Centrala Hidroelectrică (CHE) Nehoiașu II ar putea fi pusă în funcțiune în anul 2029, după ce Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor (MMAP) a emis acordul de mediu pentru creșterea ponderii producției de energie electrică din surse regenerabile prin finalizarea lucrărilor și asigurarea monitorizării permanente a impactului asupra mediului la amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu, realizată în procent de 78%.

Potrivit actului administrativ emis, punerea în funcțiune a amenajării hidroenergetice Surduc-Siriu va contribui la creșterea cantității de energie produsă cu 152 GWh/an și la siguranța aprovizionării cu energie electrică a sistemului energetic național, în contextul în care România și-a asumat eliminarea etapizată a centralelor care funcționează pe bază de lignit și huilă, precum și la creșterea capacității de stocare a energiei electrice.

'Această investiție a fost declarată obiectiv de utilitate publică de interes național, prin Hotărârea Guvernului nr. 1087/02.10.2002 privind declararea utilității publice pentru lucrarea de interes național 'Amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu'. Proiectul include elemente care nu au fost finalizate (...) iar în perioada de timp în care au fost lăsate nefinalizate sau nu au putut fi executate, unele dintre aceste elemente au suferit degradări.', se precizează în acordul de mediu al MMAP.

Ministerul Mediului preconizează că CHE Nehoiașu II ar putea fi pusă în funcțiune din anul 2029, după realizarea investițiilor și lucrărilor rămase neterminate.

'După finalizarea lucrărilor de construcție, care sunt în derulare în prezent, în conformitate cu actele administrative deja emise, va urma punerea în funcțiune, cu condiția obținerii tuturor avizelor/autorizațiilor legale necesare. În ceea ce privește gradul de realizare a barajului/amenajării la acest moment și termenul estimat pentru punerea în funcțiune, facem următoarele precizări: Treapta Surduc-Nehoiașu se află în curs de execuție și este amplasată pe râul Bâsca Mare în județele Covasna și Buzău, realizând o cădere brută de 488 m. Puterea instalată a centralei Nehoiașu II este de 55 MW. Stadiul de realizare al principalelor obiecte este următorul: aducțiunea principală: lucrări construcții - 99%; Baraj Surduc - lucrări construcții - 78%; CHE Nehoiașu II - lucrări construcții - 85%. Termenul estimat pentru punerea în funcțiune a CHE Nehoiașu II este anul 2029', a transmis, pentru AGERPRES, MMAP.

În luna octombrie a anului trecut, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, s-a deplasat în comuna Gura Teghii din județul Buzău, unde a discutat cu localnicii pe tema continuării lucrărilor de construcție a hidrocentralei Surduc. Aceștia au afișat mesaje precum 'Barajul Surduc, pe hârtie energie, în realitate secetă și o mare prostie', 'Nu furați râul Bâsca Mare. El este al comunității. Uniți salvăm râul Bâsca Mare' sau 'Apă deturnată, viață anulată. Barajul Surduc, Valea Bâscii secetă'. Deputatul USR de Buzău Marius Alecsandru, prezent la acel moment în localitatea Gura Teghii, a precizat recent pe pagina sa de Facebook că nu hidroenergia salvează România, ci investițiile în sistemele de stocare.

'Insist de mai bine de un an de zile pe această idee, că nu hidroenergia salvează România, ci investițiile în sistemele de stocare, o variantă care are o implementare rapidă fiind stocarea în bancuri de baterii. Bulgaria a făcut asta, a fost mai abilă decât multe alte țări europene și acum stă cel mai bine la acest aspect, noi fiind nevoiți să vindem ieftin energie la prânz către ei și să cumpărăm seara la un pret de 8-10 ori mai mare. Aceste minihidrocentrale aflate în discuție pot fi destinate mai ales pentru rezolvarea dezechilibrelor din rețea, dar mă refer la cele care au acumulare, căci cele care nu au, cum este situația amenajării Surduc - Nehoiasu II, nu pot ajuta nici chiar la potabilizare. Din cauza debitelor de munte care sunt în continuă scădere ca medii anuale, din analizele pe care le-am făcut fiind o scădere de aproape 20% pe o perioadă de 5 ani, și producția pe hidro a țării nu este wow', a transmis deputatul Marius Alecsandru.

Acordul de mediu emis de MMAP prevede o serie de măsuri care fac trimitere la impactul asupra mediului înconjurător. În cuprinsul acestuia, specialiștii evidențiază necesitatea realizării unei monitorizări corespunzătoare a factorilor de mediu care are rolul de a urmări efectele lucrărilor propuse, prin proiect atât pe durata execuției, cât și în perioada post-implementare.

'Finalizarea obiectivului de investiții 'Amenajarea Hidroenergețică Surduc-Siriu' este necesară și oportună din perspectiva contribuției lui directe la realizarea obiectivelor naționale, regionale și locale în domeniul politicilor de energie și mediu, în acord cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Nerealizarea proiectului implică menținerea structurilor existente care, fără anumite intervenții, se vor degrada, cu implicații majore de natură socială și de mediu; dezafectarea obiectivelor construite până în prezent nu poate fi acceptată având în vedere impactul major pe care aceasta le-ar avea asupra factorilor de mediu pe o perioadă îndelungată', se mai arată în document.

Proiectul amenajării hidroenergetice Surduc-Siriu se desfășoară în județele Buzău, Covasna și Vrancea, pe râurile Buzău, Bâsca Mare, Bâsca Mică și Zăbala și a fost demarat în anul 1981. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Zafiu, editor: George Onea, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Foto: Florin Zafiu/AGERPRES