Modernizarea căii de tramvai, achiziția de tramvaie și autobuze electrice noi, dar și construirea unui monorail sunt propunerile municipalității craiovene în noul Plan de Mobilitate Urbană Durabilă pentru zona metropolitană aprobat în ultima ședință ordinară din acest an de către Consiliul Local Craiova.

Potrivit noului PMUD al Craiovei, dezvoltarea zonelor rezidențiale de la periferia municipiului sau în proximitatea urbei s-a realizat fără o planificare riguroasă sau cu norme urbanistice coerente, ceea ce a condus la apariția principalelor fenomene negative care afectează calitatea vieții atât în zona metropolitană, cât și în cartierele nou construite de la periferie, precum congestie în trafic, poluare atmosferică, vizuală, fonică, calitate scăzută a infrastructurii.

''Soluțiile de mobilitate cuprinse în noul Plan de Mobilitate trebuie sa rezolve într-o manieră inovatoare și alternativă aceste probleme de mobilitate. În același timp, spațiul public este într-o continuă depreciere generată de ocuparea acestuia de către autoturisme: cea mai mare parte din ampriza unei străzi (a oricărei străzi cu excepția zonei pietonale din centrul istoric) este ocupată de spațiul destinat utilizării autoturismelor, fie în deplasare, fie pentru parcarea acestora, proiectele anterioare de modernizare a infrastructurii vizând strict măsuri de refacere a spațiilor carosabile și prea puțin orientate către amenajarea peisagistic-arhitecturală sau de regenerare integrată a spațiului public, cu accent pe infrastructurile atât de necesare desfășurării de activități sociale. Utilizarea autoturismului personal în mod intensiv pentru deplasările zilnice acționează împotriva calității mediului urban și afectează starea de bine a celorlalți locuitori'', se afirmă în documentul menționat.

Astfel, pentru soluționarea acestor probleme, PMUD propune măsuri și proiecte investiționale destinate mobilității alternative, mobilității active, ''ca soluție corectă pe termen lung pentru conectarea cartierelor, pentru asigurarea accesului către locurile de muncă, locurile de educație sau cele de agrement și petrecere a timpului liber''.

Conform documentului, modernizarea căii de tramvai (în cale proprie) pe tronsonul CLF - Termo Ișalnița, proiect esențial pentru creșterea siguranței circulației, îmbunătățirea vitezei comerciale, reducerea timpilor de parcurs și optimizarea exploatării rețelei de tramvai constituie un obiectiv strategic pentru întărirea transportului electric de mare capacitate, asigurând continuitatea rețelei și posibilitatea de operare în condiții eficiente și predictibile. De asemenea, achiziția de tramvaie moderne pentru transportul public și achiziția de autobuze electrice destinate transportului public, proiect ce susține decarbonizarea mobilității sunt prevăzute în noul PMUD. Aceste proiecte nu se regăseau în forma PMUD aprobată în 2023 și reprezintă intervenții importante pentru întărirea infrastructurii de transport electric, modernizarea flotei de vehicule și creșterea calității serviciilor publice de mobilitate oferite locuitorilor.

Noul PMUD prevede și construirea unui monorail, un mod de transport prin vehicule electrice suspendate, pentru pasageri sau marfă, care folosește o singură șină, între Gara Craiova și Aeroportul Internațional Craiova, pe o lungime de 6 km, cu 6 stații la intervale de 0,60 km-1,80 km, și anume: Stația 1 - Gara Craiova, Stația 2 - Complex Rovine, Stația 3 - Lăpuș Argeș, Stația 4 - Vidra, Stația 5 - Hanul Ancuței, Stația 6 - Aeroport. Durata parcurgerii acestui traseu ar fi de circa 10 minute, cu o viteză medie de 50 km/h și cu timpii în stații de 20 secunde. Valoarea estimată pentru o astfel de investiție este de 165 milioane euro, fără TVA.

''Sistemul monorail răspunde necesităților și constrângerilor urbane din ce în ce mai exigente, în raport cu dezvoltarea sustenabilă a metropolelor. La nivel mondial, 84% dintre sistemele de transport monorail aduc beneficii asupra transportului public, iar prin noile inovații, avantajele economice și timpii din ce în ce mai scurți de implementare, tendința este în creștere. (...) Spre deosebire de tramvai sau de autobuzele cu benzi dedicate, care necesită restructurarea infrastructurilor existente, acest sistem prezintă impact minim asupra cadrului construit existent. Totodată, ușurința de implementare a acestui sistem este dată și de condițiile optime de funcționare, având nevoie de raze mici de curbură (18 metri) și de pante de până la 12%, fiind ușor de introdus într-un cadru urban construit sau zone urbane cu declivitate de teren. Un alt beneficiu al sistemului suspendat este reprezentat de ușurința implementării, fără restricții importante de trafic. Totodată, sistemul suspendat fără intersecții și restricții de trafic, este complet automatizat și nu necesită conductor'', se mai spune în document. AGERPRES/(AS - redactor: Maria Mitrică, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)