Președinta Comitetului European al Regiunilor, Tüttő Kata, a participat luni, la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane din Miercurea-Ciuc, la conferința intitulată 'Reziliența apei în zonele montane în contextul impactului schimbărilor climatice', la care au luat parte cercetători, lideri locali, reprezentanți ai organizațiilor civice și tineri activiști pentru climă din țară și străinătate.

Conferința a fost organizată de Consiliul Județean Harghita, Asociația REPER21- coordonatorul național al Convenției Europene pentru Climă în România- și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane din Miercurea-Ciuc.

Într-o declarație de presă, președinta Comitetului European al Regiunilor, Tüttő Kata, a explicat că una dintre cele mai mari provocări la nivelul Comitetului Regiunilor este legată de reziliența apelor și a atras atenția că toate regiunile europene se confruntă cu această problemă.

Ea a spus că schimbările climatice afectează puternic atât zonele mediteraneene, cât și cele montane, unde capacitatea de reținere a apei scade, iar precipitațiile devin tot mai imprevizibile.

În contextul discuțiilor despre viitorul buget al Uniunii Europene după 2028, Tüttő Kata a ridicat problema resurselor necesare pentru proiectele legate de apă, biodiversitate și adaptare climatică și a subliniat că este important ca autoritățile locale să se implice în planificarea și gestionarea fondurilor, întrucât acestea sunt cele care implementează majoritatea politicilor europene.

Referindu-se la situația din zonele montane, Tüttő a spus că este în curs de elaborare un plan, însă procesul este unul complex și a punctat că autoritățile trebuie să investească atât în reducerea emisiilor de carbon, cât și în măsuri de adaptare.

'Vedem foarte bine că doar cu beton și cu asfalt nu putem rezolva problema acestor precipitații abundente. Și trebuie să găsim soluții mai apropiate de natură, care sună bine, doar că costă mult și necesită o investiție pe termen lung', a spus Tüttő Kata, potrivit traducerii oficiale.

Borboly Csaba, vicepreședintele Consiliului Județean Harghita, membru al Comitetului Regiunilor și organizator al conferinței, a subliniat importanța evenimentului, evidențiind rolul Comitetului Regiunilor în procesul legislativ european, unde 'regiunile trebuie să aibă o voce', și a accentuat relevanța temei rezilienței apei pentru comunitățile montane.

'Ținem o conferință legată de reziliența apei, care aici, în zona muntoasă, pentru noi este una de importanță majoră, pentru că se vede că avem semnale foarte puternice că trebuie să găsim soluții, atât pentru agricultură, cât și pentru natură', a spus Borboly Csaba.

El a afirmat că astfel de inițiative și evenimente sunt binevenite, deoarece deciziile trebuie pregătite pe baza discuțiilor din mediul științific.

Borboly a subliniat că, în România, acest lucru lipsește adesea, iar politicienii ajung deseori să ia hotărâri 'din mânecă', fără studii sau analize științifice.

Borboly s-a referit și la Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene, despre care s-au purtat discuții, punctând faptul că toate regiunile, județele, orașele și comunele din România, trebuie să aibă un punct de vedere 'care să fie și urmat de finanțări'.

La rândul său, directorul Institutului de Cercetare pentru Resurse Montane, dr. ing Szep Róbert, a avertizat că schimbările climatice afectează deja zonele montane, unde temperaturile cresc mai rapid decât în zonele extracarpatice.

Acesta a spus că aceste schimbări climatice vor duce, într-un timp relativ scurt, inclusiv la modificarea vegetației montane.

'Vegetația forestieră este din ce în ce mai puțin rezilientă, este suficient să ne uităm în jurul nostru și să vedem zeci, sute de hectare de pădure care se usucă în zonele montane, putem vedea dăunători care se înmulțesc din ce în ce mai accentuat an de an din cauza schimbărilor climatice și implicit deficitul apei în zonele acestea carpatice va reprezenta o problemă esențială', a arătat cercetătorul.

Acesta consideră că fără intervenții rapide, precum construirea de poldere sau refacerea meandrării Oltului, acolo unde este posibil, deficitul de apă se va agrava, afectând atât agricultura, cât și aprovizionarea cu apă potabilă din fântâni.

Szep Róbert a mai spus că este nevoie de renunțarea treptată la monocultura de molid, vulnerabilă la secetă, și revenirea la păduri de amestec, mai reziliente, așa cum existau în trecut.

'Din determinările noastre, aplicând cel mai negru scenariu climatic, prevedem că dacă nu spargem cumva tipul acesta de monocultură a molidului, pierderile vor fi semnificative, se vor duce la câteva milioane de hectare de molid, pierdere pe toți Carpații românești. Este o soluție aceasta, să venim cu niște specii autohtone reziliente, pentru că din păcate în perioada comunistă foarte multe păduri au fost transformate în monoculturi', a spus directorul Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane din Miercurea-Ciuc.

. Într-o intervenție online, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac, a apreciat inițiativa de a pune în discuție problema apei, subliniind că aceasta este o resursă vitală pentru viață, sănătate, economie și stabilitatea climatică, dar este una limitată.

Ea a avertizat că, până în 2030, cererea de apă ar putea depăși resursele disponibile cu 40%.

Ramona Chiriac a mai arătat că schimbările climatice reprezintă provocarea majoră a următoarelor decenii și a vorbit despre implicarea Uniunii Europene în această problematică.

Potrivit unui comunicat transmis recent de cabinetul vicepreședintelui CJ Harghita, Borboly Csaba, conferința de la Miercurea-Ciuc face parte din seria europeană de evenimente 'Shaping Tomorrow, together with the European Climate Pact', organizată împreună de Convenția Europeană pentru Climă și Comitetul Regiunilor, în cadrul #EURegionsWeek. AGERPRES/ (A, AS, redactor: Gina Ștefan, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Foto: Gina Ștefan/AGERPRES