finanţate din fonduri europene în perioada de programare 2014-2020, inclusiv a cheltuielilor aferente contractelor de lucrări pentru care se continuă implementarea după data de 31 decembrie 2023 şi pentru care Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene confirmă implementarea acestora în cadrul proiectelor, precum şi valoarea decontată;
b) cheltuielile neeligibile aferente proiectelor etapizate din programele operaţionale finanţate în perioada de programare 2014-2020, a căror valoare se confirmă de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene sau de către Agenţiile de Dezvoltare Regională, după caz, în calitate de autorităţi de management pentru programele regionale 2021-2027;
c) asigurarea prefinanţării sau cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană şi de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale, după caz, inclusiv pentru finanţarea cheltuielilor neeligibile asociate respectivelor proiecte.
Valoarea maximă ce poate fi autorizată pentru o unitate administrativ-teritorială este:
a) nelimitat pentru comune;
b) nelimitat pentru oraşe;
c) 20 milioane lei pentru municipii;
d) 30 milioane lei pentru municipiile reşedinţă de judeţ şi pentru sectoarele municipiului Bucureşti;
e) 35 milioane de lei pentru judeţe.
Unităţile administrativ-teritoriale pot contracta aceste împrumuturi numai cu avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale şi numai dacă la data depunerii documentaţiei nu prezintă restanţe la împrumuturile contractate anterior din venituri din privatizare.
Mecanismul de acordare şi derulare a împrumuturilor, precum şi modul de reflectare a sumelor respective în bugetele instituţiilor publice se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

4. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a condus la adoptarea, de către Uniunea Europeană, a celui mai complex regim de măsuri restrictive de până în prezent la adresa Federaţiei Ruse. Astfel, prin extinderea acestui regim pentru a include şi sancţiuni trans-sectoriale, cadrul normativ naţional în vigoare privind implementarea sancţiunilor internaţionale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008) a necesitat adaptare pentru a răspunde nevoilor complexe de implementare.
Ordonanţa adoptată soluţionează problema delimitării competenţelor în implementare prin atribuirea expresă a acestora către autorităţile relevante, precum şi prin stabilirea unor mecanisme de atribuire a responsabilitatilor conexe sancţiunilor internaţionale, în cazul în care stabilirea autorităţii nu este posibilă. În plus, sunt introduse modificări având ca scop eficientizarea implementării sancţiunilor internaţionale în România şi a cooperării cu statele membre ale Uniunii Europene.

5. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012 şi pentru modificarea Legii nr.220/2008 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile
Actul normativ aduce o serie de modificări şi completări cadrului legislativ privind energia electrică şi gazele naturale, precum şi al promovării producerii energiei din surse regenerabile, în vederea implementării de soluţii privind stocarea energiei electrice pentru eficientizarea consumului şi remedierea fluctuaţiilor majore de producţie, crescând capacitatea de integrare a energiei provenite din surse regenerabile, de natură variabilă.
Adoptarea acestor soluţii asigură stabilitate Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) şi sprijină tranziţia către energie regenerabilă, securitatea energetică şi atingerea obiectivelor din Pactul Ecologic European şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
În concordanţă cu Planul National Integrat Energie Schimbări Climatice revizuit, aflat în proces de preluare a observaţiilor şi propunerilor Comisiei Europene, România îşi asumă dezvoltarea a 800 MW în centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj până în anul 2030, precum şi instalarea a cel puţin 2.000 MW în baterii până în anul 2035. Investiţia strategică în stocarea energiei prin baterii va avea dublu rol pozitiv, respectiv va contribui la creşterea nivelului de flexibilitate a reţelei de energie electrice şi, totodată, va facilita integrarea în sistem a noilor capacităţi de producţie de energie din Surse Regenerabile de Energie (SRE).
Astfel, principalele măsuri incluse vizează:
- Se aduc clarificări legislative prin actualizarea definiţiei stocării de energie, în sensul că energia electrică stocată va fi, ulterior, livrată în reţelele electrice. Se definesc conceptele de serviciu de stocare şi operator de servicii de stocare.
- Se armonizează cadrul legislativ privind exceptarea energiei electrice cu care se alimentează instalaţiile de stocare de la obligaţiile de achiziţie de certificate verzi şi a contribuţiei de cogenerare, ca o consecinţă a faptului că această energie electrică nu reprezintă un consum final.
- Se elimină dubla taxare a energiei stocate (la preluare şi la introducere în SEN), ceea ce va reduce costurile şi va stimula investiţiile în capacităţi de stocare.
- Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei va actualiza reglementările secundare incidente, în acord cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.
- Se încurajează stocarea sezonieră şi pe termen scurt, susţinându-se dezvoltarea unor soluţii inovatoare de stocare sezonieră, care să permită echilibrarea fluxurilor de energie între perioadele de supraproducţie (ex. energie regenerabilă din surse eoliene şi solare) şi perioadele de consum ridicat, ceea ce va contribui la stabilitatea preţurilor şi la reducerea dependenţei de importurile de energie, în special în perioadele critice.
- Se introduc noi reglementări pentru operatorii instalaţiilor de stocare, inclusiv scutirea de la plata tarifelor pentru serviciul de transport, serviciile de sistem şi contribuţia pentru cogenerare pentru energia preluată pentru stocare.
- Se prevede posibilitatea ca, la iniţiativa Ministerului Energiei, terenurile aparţinând lacurilor de acumulare permanente, finanţate din fonduri publice şi cu potenţial de utilizare a energiei apei, să treacă în administrarea acestuia, cu avizul autorităţii publice centrale în domeniul apelor. Proiectul centralei hidroelectrice Tarniţa-Lăpuşteşti şi alte centrale de acest tip vor contribui la asigurarea rezervei de putere, implementarea acestora urmând a fi adaptată Strategiei Energetice 2020-2030.
- Se creează cadrul legal necesar pentru declararea unor proiecte de producere a energiei electrice ca lucrări de interes public naţional şi pentru stabilirea unor criterii pentru definirea proiectelor de importanţă naţională în domeniul energiei electrice. Aceste proiecte includ construirea de noi capacităţi de producere, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice existente şi intervenţiile pentru avarii, având un rol esenţial în securitatea şi stabilitatea Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN).
Aceste măsuri sunt esenţiale pentru dezvoltarea unui sistem energetic sustenabil, modern şi sigur, care să susţină tranziţia către surse regenerabile şi să reducă dependenţa de combustibilii fosili, în concordanţă cu angajamentele României la nivel european şi cu cerinţele de securitate naţională.

III. HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii 'Electrificarea liniei de cale ferată Răduleşti - Giurgiu Nord', lucrare de utilitate publică de interes naţional
Actul normativ aprobă indicatorii tehnico-economici şi alocarea sumei de 1,649 miliarde lei pentru demararea lucrărilor de electrificare a liniei de cale ferată Răduleşti-Giurgiu Nord.
Sectorul de cale ferată Răduleşti-Giurgiu Nord, în lungime de 57 de kilometri, face parte din sectorul românesc de tranzit pentru terenuri de marfă Curtici-Giurgiu, care este electrificat până la staţia Răduleşti, inclusiv. Sectorul Răduleşti-Giurgiu este singura porţiune neelectrificată de pe traseul coridorului European de marfă RFC 7 Praga-Atena (de aproximativ 2.000 km), lucru care generează dificultăţi în desfăşurarea traficului feroviar. Electrificarea acestui sector este, totodată, varianta optimă pentru minimizarea impactului asupra mediului cauzat de traficul de marfă din zona Parcului Natural Comana, prin preluarea traficului de marfă de pe ruta Bucureşti Nord-Jilava-Giurgiu Nord-Giurgiu Nord Frontieră.
Investiţiile ce vor fi realizate în cadrul proiectului presupun electrificarea liniei pe întreaga lungime a traseului şi îmbunătăţirea infrastructurii existente, pentru creşterea vitezei de circulaţie, la 120 km/h pentru trenurile de călători, respectiv la 60-80 km/h pentru trenurile de marfă.
Durata de execuţie a lucrărilor este de 30 de luni.
Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile prin Fondul pentru Modernizare, sectorul eficienţă energetică, subsector transporturi şi de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi din alte surse.

2. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea declanşării procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului, precum şi a listei imobilelor proprietate publică a unităţilor administrativ - teritoriale, situate pe amplasamentul suplimentar care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional 'Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov-Simeria, componentă a Coridorului Rin - Dunăre, pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h, tronsonul Braşov - Sighişoara, subsecţiunile: 1. Braşov -Apaţa si 3. Caţa - Sighişoara', aflate pe raza unităţilor administrativ - teritoriale: Braşov - judeţul Braşov şi Saschiz - judeţul Mureş
Actul normativ aprobă amplasamentul suplimentar al lucrării de reabilitare a liniei de cale ferată Braşov-Simeria, pe tronsonul Braşov-Sighişoara. Lucrările de reabilitare a liniei de cale ferată Braşov - Simeria au fost aprobate în anul 2018. Până în prezent cea mai mare parte a lucrărilor s-a executat pe terenuri proprietate publică a statului, însă pe parcursul executării lucrărilor au fost identificate suprafeţe suplimentare de teren necesare realizării lucrărilor de reabilitare, situate pe raza judeţelor Braşov şi Mureş.
Astfel, hotărârea aprobă declanşarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al acestei lucrări, lista proprietarilor de imobile proprietate privată supuse exproprierii şi sumele individuale estimate de către expropriator. Suma necesară exproprierii este de 5,9 milioane lei, fonduri care se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, acordate ca despăgubiri pentru un număr de 29 de imobile proprietate privată.
Totodată, se aprobă lista imobilelor proprietate publică a statului care fac parte din respectivul coridor de expropriere şi lista imobilelor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale aflate pe acest domeniu.

3. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Modernizare DN 71 Bâldana-Târgovişte-Sinaia, km 0+000-44+130 lărgire la patru benzi de circulaţie şi km 51+041-109+905 drum de două benzi', Sector 1 km 0+000-044+130 lărgire la patru benzi de circulaţie, aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului, precum şi a listei imobilelor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional
Hotărârea a fost aprobată.

4. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea declanşării procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului, precum şi a listei imobilelor proprietate publică a unităţii administrativ - teritoriale, situate pe amplasamentul care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional 'Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa': Etapa 3, aflate pe raza unităţilor administrativ - teritoriale: Agigea şi Constanţa - judeţul Constanţa
Guvernul a aprobat o serie de măsuri necesare pentru 'Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa': Etapa 3, în zona Agigea şi Constanţa, lucrare de interes naţional, conform Master Planului General de Transport şi Master Planului Portului Constanţa din 2016. Modernizarea Portului Constanţa, conform cerinţelor europene de interoperabilitate, va sprijini transportul de marfă şi pasageri şi va contribui la dezvoltarea economică a regiunii.
Astfel, a fost aprobat amplasamentul obiectivului, declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate pe coridorul de expropriere, lista proprietarilor de imobile proprietate privată supuse exproprierii, precum şi sumele aferente exproprierilor.
În acest sens, Executivul a aprobat acordarea de despăgubiri, în valoare de aproximativ 192.973 pentru un număr total de 5 imobile în suprafaţă totală de 1.939 mp. Fondurile necesare se alocă din bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
În Etapa 3 a obiectivului, lucrările de modernizare includ:
- Staţia Agigea Sud - Transformare în staţie feroviară, electrificarea intervalului Agigea Ecluză-Agigea Sud, eliminarea schimbării locomotivei.
- Linia 813B - Modernizarea conexiunii între staţia Agigea Ecluză şi terminalul ferry-boat.
- Terminalul Ferry-Boat Constanţa - Reconfigurarea capetelor staţiei, introducerea a trei linii suplimentare, reducerea timpilor de manevră.
- Centrul de Management al Traficului Feroviar (CMTF) - Construirea unui centru pentru optimizarea traficului feroviar.
Proiectul este gestionat de Compania Naţională de Căi Ferate 'C.F.R' - S.A. şi face parte din strategia pe termen lung a companiei.

5. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru completarea Anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii
Se completează Anexa nr. 2 prin includerea Societăţii Carpatica Feroviar România S.A. în lista unităţilor aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Având capital de stat şi fiind finanţată din surse proprii, societatea va desfăşura activităţi de transport feroviar de marfă, contribuind astfel la satisfacerea cerinţelor pieţei în domeniu.

6. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Actului adiţional nr. 1 pentru anul 2024 la Contractul de activitate şi performanţă al Companiei Naţionale de Căi Ferate ,,C.F.R.'-S.A. pentru perioada 2021-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 920/2021
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

7. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 187/2023 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 112 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

8. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind transferul dreptului de administrare asupra unei părţi de imobil, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Apărării Naţionale, în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în vederea realizării de către Metrorex S.A. a lucrării de utilitate publică de interes naţional 'Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Otopeni (Magistrala 6. 1 Mai- Otopeni)'
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

9. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru suplimentarea pe anul 2024 a sumei prevăzute ca justă despăgubire aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 469/2020 privind declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Drum expres Craiova - Piteşti şi legăturile la drumurile existente', tronsonul 4, aflate pe raza localităţilor Lunca Corbului, Albota, Costeşti, Bradu, Suseni şi Oarja din judeţul Argeş, precum şi modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 469/2020
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

10. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Strategiei Industriale a României 2024- 2030
Strategia Industrială a României pentru perioada 2024-2030, aprobată astăzi de Guvern, defineşte viziunea naţională asupra politicii industriale, prin raportare la contextul european şi internaţional. Totodată, fundamentează intervenţiile de sprijin pentru sectorul industrial ca urmare a procesului de adaptare al acestuia la tranziţia verde şi digitală. În contextul asumării de către România a procesului de decarbonizare a industriei, acest document strategic evidenţiază obiectivul de neutralitate climatică şi competitivitate şi se fundamentează pe Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră - România Neutră în 2050.
Plecând de la aceste elemente, Strategia Industrială a României conţine măsuri de intervenţie publică pentru susţinerea sectorului industrial pe un orizont de şase ani, ţinând cont de situaţia geostrategică şi de procesul de tranziţie verde şi digitală.
Planul de acţiune al strategiei include priorităţi şi acţiuni care să răspundă schimbărilor structurale la nivel industrial din domenii precum: tehnologii avansate, inteligenţă artificială, industrie 4.0, tendinţe cu impact semnificativ asupra ratei de ocupare şi de pregătire a forţei de muncă.
Iniţiator al actului normativ, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului va ghida transformarea industrială a României printr-un proces de retehnologizare, adaptat la procesele de digitalizare şi de tranziţie la o economie verde şi sustenabilă.
Obiectivele generale ale Strategiei sunt:
- Modernizarea industriei, prin tehnologizare avansată, promovarea inovaţiei sustenabile şi trecerea la economia circulară;
- Consolidarea poziţiei României pe piaţa internaţională, punând accent pe creşterea exporturilor industriale şi a rezilienţei lanţurilor de aprovizionare;
- Sprijinirea creării de locuri de muncă de înaltă calitate şi calificarea forţei de muncă, precum şi atragerea de investiţii în sectoare cu valoare adăugată ridicată;
- Facilitarea accesului la finanţare pentru companiile din sectorul industrial;
- Sprijinirea şi consolidarea potenţialului competitiv al sectoarelor industriale energo-intensive;
- Consolidarea şi modernizarea cadrului de politici de sprijin pentru dezvoltarea sectorului industrial.
Strategia Industrială a României oferă cadrul pentru lansarea unor scheme naţionale de ajutor de stat, în completarea cadrului de asistenţă financiară nerambursabilă prin fonduri structurale şi PNRR, focalizate pe sprijinirea întreprinderilor industriale în susţinerea acestora de tranziţie verde şi digitală.
Pentru susţinerea competitivităţii industriei, Strategia menţionează posibile surse de finanţare, respectiv: europeană nerambursabilă, rambursabilă şi de la bugetul de stat.
Documentul a fost eliberat şi prin contribuţiile aduse de reprezentanţii organizaţiilor şi asociaţiilor din industrie care au participat la sesiunile de consultări.

11. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Strategiei naţionale pentru resurse minerale neenergetice 2025 - 2035
Strategia naţională pentru resurse minerale neenergetice, orizont 2035, este un document programatic de politică publică, pentru perioada 2025-2035, care stabileşte liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri şi standardele internaţionale în domeniul resurselor minerale neenergetice şi în mineritul durabil.
Implementarea acestei strategii la nivel naţional este necesară având în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european şi creşterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ţinând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar şi în contextul tranziţiei de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil şi la economia circulară.
Documentul prevede măsuri în ceea ce priveşte: cercetarea geologică, inventarierea şi evaluarea materiilor prime critice şi materiilor prime strategice, exploatarea şi prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului şi regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril şi iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.
Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ţinând cont de indicatorii stabiliţi pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.
De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare şi se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanţi, printre care:
- ponderea activităţilor din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României;
- valoarea investiţiilor în domeniu;
- importurile de substanţe minerale utile neenergetice din U.E. şi din celelalte state ale lumii;
- valoarea finanţărilor pentru cercetare - dezvoltare, atât de la bugetul de stat cât şi din sectorul privat;
- numărul de persoane angajate în activităţile din domeniul resurselor minerale neenergetice;
- numărul de persoane disponibilizate din industria minieră şi conexă;
- numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecţionare;
- nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier;
- creşterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanţelor minerale utile;
- numărul de premise de prospecţiune, licenţe de explorare şi licenţe de exploatare acordate pe substanţe minerale neenergetice;
- numărul de permise de prospecţiune transformate în licenţe de explorare;
- numărul de licenţe de explorare transformate în licenţe de exploatare.
Strategia prevede totodată înfiinţarea unui Consiliu Consultativ Naţional pentru urmărirea implementării prevederilor Strategiei, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluţiilor sectoriale şi formularea unor direcţii strategice şi acţiuni pentru îmbunătăţirea potenţialului sectorului.
Principalele direcţii şi obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu şi lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt:
- auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele şi iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunităţi de valorificare ale acestora;
- promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producţie în România, pentru industrie (minereu de cupru - produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în ţară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanţă cu dezvoltarea industrială şi pentru a micşora importurile de produse similare din alte ţări;
- asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum şi a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospaţială şi apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale;
- inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării şi realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României;
- susţinerea politicii de reindustrializare naţională, completă şi complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producţie, cercetare şi inovaţie;
- susţinerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi pieţe sau să recupereze pieţele tradiţionale;
- îndeplinirea condiţiilor şi obiectivelor impuse de guvernanţa corporativă prin intermediul Planului national de redresare şi rezilienţă (P.N.R.R.).
Rezultatele aşteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele:
- cadru legislativ şi de reglementare actualizat şi aliniat la cerinţele şi standardele internaţionale;
- autoritate de reglementare, autorizare şi control independentă, competentă şi eficientă şi procese de reglementare, autorizare şi control bine definite, eficiente şi transparente;
- atribuire clară a rolurilor, responsabilităţilor, autorităţii şi răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizaţiile implicate;
- cooperare eficientă între autorităţile şi instituţiile care participă la activităţile de reglementare, autorizare şi control în domeniul minier;
- capabilităţi naţionale de cercetare şi dezvoltare în domeniul resurselor minerale;
- personal calificat şi motivat;
- resurse financiare adecvate pentru toate activităţile importante în toate organizaţiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum şi în toate autorităţile de reglementare şi control, în compartimentele cu responsabilităţi conexe domeniului resurselor minerale;
- contribuţie directă la reindustrializarea României;
- cadru şi mecanisme eficiente de cooperare internaţională;
- public informat corect cu privire la activităţile şi evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice;
- mediu curat;
- nivel crescut de încredere a populaţiei în instituţiile statului cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul minier;
- efecte în dezvoltarea durabilă a comunităţilor miniere;
- nivel crescut al bunăstării cetăţenilor.

12. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Supraveghere a Pieţei 2024-2027 şi a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale de Supraveghere a Pieţei 2024- 2027
Aprobarea Strategiei Naţionale de Supraveghere a Pieţei pentru perioada 2024-2027 şi a planului de acţiuni aferent este prevăzută în Programul de Guvernare 2023-2024 şi vine în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerinţelor necesare pentru siguranţa, sănătatea şi protecţia consumatorilor, a mediului înconjurător. Astfel, consumatorii vor putea avea garanţia că produsele comercializate pe piaţa din România, atât prin mijloace offline, cât şi prin mijloace online, îndeplinesc condiţiile de conformitate şi de siguranţă indiferent de ţara de provenienţă.
Este prima strategie de acest fel a României şi ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator naţional al activităţilor de supraveghere a pieţei, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul naţional de reformă a României 2020.
Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piaţa din România, ca parte integrantă a Pieţei Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcţii de acţiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piaţă produse neconforme şi nesigure şi, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenţei neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislaţia de armonizare a UE.
Schimbări preconizate:
O primă direcţie de acţiune prevăzută este creşterea capacităţii administrative a autorităţilor de supraveghere a pieţei, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităţilor derulate.
În acest sens, strategia stabileşte un număr de 17 instituţii publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorităţi de supraveghere a pieţei, fiecare pe un domeniu de responsabilitate.
În plus, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Naţional de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX - redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).
Strategia urmăreşte, de asemenea, eficientizarea activităţii de supraveghere a pieţei, stabilind concret mecanismele de coordonare şi cooperare între Biroul Unic de Legătură, autorităţile de supraveghere a pieţei şi Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piaţa UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creşterea numărului de acţiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanţ de distribuţie şi prin testarea produselor.
Având în vedere şi nivelul din ce în ce mai complex al informaţiilor, strategia urmăreşte, de asemenea, perfecţionarea continuă a funcţionarilor cu atribuţii de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum, creşterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autorităţile în domeniu la nivel naţional şi european, precum şi campanii de informare a consumatorilor.

13. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea atestării ca staţiune turistică de interes naţional a comunei Moisei, judeţul Maramureş, a unor localităţi sau părţi din localităţi ca staţiuni turistice de interes local şi pentru modificarea anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice
Executivul a aprobat atestarea ca staţiune turistică de interes naţional a comunei Moisei, judeţul Maramureş, şi, de asemenea, atestarea ca staţiuni de interes local a 6 localităţi sau părţi din localităţi din ţară, cum ar fi:
- comuna Eşelniţa, judeţul Mehedinţi
- comuna Girda de Sus, judeţul Alba
- comuna Săcălăşeni, judeţul Maramureş
- comuna Siculeni, judeţul Harghita
- comuna Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov
- Zona turistică a oraşului Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin
Atestarea acestor localităţi ca staţiuni turistice va genera creşterea circulaţiei turistice şi a cifrei de afaceri a investitorilor din domeniul turismului. De asemenea, va avea un impact benefic pentru dezvoltarea economică şi creşterea calităţii vieţii pentru locuitorii acestor zone.

14. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru suplimentarea bugetului Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, în vederea acoperirii unei tranşe de plăţi către operatorii economici care au depus dosarele de decont pe Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii 'Start-up Nation - ROMANIA', ediţia 2022
Bugetul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului este suplimentat, prin această Hotărâre, cu suma de 100 milioane lei credite bugetare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, astfel încât să fie asigurată în continuare stimularea înfiinţării de întreprinderi mici şi mijlocii prin Programul 'Start-up Nation ROMANIA', ediţia 2022, pentru care plăţile sunt în derulare, inclusiv în cadrul componentei dedicate românilor din diaspora care s-au întors în România pentru a demara o afacere proprie.
Banii vor fi folosiţi pentru plata formularelor de decont care au primit acord de plată până la data de 10 aprilie anul curent, necesarul la data de 11 octombrie 2024 fiind de circa 442 milioane lei.
Prin aprobarea acestei suplimentări, 500 din cei aproximativ 2.210 aplicanţi care au deconturi depuse până la data de 11.10.2024 şi care au primit acord de plată până la data de 10.04.2024, vor avea onorate contractele de finanţare şi nu vor mai fi nevoiţi să plătească ratele la credit şi dobânzile aferente lună de lună până la data plăţii deconturilor.

15. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea unor acte normative în domeniul protecţiei persoanelor cu dizabilităţi
Actul normativ prevede prelungirea, până la finalul anului 2025, a termenului de implementare a două proiecte naţionale care vizează persoanele cu dizabilităţi şi redistribuierea sumelor alocate pentru perioada 2018- 2025, ca urmare a sumelor necheltuite în anul 2024.
Este vorba despre Programul privind înfiinţarea de servicii sociale de tip centre de zi, centre respiro/centre de criză şi locuinţe protejate în vederea dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea Instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate (PIN1), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 798/2016, precum şi Programul privind înfiinţarea de servicii sociale în vederea asigurării tranziţiei tinerilor cu dizabilităţi de la sistemul de protecţie specială a copilului către sistemul de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi (PIN2), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 193/2018.
Măsura este necesară din cauza faptului că unele centre nu au fost finalizate iar altele care au fost finalizate nu au putut fi dotate, pe fondul majorării preţurilor materialelor de construcţii, a creşterii preţurilor pe piaţa imobiliară, precum şi altor constrângeri financiare şi de ordin legislativ.
Astfel, conform reprogramării, bugetul aferent PIN 1 este de 63,68 milioane lei, defalcat astfel:
- 0 lei în anul 2018;
-1,505 milioane lei în anul 2019;
-936 mii lei în anul 2020;
-7,843 milioane lei în anul 2021;
- 10,144 milioane lei în anul 2022;
- 6,607 milioane lei în anul 2023;
- 20 milioane lei în anul 2024
- 16,645 milioane lei în anul 2025'.
De centrele de zi vor beneficia persoane cu dizabilităţi care vor fi dezinstituţionalizate din structurile de tip vechi, precum şi persoane cu dizabilităţi din comunităţile respective, cărora în prezent nu li se oferă servicii prin care să se prevină instituţionalizarea.
De centrele respiro vor beneficia persoane cu dizabilităţi din comunităţile respective, cărora în prezent nu li se oferă servicii prin care să se prevină instituţionalizarea.
Bugetul aferent Programului PIN 2 este de 18,934 milioane lei, din care:
- 0 lei în anul 2018;
- 0 lei în anul 2019;
- 256 mii lei în anul 2020;
- 675 mii lei în anul 2021;
- 3,639 milioane lei în anul 2022;
- 967 mii lei în anul 2023;
- 7,3 milioane lei în anul 2024.
- 6,097 milioane lei în anul 2025.
De centrele de zi vor beneficia tinerii cu dizabilităţi proveniţi din sistemul de protecţie socială a copilului, precum şi persoane cu dizabilităţi din comunităţile respective, cărora în prezent nu li se oferă servicii prin care să se prevină instituţionalizarea.
Informaţii suplimentare:
La 31 decembrie 2023, existau, la nivel naţional un număr de 599 instituţii publice de asistenţă socială, dintre care 537 rezidenţiale şi 62 nerezidenţiale.
În perioada 2015-2026, ţara noastră şi-a asumat reducerea la 15.111 a numărului persoanelor adulte cu dizabilităţi din instituţiile de tip vechi.

16. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind modificarea valorii de inventar şi a caracteristicilor tehnice ale unui bun aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale - Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă prin Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Brăila
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

17. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind suplimentarea bugetului Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024
Se aprobă suplimentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2024 cu suma de 1,6 miliarde lei lei din Fondul de rezervă bugetară, pentru asigurarea integrală a plăţii drepturilor de pensie şi ajutoarelor sociale în luna decembrie 2024. Motivele suplimentării bugetului sunt insuficienţa fondurilor pentru plata pensiilor, cauzată de aplicarea Legii nr. 360/2023 privind recalcularea pensiilor, şi necesitatea acoperirii diferenţelor pentru pensiile recalculate. Fără această suplimentare, ar exista riscul întârzierilor în plata pensiilor şi ajutoarelor pentru deces, afectând astfel pensionarii şi beneficiarii drepturilor sociale.
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale va gestiona fondurile în conformitate cu reglementările legale, iar Ministerul Finanţelor va actualiza bugetul de stat pentru a reflecta suplimentarea alocată din Fondul de rezervă bugetară.

18. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind modificarea adresei, valorii de inventar, a caracteristicilor tehnice şi comasarea unor bunuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale - Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Munca prin Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Munca Călăraşi
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

19. HOTĂRÂRE DE GUVERN a Guvernului privind modificarea adresei, valorii de inventar şi caracteristicilor tehnice ale unui bun aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale - Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă prin Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Vrancea.
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

20. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind acordarea unor ajutoare de urgenţă
430 de familii şi persoane singure, din mai multe judeţe şi din municipiul Bucureşti, aflate în situaţii dificile cauzate de incendii, fenomene meteorologice severe ori în situaţii deosebite determinate de starea de sănătate, vor primi ajutoare de urgenţă în valoare totală de 1,789 milioane lei.Sumele aferente ajutoarelor sunt cuprinse între 2.000 lei şi 461.500 lei, şi se alocă din bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. Din cele 430 de familii şi persoane singure, 33 de familii şi persoane singure se află în situaţii de necesitate cauzate de incendii, 126 de familii şi persoane singure sunt afectate de fenomene meteorologice severe, 271 de familii şi persoane singure au probleme grave de sănătate care pot conduce la apariţia sau sporirea riscului de excluziune socială. Ajutoarele sunt acordate de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială pe baza propunerilor agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială.

21. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind suplimentarea bugetului Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024
Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale pe 2024 cu 1,599 miliarde lei din Fondul de rezervă bugetară, pentru plata alocaţiilor, indemnizaţiilor, ajutoarelor sociale şi ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei, inclusiv suplimentul pentru energie aferent consumului de combustibili solizi şi petrolieri.
Motivul suplimentării bugetului este necesitatea asigurării fondurilor pentru plata integrală, în luna decembrie 2024, a acestor drepturi sociale, inclusiv pentru sezonul rece. Fără această suplimentare, ar exista riscul întârzierilor în plăţi şi al neacoperirii integrală a drepturilor cuvenite beneficiarilor, afectând astfel accesul acestora la sprijinul social esenţial.
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale va gestiona fondurile conform reglementărilor legale, iar Ministerul Finanţelor va actualiza bugetul de stat în conformitate cu cerinţele ordonatorului principal de credite.

22. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.1145/2024 privind acordarea unor ajutoare de urgenţă pentru combaterea efectelor fenomenelor meteorologice deosebite produse în luna septembrie 2024, precum şi pentru suplimentarea bugetului Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului
Actul normativ flexibilizează condiţiile de acordare a ajutoarelor de urgenţă pentru persoanele afectate de fenomenele meteorologice deosebite, produse în luna septembrie a anului curent, reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 1145/2024.
Astfel, a fost eliminată obligativitatea achiziţionării a cel puţin 3 aparate electrocasnice şi a fost completată categoria de bunuri ce pot fi achiziţionate cu sobe şi aparate/instalaţii de încălzit.
În situaţia în care titularul ajutorului a decedat, succesorul va putea să utilizeze
ajutorul de urgenţă şi să asigure justificarea acestuia, cu prezentarea copiei certificatului de deces al titularului ajutorului.
Totodată, au fost revizuite termenele de depunere a documentelor justificative privind achiziţia bunurilor şi comunicarea acestora către agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, astfel:
- documentele justificative vor putea fi depuse de beneficiar, la primărie, până la data de 15 ianuarie 2025, faţă de 31 decembrie 2024
- primăriile transmit agenţiilor teritoriale pentru plăti şi inspecţie socială documentele doveditoare prezentate de beneficiari, pe bază de borderou până la data de 15 februarie 2025, faţă de 31 ianuarie 2025
- agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială vor stabili eventualele sume de restituit până la data de 15 martie 2025, faţă de 28 februarie 2025.
Măsura este luată, având în vedere solicitările primite din partea autorităţilor administraţiei publice locale, dar şi din partea locuitorilor afectaţi de fenomenele meteorologice deosebite.
Informaţii suplimentare:
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1145/2024, au fost acordate ajutoare de urgenţă în sumă de 10.000 lei pentru fiecare familie şi persoană singură, afectate de fenomenele meteorologice deosebite produse în luna septembrie a anului current.
Ulterior, prin Hotărârea Guvernului nr.1171/2024, s-a aprobat acordarea unui ajutor suplimentar în valoare de 15.000 lei, pentru fiecare gospodărie afectată. Această sumă este destinată achiziţionării de bunuri de strictă necesitate în gospodărie (aparatură electrocasnică, mobilier de strictă necesitate, obiecte sanitare şi materiale de construcţii), precum şi a combustibilului necesar încălzirii.

23. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii ,,Complex Muzeal - Galeria Istorică a Transilvaniei'
Executivul a aprobat realizarea Complexul Muzeal - Galeria Istorică a Transilvaniei, o investiţie în valoare totală de 145,8 milioane lei, în Floreşti, judeţul Cluj.
În acest sens, au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici pentru acest obiectiv.
Finanţarea proiectului se realizează din fonduri externe nerambursabile aferente Componentei 11. Turism si Cultură din Planul National de Redresare si Rezilienţă şi din bugetul Ministerului Culturii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate.
Durata de execuţie a obiectivului este de 27 de luni.
Complexul Muzeal - Galeria Istorică a Transilvaniei va fi un spaţiu muzeal modern, dimensionat adecvat în conformitate cu patrimoniul cultural deţinut şi potenţial, corespunzător din punct de vedere al tipurilor de artefacte depozitate şi al sistemelor de control al microclimatului. Va fi o clădire modernă din punct de vedere arhitectural, al echipamentelor şi dotărilor.
Complexul muzeal, cu un regim de înălţime S+P+1E, va fi compus din spaţii de depozitare conservare şi restaurare a obiectelor de patrimoniu, spaţii de expunere, spaţii destinate diferitelor activităţi culturale conexe (conferinţe, educaţie, ateliere).

24. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind suplimentarea numărului maxim de posturi pentru Direcţia Naţională Anticorupţie
Hotărârea prevede suplimentarea personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu un număr total de 15 posturi.
Din acestea, 14 posturi sunt destinate Structurii de sprijin a Parchetului European în România şi un post de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.
Posturile destinate Structurii de sprijin a Parchetului European cuprind 5 ofiţeri de poliţie judiciară, 4 grefieri, 2 specialişti şi 3 şoferi.
Actul normativ va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2025.

25. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind închirierea unor spaţii aflate în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Justiţiei şi a instanţelor judecătoreşti, precum şi radierea unor poziţii din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1176/2012, respectiv din Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 764/2018
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

26. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind trecerea unui imobil din administrarea Curţii de Conturi - Camera de Conturi Călăraşi în administrarea Ministerului Public - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

27. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Justiţiei, pentru Administraţia Naţională de Penitenciarelor
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

28. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind suplimentarea bugetului Ministerului Public pe anul 2024 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

29. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

30. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Consiliului Superior al Magistraturii
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

31. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor articolului V din Legea nr. 126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
Aceste norme vor asigura aplicarea unitară a prevederilor Legii nr.126/2024 prin care au fost stabilite noi măsuri referitoare la regimul juridic al mijloacelor de transport reţinute de reprezentanţii autorităţii vamale, respectiv intrarea în proprietatea privată a statului şi condiţiile de valorificare a mijloacelor de transport reţinute.
Legea nr.126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale stabileşte, la articolul V, regimul juridic al mijloacelor de transport reţinute de reprezentanţii autorităţii vamale ca urmare a sancţionării faptei de sustragere de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal.
Intervenţia legislativă a devenit necesară pe fondul îngreunării activităţii structurilor autorităţii vamale ca urmare a blocării spaţiilor deţinute cu un număr foarte mare de mijloace de transport reţinute în temeiul art. 653 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin HG nr.707/2006, potrivit căruia 'În cazul în care contravenţia prevăzută la alin.(1) lit.a) are ca obiect produse accizabile, contravenţia se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, confiscarea bunurilor sustrase de la controlul vamal şi reţinerea mijlocului de transport folosit la săvârşirea contravenţiei până la plata amenzii.'

32. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2025
Bugetul Trezoreriei Statului pe anul 2025 se stabileşte la venituri în sumă de 1,38 miliarde lei, la cheltuieli în sumă de 1,29 miliarde lei, rezultând un excedent în sumă de 86,045 milioane lei şi a fost întocmit pe baza propunerilor Direcţiilor Generale Regionale ale Finanţelor Publice - Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică şi ale Trezoreriei Centrale.
Veniturile bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2025, în sumă de 1,38 miliarde lei, sunt constituite din:
1. Venituri din dobânzi, în sumă de 1,375 miliarde lei, reprezentând 99,62% din veniturile totale, din care:
2. Amenzi, penalităţi şi confiscări în sumă de 156 mii lei, reprezentând majorări de întârziere pentru venituri nevărsate la termen.
3. Diverse venituri în sumă de 5 milioane lei reprezentând comisioane percepute de către Trezoreria Statului pentru serviciile prestate clienţilor.
Cheltuielile bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2025, în sumă de 1,294 miliarde lei, sunt destinate pentru:
1. Autorităţi publice şi acţiuni externe, în sumă de 33,9 milioane lei, reprezentând 16,51% din cheltuielile totale.
În cadrul acestora sunt incluse cheltuieli pentru comisioane cuvenite Băncii Naţionale a României şi instituţiilor de credit pentru servicii prestate în contul Trezoreriei Statului.
2. Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi constând în plăţi de dobânzi, în sumă de 1,26 miliarde lei, reprezentând 97,37% din totalul cheltuielilor, pentru plata dobânzilor aferente depozitelor şi disponibilităţilor instituţiilor publice şi ale operatorilor economici, păstrate în contul curent general al Trezoreriei Statului.
Bugetul Trezoreriei Statului pe anul 2025 prezintă un excedent în sumă de 86,045 milioane lei.

33. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind eliberarea doamnei Manea Toniţa din funcţia de subprefect al judeţului Ialomiţa
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

34. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind suplimentarea sumei prevăzută ca justă despăgubire aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1232/2012 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică 'Lucrări pentru reducerea riscului la inundaţii În bazinul hidrografic Prut - Bârlad', precum şi pentru modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1232/2012 şi modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 889/2015 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică de interes naţional 'Lucrări pentru reducerea riscului la inundaţii În bazinul hidrografic Prut-Bârlad'
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

35. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea ocupării temporare a terenului în suprafaţă de 0,0717 ha din fondul forestier naţional, de către Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale ,,Transgaz' S.A., pentru proiectul de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale 'Conductă de transport gaze naturale DN 600 Mihai Bravu -Siliştea şi transformarea în conductă godevilabilă (inclusiv alimentare cu energie electrică, protecţie catodică şi fibră optică)'
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

36. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind înscrierea unor bunuri imobile în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor prin Regia Naţională a Pădurilor- Romsilva
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

37. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Strategiei energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050
Guvernul a adoptat noua Strategie Energetică a României 2025 - 2035, cu perspectiva anului 2050, document programatic care stabileşte viziunea şi obiectivele fundamentale pentru dezvoltarea sectorului energetic naţional.
Documentul vizează dezvoltarea sectorului energetic în condiţii de securitate, accesibilitate şi sustenabilitate, asigurând competitivitate economică şi poziţionând consumatorul în centrul preocupărilor, aliniindu-se ţintelor climatice ale UE pentru anii 2030, 2040 şi 2050.
Strategia stabileşte şase obiective strategice esenţiale pentru dezvoltarea durabilă a sectorului energetic naţional: securitate energetică, energie cu emisii scăzute de carbon, eficienţă energetică, acces universal şi competitivitate economică, pieţe de energie eficiente şi digitalizare, dezvoltarea reţelelor inteligente şi securitate cibernetică.
Securitatea energetică. Pentru asigurarea independenţei şi consolidarea infrastructurii energetice, România îşi propune independenţă faţă de gazele naturale până în 2027 şi eliminarea importurilor de combustibili fosili solizi până în 2035. De asemenea, Strategia vizează dezvoltarea unui lanţ industrial local pentru producţia şi reciclarea bateriilor, panourilor fotovoltaice şi altor echipamente necesare surselor regenerabile, reluarea producţiei interne de uraniu pentru consum nuclear, eliminând importurile, dar şi garantarea securităţii energetice pentru Republica Moldova.
Energie cu emisii scăzute de carbon. Pentru atingerea ţintelor de decarbonizare, Strategia prevede reducerea cu 87% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2035, accelerarea eliminării cărbunelui din mixul energetic până în 2032, creşterea ponderii surselor regenerabile la 44% în consumul final brut de energie şi extinderea capacităţilor nucleare şi a tehnologiilor inovatoare, prin reactoarele modulare mici (SMR). De asemenea, obiectivul României privind ponderea energiei din surse regenerabile pentru anul 2035 este de 44% şi 73% în 2050.
Eficienţa energetică. Documentul promovează optimizarea infrastructurii de transport şi distribuţie, reducerea pierderilor energetice şi integrarea soluţiilor avansate pentru încălzire şi răcire sustenabile, precum şi promovarea Sate Autonome Energetic (SAE). Până în 2036, capacităţile pe bază de gaz natural vor fi pregătite să utilizeze gaze verzi, precum hidrogenul (se va utiliza cel puţin 50% din combustibili gazoşi regenerabili şi/sau cu emisii scăzute de carbon, inclusiv hidrogen regenerabil, din 2036).
Acces universal şi competitivitate economică. Până în 2035, România îşi propune să asigure acces universal la energie electrică, inclusiv în zonele izolate şi vulnerabile, reducând discrepanţele regionale şi dependenţa de combustibili fosili, prin extinderea reţelei tradiţionale, cât şi integrarea soluţiilor de generare distribuită şi a micro-reţelelor, investiţii în sisteme de energie solară, turbine eoliene mici în gospodării şi întreprinderi, precum şi extinderea reţelei de distribuţie de gaze naturale în zonele urbane şi rurale vulnerabile.
Pieţe de energie eficiente şi digitalizare. Până în 2035, România îşi propune să simplifice procesele administrative prin digitalizare, reducerea birocraţiei şi introducerea unui ghişeu unic pentru companii, precum şi crearea unei pieţe energetice transparente şi competitive.
Reţele inteligente şi securitate cibernetică. Strategia prevede dezvoltarea infrastructurii critice prin digitalizare şi implementarea soluţiilor inteligente pentru reţelele de transport şi distribuţie.
Printre ţintele majore pe care România le va îndeplini prin creşterea capacităţii instalate de producere a energiei din surse hidroenergetice, eoliene şi solare şi geotermale, precum şi prin electrificarea parţială a sistemelor de încălzire şi răcire, se numără:
atingerea unei capacităţi totale instalate de 40 GW până în 2035, cu 80% din surse regenerabile;
instalarea a 19,5 GW din surse eoliene şi solare, respectiv creşterea ponderii energiei regenerabile în consumul electric de la 41% în 2020 la 61% în 2035;
dezvoltarea unei capacităţi totale de stocare a energiei electrice de 2.000 MW până în 2030, prin baterii şi hidrocentrale cu acumulare prin pompaj;
integrarea a 5% biometan în reţeaua de gaze naturale până în 2030 şi 10% până în 2050;
extinderea duratei de viaţă a unor capacităţi existente până în 2035, construirea de noi capacităţi de mari dimensiuni, precum şi capacităţi de generare de tip reactoare modulare de mici dimensiuni (SMR).
Prin implementarea Strategiei se va asigura accesul la energie electrică şi termică pentru toţi consumatorii, cu accent pe protecţia consumatorilor vulnerabili şi reducerea sărăciei energetice, asigurând totodată funcţionarea unor pieţe de energie competitive.

38. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru suplimentarea sumei prevăzute ca justă despăgubire aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1120/2020 privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional 'Lucrări pentru menţinerea şi dezvoltarea capacităţii la cariera Tismana I, judeţul Gorj, la 5.000.000 tone/an lignit', precum şi modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.1120/2020
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

39. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene
Prin această Hotărâre, se alocă suma de 723 milioane lei pentru Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, pentru onorarea cererilor de plată depuse de partenerii din acordurile de finanţare, pentru acoperirea parţială a sumelor indisponibile la momentul actual, precum şi a acordării integrale a tranşei din luna decembrie a sprijinului material sub forma tichetelor sociale pe suport electronic.
Suma se alocă din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024.

40. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea plăţii restante a celei de-a treia tranşe a contribuţiei financiare a României pentru anul 2023 şi plăţii parţiale a primei tranşe a contribuţiei financiare a României pentru anul 2024 la programele opţionale ale Agenţiei Spaţiale Europene (ESA)
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

41. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea art. 8 şi 13 din Hotărârea Guvernului nr.150/2024 privind aprobarea schemei 'Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producţiei de cartof de consum' în anul 2024
Actul normativ prevede suplimentarea fondurilor alocate pentru ajutorul de minimis destinat susţinerii producţiei de cartof de consum în anul 2024, cu suma de 3 milioane lei, pentru achitarea integrală a obligaţiilor de plată către beneficiari. Astfel, valoarea totală a ajutorului ajunge la 14,83 milioane lei, echivalentul a 2,912 milioane euro.
În cadrul Programului de susţinere a producţiei de cartof de consum s-au înscris 2.708 beneficiari potenţiali, care exploatează o suprafaţă totală de 14.561 hectare.
Resursele financiare aplicării acestei scheme de ajutor de minimis se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2024.
Informaţii suplimentare:
Prin Hotărârea Guvernului 150/2024 a fost alocată suma de 11,4 milioane lei, reprezentând echivalentul a 2,309 milioane euro. Această sumă asigura efectuarea plăţilor pentru 11.545 hectare.

42. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru declararea de interes naţional al Festivalului Olimpic al Tineretului European (F.O.T.E.) - ediţia de iarnă, 2027
Guvernul a analizat, în primă lectură, declararea Festivalului Olimpic al Tineretului European - ediţia de iarnă, 2027 ca fiind de interes naţional.
Acest eveniment se va desfăşura sub egida Asociaţiei Comitetelor Olimpice Europene şi a Comitetului Internaţional Olimpic, în colaborare cu Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi cu sprijinul Agenţiei Naţionale pentru Sport.
Prin decizie a prim-ministrului, se va constitui Comitetul interministerial de coordonare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea Festivalului Olimpic al Tineretului European - ediţia de iarnă, 2027, fără personalitate juridică.
Festivalului Olimpic al Tineretului European este un eveniment multi-sport de top, destinat tinerilor sportivi cu vârsta între 14 şi 18 ani, iar buna organizare a acestui eveniment va conferi o mai mare vizibilitate României.

43. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind acordarea cetăţeniei române doamnei ELGHAOUI ASMA
Hotărârea de Guvern a fost aprobată

44. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorii de inventar, a datelor tehnice şi adresei poştale ale unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Sport prin Clubul Sportiv 'Unirea' Alba Iulia, precum şi modificarea Anexei nr. 30 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/ 2006, pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

45. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind trecerea unor bunuri imobile aflate în administrarea Secretariatului General al Guvernului - Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale - Unitatea Teritorială 325 din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

46. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de produse şi acordarea acestora ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru protecţia persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în unitatea de învăţământ, Colegiul Naţional Pedagogic ,,Regina Maria', judeţul Hunedoara
Prin prezentul act normativ, se aprobă scoaterea din rezervele de stat a unor produse în valoare de 233,72 mii lei (exclusiv TVA). Acestea sunt acordate ca ajutor umanitar intern, cu titlu gratuit, pentru protecţia persoanelor care îşi desfăşoară activitatea la Colegiul Naţional Pedagogic 'Regina Maria' din judeţul Hunedoara.
Distribuirea ajutoarelor va fi realizată prin Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă, cu sprijinul Instituţiei Prefectului - Judeţul Hunedoara şi/sau Primăriei Municipiului Deva.
Produsele vor fi livrate după pregătirea şi finalizarea locului de amplasare.

47. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor produse şi acordarea acestora ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru protecţia populaţiei afectate de fenomenele hidrometeorologice extreme produse în judeţul Vaslui
Actul normativ închide circuitul legislativ pentru ajutoarele acordate populaţiei din Vaslui afectată de inundaţii.
Guvernul a aprobat scoaterea din rezervele de stat şi distribuirea imediată de ajutoare umanitare constând în: 49 construcţii uşoare din elemente modulate, 10 saci de dormit, 742 paturi, 742 saltele de pat, 742 perne, 742 pături, 742 cearşafuri de pat, 742 feţe de pernă, 5.770 l apă minerală plată, 107.320 kg motorină, 1.330 kg benzină.
Ajutoarele au fost distribuite de Comitetul judeţean pentru Situaţii de Urgenţă prin Instituţia Prefectului - judeţul Vaslui.
Fondurile necesare reîntregirii stocurilor din rezerva de stat, inclusiv costul garanţiei SGR, sunt alocate din bugetul de stat, până la suma de 3.157.340 lei, inclusiv TVA şi garanţia SGR.

48. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind închirierea unei părţi din imobilul 429 aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

49. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea listei terenurilor agricole situate în extravilan pentru proiectul de investiţii de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale 'Creşterea capacităţii de transport a SNT şi a siguranţei aprovizionării cu gaze naturale a Sucursalei Electrocentrale Turceni, judeţul Gorj'
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

50. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind recunoaşterea asociaţiei 'Uniunea Sârbilor din România' ca fiind de utilitate publică
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

51. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind suplimentarea bugetului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut in bugetul de stat pe anul 2024, pentru plata drepturilor salariale
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

52. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind alocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Serviciului Român de Informaţii pe anul 2024
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

53. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru suplimentarea bugetului Ministerului Finanţelor - Acţiuni Generale din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024
Bugetul Ministerului Finanţelor a fost suplimentat cu suma de 750 milioane lei, reprezentând credite de angajament şi credite bugetare în vederea majorarării plasamentelor MF la Exim Banca Românească, pentru susţinerea operaţiunilor desfăşurate în numele şi în contul statului.
Suma se alocă din Fondul de Rezervă Bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024.
Alocarea este necesară pentru acoperirea necesarului de finanţare, având în vedere că nivelul actual al fondurilor destinate operaţiunilor de finanţare în numele şi în contul statului ale Exim Banca Românească este insuficient.
În prezent, Exim Banca Românească are în administrare portofolii de instrumente în nume şi cont stat în sumă de 6,1 mld. lei.
În contextul geopolitic actual, prelungirea impactului conflictului din Ucraina asupra companiilor româneşti, coroborat cu efectele negative ale schimbărilor climatice care determină un necesar crescut de finanţare de către băncile comerciale, în ultima perioadă, Exim Banca Românească a înregistrat o creştere atât a solicitărilor de acordare de noi produse de garantare, cât şi pentru obţinerea unor finanţări în numele şi în contul statului din partea unor companii mari şi/sau strategice, de natură a asigura siguranţa energetică, alimentară şi facilitarea proiectelor de infrastructură şi utilităţi.

54. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1096/2013 pentru aprobarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013- 2020, inclusiv Planul naţional de investiţii
Actul normativ decalează termenul de finalizare şi punere în funcţiune a investiţiilor finanţate nerambursabil din fondurile Planului naţional de investiţii (PNI) de la 31.12.2024 la 30.06.2025 şi prevederile legislative corelative.
Astfel, se majorează perioada de eligibilitate a cheltuielilor în sensul prelungirii acesteia de la 31.01.2025 la 31.07.2025, se decalează termenul maxim de rambursare a cheltuielilor eligibile aferente investiţiilor finanţate, în sensul prelungirii acestuia de la 30.06.2025 la 31.12.2025, şi se decalează corespunzător termenul maxim de plata a penalităţii/sumei considerate necuvenite ca urmare a neîndeplinirii, la punerea în funcţiune a investiţiilor, a indicatorilor tehnici de performanţă prevăzuţi în contractul de finanţare.
Prelungirea termenului de realizare a investiţiilor finanţate din PNI va permite finalizarea investiţiei aflate în derulare - investiţia de la Iernut a beneficiarului SNGN Romgaz pentru realizarea unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaz - şi creşterea capacităţii de producere energie electrică şi atingerea într-o măsură mai mare a dezideratelor Mecanismului 10c, respectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi modernizarea producţiei de energie electrică din România.

IV. MEMORANDUMURI

1. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea negocierii Programului de cooperare în domeniile educaţiei, culturii, turismului şi mass media între Guvernul României şi Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei
Memorandumul a fost aprobat.

2. MEMORANDUM cu tema: Depăşirea limitelor de deschideri de credite bugetare până la sfârşitul anului 2024, la titlul ,,Bunuri şi servicii', pentru Ministerul Afacerilor Interne
Memorandumul a fost aprobat.

3. MEMORANDUM cu tema: Depăşirea limitei deschiderilor de credite bugetare la titlul Bunuri şi servicii pe luna noiembrie 2024 prevăzută la alin. (1), art. XXVII din OUG nr.107/2024, suplimentarea limitelor de credite bugetare aprobate pe luna noiembrie 2024 pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la titlul 'Bunuri şi servicii' şi suplimentarea limitelor de credite de angajament şi credite bugetare aprobate pe luna noiembrie 2024 pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la Titlul 71 'Active nefinanciare'
Memorandumul a fost aprobat.

4. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea participării României la Consorţiul pentru o infrastructură europeană de cercetare a Holocaustului (EHR/ERIC) aflat în curs de constituire
Memorandumul a fost aprobat.

5. MEMORANDUM cu tema: Notificare în vederea înlocuirii a doi membri titulari din partea Asociaţiei Comunelor din România (ACoR) în cadrul delegaţiei naţionale a României la Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale din Europa (CALRE) pentru perioada 2021-2026
Prin acest Memorandum se modifică componenţa delegaţiei, la solicitarea Asociaţiei Comunelor din România. Astfel:
- doamna Gabriela-Corina ENE (primarul comunei Căbeşti, judeţul Bihor), care şi-a înaintat demisia din calitatea de membru titular în Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale din Europa, Camera Puterilor Locale, va fi înlocuită cu doamna Simona-Silvia FECHETE (primarul comunei Otelec, judeţul Timiş), pentru durata rămasă a mandatului actual care se încheie în anul 2026;
- doamna Nuţi ROŞU, care nu a câştigat un nou mandat de primar al comunei Făcăeni, judeţul Ialomiţa, va fi înlocuită cu doamna Alina-Iuliana MUNTEANU (primarul comunei Griviţa, judeţul Vaslui), pentru durata rămasă a mandatului actual care se încheie în anul 2026.

6. MEMORANDUM cu tema: Utilizarea de către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului în colaborare cu Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a instrumentelor de finanţare a cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării, pentru realizarea unui program naţional de dezvoltare şi transfer tehnologic către industria de apărare, de sisteme aeriene şi navale autonome care să asigure o autonomie strategică naţională
Actul normativ aprobă utilizarea instrumentelor de finanţare a cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării pentru realizarea dezvoltării următoarelor proiecte bazate pe tehnologii 'unmanned' şi transferul acestor tehnologii către industrie, pentru creşterea competitivităţii agenţilor economici din România:
'Capabilitate aeriană fără pilot uman la bord, din categoria MALE (Medium Altitude Long Endurance) şi scop dual de utilizare';
'Conversia unor elemente de muniţie clasică în sisteme aeriene autonome (Loitering munition)';
'Capabilitate maritimă multi-rol şi multi-vehicul fără pilot uman la bord'.
Tehnologiile ce vor fi dezvoltate au potenţial dual de utilizare, oferind soluţii şi oportunităţi pentru creşterea competitivităţii economice pe piaţa internaţională a produselor fabricate de operatorii economici din România.
Fondurile necesare pentru activităţile de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică vor fi alocate de către Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării prin instrumentele specifice Planului Naţional de cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2022-2027 - PNCDI IV.
Pentru pregătirea şi derularea proiectelor va fi cooptat Grupul Interinstituţional pentru Cercetare, Dezvoltare în domeniul Securităţii (GI-CDIS).

