Luna februarie din acest an poate fi una a contrastelor termice, cu temperaturi la fel de scăzute ca în prima lună a anului, însă aerul mai cald dinspre Oceanul Atlantic sau Marea Mediterană poate conduce și la episoade cu un regim termic primăvăratic, arată Administrația Națională de Meteorologie (ANM).

'Peste câteva zile vom intra în ultima lună calendaristică de iarnă. Deși durata zilelor, precum și media temperaturii aerului încep să înregistreze o ușoară creștere comparativ cu luna ianuarie, februarie păstrează multe din caracteristicile lunii anterioare, mai ales că pătrunderile maselor de aer rece dinspre nordul, nord-estul sau nord-vestul continentului european sunt frecvente, iar staționarea lor determină, de cele mai multe ori, ca temperaturile să fie la fel de scăzute ca în prima lună a anului și gerurile (temperaturi sub -10 grade) să fie la fel de aspre. Totuși, sunt și cazuri când circulația zonală (vest-est) este foarte intensă, iar advecțiile de aer mai cald dinspre Oceanul Atlantic sau Marea Mediterană conduc la intervale de timp cu un regim termic primăvăratic (valori mult mai ridicate decât mediile climatologice). În concluzie, putem afirma că luna februarie poate fi o lună a contrastelor termice și vom exemplifica în cele ce urmează câteva cazuri de vreme extremă', susțin meteorologii, în postarea publicată pe Facebook.

Prognoza de specialitate relevă faptul că, în acest an, luna februarie va debuta cu o răcire a vremii, pe fondul revenirii și extinderii unui mase de aer foarte rece dinspre Câmpia Rusă peste estul Europei, ce se va resimți mai pregnant în estul, sudul și centrul României, acolo unde până în jurul datei de 4 februarie vremea va fi deosebit de rece (temperaturi maxime negative), geroasă mai ales diminețile și nopțile (temperaturi minime în marea lor majoritate sub -10 grade). Cele mai coborâte valori se vor înregistra în Moldova și în depresiunile din estul Transilvaniei.

Ulterior, pe baza datelor existente, se va înregistra o reorientare a circulației atmosferice din sector vestic și ulterior sud-vestic, ceea ce înseamnă un aport de aer mai cald și implicit o creștere a temperaturilor spre valori apropiate de cele normale, sau chiar peste acestea mai ales în regiunile vestice ale țării.

'Chiar dacă estimările meteorologice mediate săptămânal (ale temperaturii aerului și ale cantităților de precipitații) ale modelului ECMWF, pentru restul lunii februarie 2026 (perioada 09-23), valabile pe site-ul Administrației Naționale de Meteorologie, arată în mare parte din țară valori ușor mai ridicate decât în mod obișnuit în cazul temperaturii aerului, respectiv valori ușor excedentare în privința cantităților de precipitații, trebuie să menționăm faptul că acest tip de estimări nu surprind eventualele intervale de scurtă durată cu fenomene extreme (răciri puternice și bruște, cantități mari de precipitații sau viscole, intervale cu vânt foarte puternic)', precizează sursa citată.

Conform tiparelor anterioare, luna februarie 2024 se află pe locul I ca fiind cea mai caldă lună din șirul de observații, cu o medie națională de +6 grade (abatere pozitivă de 6,3 grade față de media perioadei 1991-2020).

De altfel, după anul 2000, se observă o tendință pusă pe seama fenomenului încălzirii globale ca media acestei luni să fie ridicată (anii 2016, 2002, 2020, 2007 și 2014 se află și ei în top 10 cele mai calde luni februarie). 'În anul 2016, putem remarca ziua de 16 februarie când am avut o egalare a recordului absolut al temperaturii maxime (cea mai ridicată valoare din întreaga lună) și anume 26 grade, valoare înregistrată la stația meteorologică Pătârlagele (vechiul record datând din data de 27 februarie 1995 de la Medgidia)', notează ANM.

În contrast cu situația menționată, au existat și ani cu luni februarie foarte reci (2005 locul VIII, 2003 locul IV și 2012 locul II), cu accent pe luna februarie 2012, când media națională a fost de -6,7 grade (abatere negativă de -5,5 grade față de media perioadei 1991-2020), ce a avut aspecte de iarnă severă, cu intervale cu viscole și strat de zăpadă consistent, plus îndelungi perioade cu temperaturi deosebit de scăzute și ger. Astfel, stratul de zăpadă din data de 14 februarie 2012, la nivel național, a avut o grosime maximă de 72 de cm.

Specialiști ANM evidențiază faptul că, în ultimii ani, se remarcă lipsa sau o frecvență mai mică a producerii fenomenului de viscol sau a intervalelor cu ninsori, comparativ cu perioada anterioară anului 2000.

Totuși, anul trecut, în perioada 16 - 19 februarie, România s-a confruntat, ca urmare a prezenței unui front staționar rece, cu un episod continuu de ninsori în sudul țării (mai ales în zona Munteniei, unde stratul de zăpadă a crescut constant și a depășit local 30 de cm, ajungând până la 48 de cm la stația meteorologică București-Filaret), subliniază prognoza citată. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)