Licitația pentru realizarea Registrului spațiilor verzi ar urma să fie lansată până la finele anului, a informat, marți, directorul executiv adjunct al Direcției de Mediu din Primăria Capitalei, Diana Panait.

Ea a menționat că au fost alocate sumele necesare în buget și se caută cea mai bună soluție din punct de vedere informatic pentru acest proiect.

'Lucrăm la proiectul pentru Registrul spațiilor verzi. Avem bugetul alocat. În mod sigur, până la sfârșitul anului, va pleca această licitație. Căutăm cea mai bună soluție din punct de vedere informatic, pentru că, altfel, doar să efectuăm o cartare și o numărare a arborilor, o contorizare ar fi o operațiune relativ ușoară. Dar, căutăm o soluție tehnică în așa fel încât să ne ajute și pe viitor, tocmai să identificăm spațiile care au fost defrișate abuziv, fără avizul nostru. (...) Lucrăm în acest moment la o bază de date urbane, o bază informatică. Va suprapune atât PUG, cât și Registrul spațiilor verzi, cât și alte planuri de urbanism. Ar trebui să fie o bază de date complexă', a precizat ea, în cadrul dezbaterii publice pe marginea proiectului USR care vizează majorarea amenzilor pentru tăieri ilegale de arbori.

Primăria Capitalei a mai lansat o licitație pentru crearea unui Registru al spațiilor verzi în luna martie, dar procedura a fost anulată ulterior.

În cadrul dezbaterii publice desfășurate la PMB, Gabriela Iordan, reprezentantă a Academiei de compost, a pledat pentru o elaborare 'urgentă' a Registrului spațiilor verzi.

'Avem nevoie de Registru verde urgent, pentru că dispar alveole stradale, mici spații dintre blocuri, deoarece există această dezvoltare urbană. Vă dau exemplu în Sectorul 4. Mergem pe teren. Vă arăt fotografii despre cum au dispărut niște spații verzi publice. (...) Dacă nu facem Registru verde urgent, care să fie la cele mai înalte standarde tehnologice, să putem să urmărim neregulile la secundă și să putem să facem sesizări la secundă, într-o platformă cât se poate de modernă, vorbim vorbe', a subliniat ea.

Gabriela Iordan a atras atenția și asupra importanței unui sol sănătos, prin menținerea pe teren a frunzelor căzute, dar și prin evitarea tasării pământului în proximitatea arborilor. Potrivit acesteia, există cazuri în care materialele de construcții folosite pe șantiere sunt depozitate pe sol, lângă copaci.

'La nivelul UE se vorbește din ce în ce mai mult de pierderea solului viu. Asta înseamnă că, dacă noi nu suntem atenți unde se duce rădăcina acelui arbore și ce se întâmplă cu solul, vorbim de pomană. În continuare, arestăm frunzele în saci de plastic și le aruncăm la gunoi sau facem orice altceva cu ele, în loc să le lăsăm acolo, să protejeze solul și să îl hrănească', a precizat ea.

Reprezentantul Grupului de Inițiativă Civică IOR Titan la dezbatere, Alexandru Ifrimenco, a pledat pentru adoptarea cât mai rapidă a proiectului de hotărâre în baza căruia amenzile pentru defrișări ilegale ar putea crește până la 3.000 - 5.000 de lei.

La rândul său, Crina Cranța, de la Asociația pentru Cetățenie Culturală, a susținut introducerea măsurilor de obligativitate a mentenanței în cazul puieților plantați. Ea a cerut, de asemenea, definirea noțiunii de pădure urbană.

Un alt participant la dezbatere, Marius Rădulescu, a criticat faptul că în proiect nu se face diferență între arborii din parcuri și cei aflați în proximitatea imediată a locuințelor și care pot să afecteze integritatea construcțiilor. AGERPRES/(A, AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Claudia Stănescu editor online: Anda Badea)