7. MEMORANDUM cu tema: Depăşirea limitei de deschideri lunare de credite bugetare la titlul 'Bunuri şi servicii' aprobate pentru luna noiembrie 2024 pentru Ministerul Finanţelor, în conformitate cu prevederile art. XXVII alin. (6) precum şi aprobarea efectuării de cheltuieli, conform prevederilor art. XXI alin.(1) lit. g) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
Memorandumul a fost aprobat.

8. MEMORANDUM cu tema: Stabilirea limitelor de credite bugetare şi credite de angajament pe luna decembrie 2024
Memorandumul a fost aprobat.

9. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea rezultatelor prioritizării proiectelor de investiţii publice semnificative ce urmează a fi utilizate în procesul de elaborare a proiectului legii bugetului de stat pe anul 2025
La propunerea Ministerului Finanţelor, Executivul a aprobat, prin memorandum, lista proiectelor de investiţii publice semnificative prioritizate, ce vor sta la baza elaborării proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2025. Aceste proiecte reflectă priorităţile Guvernului şi sunt selectate pe baza beneficiilor economice şi sociale ridicate.
Principiile prioritizării proiectelor de investiţii publice semnificative noi şi în continuare au fost următoarele:
oportunitatea proiectului în contextul strategiilor sau planurilor naţionale/regionale/locale/master-planuri/planuri de dezvoltare;
justificarea economică şi socială;
suportabilitatea şi sustenabilitatea financiară;
capacitatea de implementare/performanţă;
perioada rămasă până la finalizarea proiectelor aflate în continuare.
În cadrul procesului de prioritizare, ordonatorii principali de credite au evaluat proiectele de investiţii publice semnificative pe baza principiilor stabilite. În funcţie de punctajul acordat proiectelor de investiţii publice semnificative şi de justificarea acestuia, s-au analizat valoarea actualizată a proiectelor, restul de finanţat până la finalizare, stadiul fizic şi valoric al implementării fiecărui proiect, precum şi termenele de finalizare. Astfel, 8 ordonatori principali de credite au transmis informaţii cu privire la 235 de proiecte de investiţii publice semnificative, cu o valoare actualizată de 450 miliarde lei şi un rest de finanţat pentru finalizarea acestora de 330 miliarde lei. Dintre acestea, 62 sunt proiecte ale căror lucrări de execuţie sunt finalizate, iar 173 au fost incluse în lista finală (39 proiecte noi şi 134 proiecte în continuare, aflate în diferite stadii de implementare), repartizate astfel:
- Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii - 116 proiecte (ex: reabilitări/modernizări de drumuri, poduri, centuri rutiere, construcţia de autostrăzi, variante ocolitoare, extinderea drumurilor, modernizarea infrastructurii feroviare şi electrificarea liniilor de cale ferată, dezvoltarea canalelor navigabile, magistralelor de metrou, sistem integrat de securitate aeroportuară, etc.);
- Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - 12 proiecte (ex: reducerea eroziunii costiere, lucrări de reducere a riscului la inundaţii, amenajări hidrotehnice, amenajarea acumulărilor pe râuri, WATMAN- Sistem informaţional pentru managementul integrat al apelor, etc.);
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei - 29 proiecte (ex: construirea unui Spital orăşenesc la Sinaia, construirea de cămine studenţeşti, stadioane, centre sportive şi de recreere, patinoar, săli polivalente, bazin de înot, consolidarea şi restaurarea Cazinoului Constanţa, etc.);
- Ministerul Sănătăţii - 9 proiecte (ex: construirea şi dotarea unui Centru de oncologie şi cardiochirurgie la Spitalul Bagdasar-Arseni, a Centrului de arşi de la Spitalul Grigore Alexandrescu, a spitalelor regionale de urgenţă Craiova, Cluj, Iaşi, etc);
- Ministerul Justiţiei -2 proiecte;
- Ministerul Apărării Naţionale - 3 proiecte;
- Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării - 1 proiect;
- Ministerul Afacerilor Interne - 1 proiect.

10. MEMORANDUM cu tema: Aspectele tehnice şi organizatorice privind funcţionarea în sistem-pilot a procesului de analiză şi etichetare a cheltuielilor bugetare şi a cheltuielilor fiscale pe anul 2024
Memorandumul a fost aprobat.

11. MEMORANDUM cu tema: Depăşirea limitei de plăţi pentru luna noiembrie 2024 pentru Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
Memorandumul a fost aprobat.

12. MEMORANDUM cu tema: Suplimentarea limitei de credite de angajament aprobate Serviciului Român de Informaţii pentru luna noiembrie 2024, în conformitate cu prevederile art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2023, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi autorizarea încheierii de angajamente legale în luna decembrie în temeiul prevederilor art.XXII alin. (4) din O.U.G. nr. 107/2024, cu modificările şi completările ulterioare
Memorandumul a fost aprobat.

V. NOTE

1. NOTĂ privind transmiterea unei cereri către Consiliul Local al Oraşului Livada judeţul Satu Mare, în scopul adoptării de către acesta a unei hotărâri privind trecerea unui imobil din domeniul public al Oraşului Livada în domeniul public al statului, în vederea dării în administrarea Ministerului Afacerilor Interne prin Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Someş' al judeţului Satu Mare (UM0281), în vederea construirii unui sediu în care să funcţioneze subunitatea de pompieri din localitatea Livada
Guvernul a luat act de această notă.

VI. INFORMĂRI

1. INFORMARE săptămânală privind stadiul pregătirii şi organizării alegerilor pentru Preşedintele României, respectiv a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 - 18 noiembrie 2024
Guvernul a luat act de această informare.

2. INFORMARE privind modul de punere în aplicare a dispoziţiilor prevăzute la OUG 107/2024, la data de 19.11.2024
Până la data de 19.11.2024 un număr de 149.589 contribuabili au depus Notificarea privind intenţia de a beneficia de anularea unor obligaţii bugetare, sau Cererea de anulare a unor obligaţii bugetare, după caz, din care:
- 106.381 contribuabili persoane fizice
- 43.208 contribuabili persoane juridice.
Gradul de soluţionare al solicitărilor depuse de contribuabili, la data de 18.11.2024:
- în cazul persoanelor juridice, au fost soluţionate solicitările a 39.813 contribuabili, ceea ce reprezintă 92,14% din solicitări
- în cazul persoanelor fizice, au fost soluţionate solicitările a 60.569 contribuabili, ceea ce reprezinta doar 56,94% din solicitări.
Încasările cumulate la bugetul general consolidat rezultate din aplicarea OUG nr.107/2024 sunt în sumă de 10,55 miliarde lei, respectiv
- 4,36 miliarde lei din obligaţii fiscale restante la data de 31.08.2024 şi
- 6,19 miliarde lei din obligaţiile fiscale ulterioare date de 31.08.2024, a căror plată constituie condiţie pentru acordarea anulării.
Pentru luna noiembrie 2024, s-au estimat încasări la bugetul general consolidate, rezultate din aplicarea OUG 107/2024, de circa 4,2 miliarde lei, din care s-au realizat 3,7 miliarde lei, până la data de 18.11.2024.

VII. PUNCTE DE VEDERE

1. PUNCT DE VEDERE cu privire la 5 iniţiative legislative
Guvernul a aprobat punctele de vedere.

Biroul de presă al Guvernului

Afisari: 16