Peste 20 de asociații și grupuri de inițiativă civică solicită autorităților locale reglementarea grădinăritului comunitar, dar și sprijin pentru lansarea unor proiecte-pilot.

Astfel de petiții au fost transmise primăriilor și consiliilor locale din București, Cluj, Timișoara sau Sibiu. Inițiatorii propun identificarea a zece terenuri în fiecare localitate care să fie amenajate cu infrastructură minimă pentru a servi drept model de bune practici.

Conform studiilor, grădinăritul urban contribuie la coeziunea socială, reducerea stresului și îmbunătățirea sănătății mentale. În același timp, grădinile comunitare reprezintă o sursă de hrană sănătoasă, combat efectul de 'insulă de căldură' urbană, îmbunătățesc permeabilitatea solului și cresc biodiversitatea urbană. Totodată, astfel de spații devin 'laboratoare în aer liber' unde copiii pot învăța mai multe despre proveniența hranei.

'Studiile arată că grădinăritul urban reduce semnificativ nivelul de stres. Într-un mediu urban tot mai aglomerat, contactul direct cu pământul și natura oferă o formă de 'terapie prin grădinărit'. (...) Grădinile comunitare sunt catalizatori de cartier. Acestea combat izolarea socială (în special în rândul vârstnicilor) și oferă un spațiu de învățare pentru tineri, facilitând dialogul între generații și consolidarea sentimentului de apartenență la comunitate prin muncă voluntară și responsabilitate comună', se arată în petiție.

În București, reprezentanții Rețelei Naționale a Grădinilor Comunitare solicită elaborarea unei hotărâri pentru reglementarea utilizării unor porțiuni din domeniul public în vederea amenajării de grădini comunitare.

Se propune de asemenea identificarea a zece spații pentru proiecte-pilot, bugetate în anul 2026 cu o sumă totală de 500.000 lei. Banii sunt necesari pentru amenajarea terenurilor, dar și pentru organizarea unor evenimente educative destinate comunității. Vor fi popularizate informații legate de gestionarea deșeurilor, îngrijirea spațiilor verzi și practici sustenabile.

'În contextul în care România nu are încă un cadru legislativ dedicat agriculturii urbane, acest proiect-pilot oferă autorităților locale oportunitatea de a se alinia proactiv recomandărilor europene promovate prin Forumul European pentru Agricultură Urbană (EFUA), contribuind direct la obiectivele Uniunii Europene privind reziliența climatică, biodiversitatea urbană, economia circulară și consolidarea coeziunii sociale', se argumentează în petiție.

Printre semnatari se numără: Societatea Organizată Sustenabil, Grădina din Gura Siriului, Asociația pentru cetățenie culturală ARCA, Asociația Climato Sfera, Asociația Culturalis, Asociația Peisagiștilor din România - AsoP.

Crina Cranta, reprezentantă a Rețelei Grădinilor Comunitare, a declarat pentru AGERPRES că ideea organizării unei structuri la nivel național a venit în luna octombrie 2025, când a avut loc conferința 'Grădini comunitare, grădini pădure'. La eveniment au participat reprezentanți din Cracovia (oraș cu mai multe zeci de astfel de inițiative) care au reliefat faptul că grădinile comunitare reprezintă un liant socio-economic. Un exemplu cunoscut este Eden Project din Marea Britanie, o inițiativă de agricultură și educație ecologică dezvoltată la scară largă, care susține inclusiv integrarea categoriilor vulnerabile.

'Au multe beneficii pentru sănătate, pentru combaterea fenomenului de 'singurătate împreună', deoarece trăim în comunitate, dar nu ne cunoaștem vecinii. În alte țări există și avantaje economice, pentru că spații industriale vechi au fost convertite în ferme urbane', a spus Crina Cranta.

Grădinile comunitare nu sunt destinate doar cultivării plantelor decorative sau comestibile, ci și organizării unor evenimente sociale sau educative: cluburi pentru vârstnici, free-shop-uri, ateliere. Produsele pot fi valorificate în funcție de modul în care decide fiecare comunitate.

În București au fost amenajate peste 20 de astfel de spații, în baza unor inițiative private. Unele proiecte au fost lansate în perioada pandemiei, când oamenii au simțit nevoia să petreacă mai mult timp în aer liber.

Grădina comunitară din Parcul Tineretului, realizată împreună cu ALPAB, reprezintă 'primul model de succes' în ce privește colaborarea cu o instituție a statului. Aceasta a fost înființată anul trecut, fiind susținută cu fonduri alocate de Fundația Comunitară București.

'Grădinile comunitare reunesc interdisciplinar mai mulți actori din comunitate - universități, autorități, cetățeni, grupuri civice, oameni din domeniul culturii. Sunt un fel de creuzet al comunității, care elaborează diverse proiecte, inclusiv cu impact economic, precum fermele de microgreens (microplante - n.r.). (...) Facem asta de foarte mult timp, în mod voluntar, oamenii sunt interesați, avem rezultate bune și e nevoie de puțin mai multă susținere', a precizat Crina Cranta. AGERPRES / (AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Antonia Niță, editor online: Adrian Dădârlat)