Administrația Bazinală de Apă (ABA) Crișuri are în execuție un portofoliu de proiecte europene în valoare de peste 80 de milioane de euro, a informat luni, într-un comunicat, conducerea instituției.

'În contextul informațiilor recente privind capacitatea de absorbție a fondurilor europene din cadrul Apelor Române, Administrația Bazinală de Apă Crișuri demonstrează, prin activitatea sa, o capacitate solidă și constantă de implementare a unui portofoliu complex și ambițios de proiecte, în valoare totală de aproximativ 80 de milioane de euro. Avem în execuție, în prezent, 13 proiecte și investiții cu finanțare europeană, prin programe care acoperă o gamă largă de domenii - de la cercetare și cooperare transfrontalieră, la dezvoltare durabilă și reziliență climatică', se arată într-un comunicat al instituției.

Potrivit sursei, ABA Crișuri implementează un proiect finanțat prin programul Horizon Europe, două prin Interreg VI-A România-Ungaria, șapte prin PNRR și trei prin Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE).

Purtătorul de cuvânt al instituției, Anca Mihociu, a declarat luni, pentru AGERPRES, că prin programul Horizon Europe, A.B.A. Crișuri previne poluarea transfrontalieră cu PET-uri, amplasând trei capcane de PET-uri pe râurile Barcău, Crișul Repede și Crișul Negru.

'În colaborare cu partea ungară, realizăm două proiecte pentru managementul resurselor de apă și adaptarea la condițiile climatice actuale, buget, 600.000 euro, respectiv pentru determinarea potențialului de energie regenerabilă a apei subterane, buget, 353.500 euro. Prin PNRR, se modernizează patru sedii de exploatare ale A.B.A. Crișuri prin dotarea cu echipamente generatoare de energie regenerabilă și nepoluantă (3,9 milioane lei)', a precizat Anca Mihociu.

Printre cele mai relevante proiecte finanțate prin PNRR se numără reabilitarea barajului Leșu (206 milioane lei) și a acumulării nepermanente Sălard (37 milioane lei) - singurele investiții de acest tip din România care beneficiază în continuare de finanțare prin acest program. Aceste lucrări au o importanță strategică, contribuind la creșterea siguranței în exploatarea construcțiilor hidrotehnice și la protecția împotriva inundațiilor în bazinul hidrografic Crișuri.

În același timp, un alt proiect derulat prin PNRR, aflat aproape de finalizare, propune, în premieră, o utilizare inedită a digurilor de apărare: 192 de kilometri de piste pentru biciclete vor fi amenajați pe coronamentele acestora, care vor contribui semnificativ atât la îmbunătățirea infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor, cât și la dezvoltarea turismului verde și a conectivității ecologice la nivel regional. Bugetul este de aproape 93 milioane de lei.

Prin FSUE, ABA Crișuri realizează proiecte pentru diminuarea efectelor provocate de secetă în zona de câmpie, în valoare de 17,5 milioane de lei.

'Aceste proiecte demonstrează capacitatea noastră de a transforma fondurile europene în investiții concrete, care aduc beneficii reale mediului și comunităților locale. Proiecte precum reabilitarea barajului Leșu, acumularea Sălard sau infrastructura verde de pe diguri sunt exemple clare ale modului în care fondurile europene pot fi utilizate eficient și responsabil. Ele răspund celor mai stringente nevoi actuale - inundații, secetă, energie verde, poluare și cooperare transfrontalieră', a declarat directorul ABA Crișuri, Pasztor Sandor.

Având o echipă de 546 de angajați, instituția implementează proiectele prin 31 de specialiști, pe lângă atribuțiile lor curente.

'Profesionalismul și implicarea acestora asigură eficiența și calitatea execuției proiectelor, menținând A.B.A. Crișuri în topul celor mai performante administrații din cadrul Apelor Române. Prin implementarea acestor investiții, ABA Crișuri urmărește modernizarea infrastructurii hidrotehnice, îmbunătățirea managementului apelor și dezvoltarea durabilă a regiunii, în conformitate cu obiectivele Uniunii Europene privind adaptarea la schimbările climatice și gestionarea sustenabilă a resurselor naturale', a transmis conducerea ABA Crișuri. AGERPRES/(A, AS - redactor: Eugenia Pașca, editor: George Onea, editor online: Ada Vîlceanu)