Gorj: Aproximativ 78% din suprafața forestieră a județului ar putea fi introdusă într-o zonă de protecție strictă
Aproximativ 78% din suprafața forestieră a județului Gorj ar putea fi introdusă într-o zonă de protecție strictă, autoritățile organizând o nouă întâlnire pentru a retransmite propunerea prin care doar 18% din acest total să fie inclus.
Potrivit președintelui Consiliului Județean (CJ) Gorj, Cosmin Popescu, suprafața forestieră a județului este de 220.000 de hectare, din care 196.000 sunt deja în arii protejate, iar autoritățile au propus undeva ca 17-18% să fie introdus în zone strict protejate.
El a afirmat, pentru AGERPRES, că discuțiile sunt purtate încă de anul trecut.
România, prin PNRR, și-a stabilit într-un jalon că va institui această zonă de protecție strictă în cuantum de 10% din suprafața teritoriului, însă aici nu intră doar păduri, intră și zona maritimă și Biosfera Delta Dunării, Cosmin Popescu punctând că țara noastră ar avea de unde să strângă suprafața de 10% care trebuie să fie introdusă în zona de protecție strictă.
'Discuția pleacă din luna noiembrie anul trecut, când au încercat să impună o formă de consultare publică și atunci am sesizat că au venit cu o propunere dintr-un total de 196.000 de hectare de pădure care deja sunt în arii protejate, fie că vorbim de Natura 2000, fie că vorbim de Defileul Jiului, Valea Cernei, toate parcurile naționale, ei veneau cu o propunere ca 78% din această suprafață să fie introdusă într-o zonă de protecție strictă, adică toată zona de munte să fie zonă de protecție strictă. Am făcut un memoriu către Ministerul Mediului și către Guvernul României și am avut o întâlnire la Cancelarie în decembrie, prin care s-a stabilit că trebuie luate toate aceste consultări cu obștile, cu proprietarii privați, cu Romsilva astfel încât să facem o delimitare clară ca obiective economice, gen Hidroelectrica, Uzina Mecanică (UM) Sadu, carierele private din Bumbești Jiu, din Defileul Jiului și intravilanul localităților, pentru că era inclus aproape tot intravilanul comunei Padeș, orașului Tismana, parte din Runcu, parte din Polovragi, era introdusă această zonă de protecție strictă. Am revenit și am făcut o primă întâlnire cu firma prestatoare la Runcu și am stabilit de comun acord ca pe zone, plecând de la Polovragi până la Padeș, să fie făcute consultări publice cu proprietarii. (...) Le-am propus în ședința de la Runcu ca din suprafața prinsă în zona de protecție strictă să fie de 36.000 de hectare, din care cred că Romsilva a propus undeva 7.700 de hectare care să nu le aducă atingere nici zonelor în care fac parte de exploatare, parte de amenajamente silvice și eu zic că este arhisuficient', a precizat, marți, Cosmin Popescu.
Luni a avut loc o nouă întâlnire la Târgu Jiu, cu toate entitățile implicate și afectate: reprezentanți ai UAT-urilor, proprietari de terenuri, reprezentanții obștilor, persoane fizice și reprezentanți ai Romsilva Gorj.
'Luni, 20 octombrie, la Târgu Jiu, am adus din nou la masa dialogului toate părțile implicate în procesul de stabilire a zonelor de protecție strictă, pentru a actualiza și retransmite propunerile comunităților din Gorj. În urma declarațiilor recente ale reprezentanților firmei contractante, potrivit cărora UAT-urile nu ar fi transmis propuneri privind stabilirea zonelor de protecție strictă, am considerat necesar să clarificăm public această situație. Întâlnirea a avut ca scop refacerea propunerilor, actualizarea lor acolo unde este cazul și retransmiterea acestora atât către Ministerul Mediului, cât și către firma contractantă responsabilă de stabilirea zonelor de protecție strictă. Administrațiile locale din Gorj au acționat transparent și responsabil, urmând să transmită, în următoarele zile, toate documentele și observațiile necesare. Este regretabil că aceste demersuri nu au fost luate în considerare până acum', a scris, marți, Cosmin Popescu pe Facebook.
El a menționat că propunerile care le-au fost transmise în urmă cu trei săptămâni sunt 'inacceptabile', pentru că foarte multe obiective ar trebui incluse în zona de protecție strictă, printre acestea numărându-se zonele intravilane din mai multe localități, dar și UM Sadu sau baza NATO din Rânca.
