Contractul Climatic al Municipiului Buzău, parte a Misiunii M100, o inițiativă a Uniunii Europene prin care administrația locală se angajează să atingă neutralitatea climatică până în anul 2035, a fost anulat de instanță, în lipsa unui studiu de impact, se arată în motivarea hotărârii Tribunalului Buzău.

Municipiul Buzău și-a propus atragere unei finanțări în valoare de un miliard de euro, cu scopul de a încerca atingerea neutralității climatice în următorii 10 ani.

Cu ocazia dezbaterii publice organizată în luna septembrie a anului trecut, inițiativa a avut parte de opinii diferite din partea autorităților locale, cetățenilor și specialiștilor care fie au ridicat semne de întrebare cu privire la schimbările pe care le-ar putea aduce, fie au apreciat demersul. Ulterior, un contestatar a atacat proiectul în instanța de judecată care a anulat hotărârea Consiliului Local Municipal cu privire la aprobarea contactului de neutralitate climatică.

'Reclamanta a invocat următoarele: Contractul pentru Orașe Climatice ar fi trebuit dezvoltat și scris în colaborare cu cetățenii, iar forma lui transmisă Platformei Naționale pentru selecție să fi fost dezbătută înainte de depunere și selecție; CLM Buzău, reprezentantul cetățenilor, nu a fost implicat de Primăria Buzău, nu a fost nici măcar informat înainte de a se depune pentru selecție; din parcurgerea proiectului nu reiese clar și fără echivoc care vor fi aceste beneficii și care va fi aportul cetățenilor financiar; deși în referatul de aprobare al proiectului este menționat Acordul de la Paris, proiectul de hotărâre nu are menționat acest acord în temeiul legal și nu este menționată nicio altă legislație de la nivelul UE sau național care i-ar obliga la semnarea acestui contract; nu a fost prezentat un studiu de impact al aplicării acestui contract asupra municipiului, beneficii dar și constrângeri sau sacrificii posibile asupra orașului și implicit locuitorilor săi; sunt prezentate numai aspecte pozitive în perspectiva celor care au scris proiectul', se arată în decizia Tribunalului Buzău, transmisă AGERPRES de către contestatar.

Potrivit Haritinei Crăiță, persoana care a contestat proiectul, hotărârea a fost anulată de instanță, printre altele, din lipsă de transparență.

'A fost o dezbatere publică în urma căreia deși toți cetățenii doreau referendum și au avut propuneri, nu s-a ținut cont de ele și atunci am acționat în instanță pentru că voința cetățenilor nu trebuie lăsată deoparte. Faptul că procesul de transparență decizională a fost viciat în sensul că, deși au fost puncte de vedere, nu au fost răspunsuri. Instanța a reținut în motivare că la orice propunere de act normativ care poate influența strategia de dezvoltare a unui oraș, trebuie să existe un studiu de impact, economic, social, de mediu, ceea ce nu s-a întâmplat. Se spune clar că de voința cetățenilor trebuie să se țină cont, poate fi un studiu de caz. Acea hotărâre a fost anulată din lipsă de transparență, pe scurt', a precizat, pentru AGERPRES, Haritina Crăiță.

În sentință, Tribunalul Buzău reține faptul că proiectul ar fi trebuit să aibă la bază o evaluare preliminară care să țină cont de efectele socio-economice pe care le-ar presupune implementarea Contractul Climatic al Municipiului Buzău.

'Referitor la motivul de nelegalitate al hotărârii legat de lipsa studiului de impact în procedura de adoptare a hotărârii atacate, instanța reține următoarele: Legea nr.52/2003 prevede că anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoștința publicului și va cuprinde 'un studiu de impact și/sau de fezabilitate, după caz', ceea ce înseamnă că studiul de impact și/sau de fezabilitate nu poate fi echivalent cu consultarea cetățenilor ci că el reprezintă un element necesar pentru ca această consultare să fie considerată ca fiind una legală și efectivă. (...) Se reține că în cauză era necesară evaluarea preliminară a impactului, care presupune identificarea și analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative și bugetare pe care le produc proiectele și măsurile propuse. Or, această fundamentare a actului normativ nu s-a realizat în cauză', se precizează în motivarea instanței.

După ce a luat de cunoștință despre motivarea instanței, primarul municipiului Buzău a precizat că va contesta decizia la instanța superioară.

'Nu putem comenta deciziile Justiției, dar nu s-a mai întâmplat așa ceva, nicăieri în România și în Europa. În România sunt 12 orașe, sunt 112 orașe în total, iar motivarea a fost că nu avem un studiu de impact asupra drepturilor și libertăților cetățenilor, dacă se aplică M100. Nu a făcut nimeni așa ceva, o să ne apărăm, o să contestăm la Curtea de Apel', a declarat, pentru AGERPRES, primarul municipiului Buzău, Constantin Toma.

Contractul este parte a Misiunii M100, o inițiativă a Uniunii Europene de a sprijini cel puțin 100 de orașe europene pentru a atinge neutralitatea climatică. AGERPRES/(A - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Simona Aruştei)