Aproximativ 78% din suprafața forestieră a județului Gorj ar putea fi introdusă într-o zonă de protecție strictă, autoritățile organizând o nouă întâlnire pentru a retransmite propunerea prin care doar 18% din acest total să fie inclus.

Potrivit președintelui Consiliului Județean (CJ) Gorj, Cosmin Popescu, suprafața forestieră a județului este de 220.000 de hectare, din care 196.000 sunt deja în arii protejate, iar autoritățile au propus undeva ca 17-18% să fie introdus în zone strict protejate.

El a afirmat, pentru AGERPRES, că discuțiile sunt purtate încă de anul trecut.

România, prin PNRR, și-a stabilit într-un jalon că va institui această zonă de protecție strictă în cuantum de 10% din suprafața teritoriului, însă aici nu intră doar păduri, intră și zona maritimă și Biosfera Delta Dunării, Cosmin Popescu punctând că țara noastră ar avea de unde să strângă suprafața de 10% care trebuie să fie introdusă în zona de protecție strictă.

'Discuția pleacă din luna noiembrie anul trecut, când au încercat să impună o formă de consultare publică și atunci am sesizat că au venit cu o propunere dintr-un total de 196.000 de hectare de pădure care deja sunt în arii protejate, fie că vorbim de Natura 2000, fie că vorbim de Defileul Jiului, Valea Cernei, toate parcurile naționale, ei veneau cu o propunere ca 78% din această suprafață să fie introdusă într-o zonă de protecție strictă, adică toată zona de munte să fie zonă de protecție strictă. Am făcut un memoriu către Ministerul Mediului și către Guvernul României și am avut o întâlnire la Cancelarie în decembrie, prin care s-a stabilit că trebuie luate toate aceste consultări cu obștile, cu proprietarii privați, cu Romsilva astfel încât să facem o delimitare clară ca obiective economice, gen Hidroelectrica, Uzina Mecanică (UM) Sadu, carierele private din Bumbești Jiu, din Defileul Jiului și intravilanul localităților, pentru că era inclus aproape tot intravilanul comunei Padeș, orașului Tismana, parte din Runcu, parte din Polovragi, era introdusă această zonă de protecție strictă. Am revenit și am făcut o primă întâlnire cu firma prestatoare la Runcu și am stabilit de comun acord ca pe zone, plecând de la Polovragi până la Padeș, să fie făcute consultări publice cu proprietarii. (...) Le-am propus în ședința de la Runcu ca din suprafața prinsă în zona de protecție strictă să fie de 36.000 de hectare, din care cred că Romsilva a propus undeva 7.700 de hectare care să nu le aducă atingere nici zonelor în care fac parte de exploatare, parte de amenajamente silvice și eu zic că este arhisuficient', a precizat, marți, Cosmin Popescu.

Luni a avut loc o nouă întâlnire la Târgu Jiu, cu toate entitățile implicate și afectate: reprezentanți ai UAT-urilor, proprietari de terenuri, reprezentanții obștilor, persoane fizice și reprezentanți ai Romsilva Gorj.

'Luni, 20 octombrie, la Târgu Jiu, am adus din nou la masa dialogului toate părțile implicate în procesul de stabilire a zonelor de protecție strictă, pentru a actualiza și retransmite propunerile comunităților din Gorj. În urma declarațiilor recente ale reprezentanților firmei contractante, potrivit cărora UAT-urile nu ar fi transmis propuneri privind stabilirea zonelor de protecție strictă, am considerat necesar să clarificăm public această situație. Întâlnirea a avut ca scop refacerea propunerilor, actualizarea lor acolo unde este cazul și retransmiterea acestora atât către Ministerul Mediului, cât și către firma contractantă responsabilă de stabilirea zonelor de protecție strictă. Administrațiile locale din Gorj au acționat transparent și responsabil, urmând să transmită, în următoarele zile, toate documentele și observațiile necesare. Este regretabil că aceste demersuri nu au fost luate în considerare până acum', a scris, marți, Cosmin Popescu pe Facebook.

El a menționat că propunerile care le-au fost transmise în urmă cu trei săptămâni sunt 'inacceptabile', pentru că foarte multe obiective ar trebui incluse în zona de protecție strictă, printre acestea numărându-se zonele intravilane din mai multe localități, dar și UM Sadu sau baza NATO din Rânca.

'Ne-am trezit acum trei săptămâni că ne-au trimis noile propuneri, propuneri care din nou sunt inacceptabile, pentru că a rămas mare parte din intravilanul localității Padeș în zona de protecție strictă, UM Sadu este în zonă de protecție strictă, parte din Hidroelectrica - zonă de protecție strictă, zona din Rânca cu acel centru de recuperare a militarilor NATO este o parte în zona de protecție strictă, deci au făcut iar un talmeș-balmeș. Le-am dat la fiecare primar și ieri (luni n.r.) am stabilit, în ședință, ca până vineri, împreună cu obștile, cu proprietarii privați, să stabilim conturul, dar contur în sensul de a identifica exact coordonatele topografice și rămânem cred că pe aceeași suprafață de 36.000 de hectare care să fie incluse în zona de protecție strictă. Am plecat de la principiul că nu suntem împotrivă, înțelegem, suntem pro, dar nu atât de mult, pentru că noi am văzut ce s-a întâmplat în anii 2000, când dintr-un birou s-a stabilit Natura 2000 și vedem ce pățim acum să luăm autorizații pentru construire de drumuri, că sunt comunale, că sunt sătești, că sunt județene', a adăugat, pentru AGERPRES, președintele CJ Gorj.

Cosmin Popescu a punctat că Ministerul Mediului trebuie să stabilească valoarea compensațiilor pentru proprietarii ale căror suprafețe vor intra în zona de protecție strictă.

'Au lăsat localități în care au stabilit o suprafață mai mică, dar stabilirea acelor zone de protecție strictă va face să nu ajung la zona în care pot să exploatez, că în zona de protecție strictă nu poți să mai intri cu utilaje. În zona de protecție strictă nu ai voie să faci pășunat, nu ai voie să exploatezi, n-ai voie nici măcar să culegi fructe de pădure. Avem aici o altă problemă, pentru că Ministerul Mediului trebuie să emită un act normativ în care să definească în mod clar ce înseamnă zonă de protecție strictă, oricum noi avem o legislație mult mai drastică decât legislația europeană. De asemenea, Ministerul Mediului trebuia să stabilească sau trebuie să stabilească valoarea compensațiilor pentru proprietarii ale căror suprafețe vor intra în zona de protecție strictă, nu o avem stabilită, pentru că proprietarii sunt de acord, dar trebuie stabilit care e valoarea uzufructului. (...) Mie mi-e teamă că vine decembrie, și sub sloganul 'pierdem bani din PNRR dacă nu ducem jalonul', dăm un act normativ, că e ordonanță de urgență sau hotărâre de Guvern, stabilim o o anexă cu zona protejată și rămânem iar blocați total. Mai facem o analiză a ceea ce am făcut și sub semnătura fiecărei UAT (...) să stabilească suprafețele, suprafețe care sunt identificate clar topografic și cel târziu luni să înaintăm ministerului și firmei ca și ultim răspuns pe baza consultărilor avute', a conchis acesta. AGERPRES/(A, AS - redactor: Oana Popescu, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)