'Ne-am trezit acum trei săptămâni că ne-au trimis noile propuneri, propuneri care din nou sunt inacceptabile, pentru că a rămas mare parte din intravilanul localității Padeș în zona de protecție strictă, UM Sadu este în zonă de protecție strictă, parte din Hidroelectrica - zonă de protecție strictă, zona din Rânca cu acel centru de recuperare a militarilor NATO este o parte în zona de protecție strictă, deci au făcut iar un talmeș-balmeș. Le-am dat la fiecare primar și ieri (luni n.r.) am stabilit, în ședință, ca până vineri, împreună cu obștile, cu proprietarii privați, să stabilim conturul, dar contur în sensul de a identifica exact coordonatele topografice și rămânem cred că pe aceeași suprafață de 36.000 de hectare care să fie incluse în zona de protecție strictă. Am plecat de la principiul că nu suntem împotrivă, înțelegem, suntem pro, dar nu atât de mult, pentru că noi am văzut ce s-a întâmplat în anii 2000, când dintr-un birou s-a stabilit Natura 2000 și vedem ce pățim acum să luăm autorizații pentru construire de drumuri, că sunt comunale, că sunt sătești, că sunt județene', a adăugat, pentru AGERPRES, președintele CJ Gorj.
Cosmin Popescu a punctat că Ministerul Mediului trebuie să stabilească valoarea compensațiilor pentru proprietarii ale căror suprafețe vor intra în zona de protecție strictă.
'Au lăsat localități în care au stabilit o suprafață mai mică, dar stabilirea acelor zone de protecție strictă va face să nu ajung la zona în care pot să exploatez, că în zona de protecție strictă nu poți să mai intri cu utilaje. În zona de protecție strictă nu ai voie să faci pășunat, nu ai voie să exploatezi, n-ai voie nici măcar să culegi fructe de pădure. Avem aici o altă problemă, pentru că Ministerul Mediului trebuie să emită un act normativ în care să definească în mod clar ce înseamnă zonă de protecție strictă, oricum noi avem o legislație mult mai drastică decât legislația europeană. De asemenea, Ministerul Mediului trebuia să stabilească sau trebuie să stabilească valoarea compensațiilor pentru proprietarii ale căror suprafețe vor intra în zona de protecție strictă, nu o avem stabilită, pentru că proprietarii sunt de acord, dar trebuie stabilit care e valoarea uzufructului. (...) Mie mi-e teamă că vine decembrie, și sub sloganul 'pierdem bani din PNRR dacă nu ducem jalonul', dăm un act normativ, că e ordonanță de urgență sau hotărâre de Guvern, stabilim o o anexă cu zona protejată și rămânem iar blocați total. Mai facem o analiză a ceea ce am făcut și sub semnătura fiecărei UAT (...) să stabilească suprafețele, suprafețe care sunt identificate clar topografic și cel târziu luni să înaintăm ministerului și firmei ca și ultim răspuns pe baza consultărilor avute', a conchis acesta. AGERPRES/(A, AS - redactor: Oana Popescu, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
De vineri, șoferii de mașini hibride nu mai pot utiliza gratuit parcările publice din București
Facilitatea privind utilizarea gratuită a parcajelor publice de utilitate generală va fi acordată, până la 31 decembrie 2027, exclusiv autovehiculelor electrice înmatriculate în București, iar posesorii de mașini hibride vor trebui să plătească începând de vineri. Decizia a fost luată la începutul lunii apri
Darău, despre falimentul Șantierului Naval Damen Mangalia: Discuțiile cu potențialii investitori - foarte avansate
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a declarat joi, la Constanța, referitor la situația Șantierului Naval Damen Mangalia, aflat în faliment, că discuțiile cu potențialii investitori sunt foarte avansate, însă situația rămâne una complexă. Darău a spus că potențialii investitori sunt serioși, cu intenții de a investi în R
Dâmbovița: Președintele CJ, Corneliu Ștefan, spune că 70% din bugetul instituției este pentru dezvoltare
Bugetul Consiliului Județean Dâmbovița a fost aprobat, în ședința de joi, iar președintele instituției, Corneliu Ștefan, spune că 70% din buget merge către dezvoltare și 30% pentru funcționare. ''Ca o concluzie, și anul acesta avem un buget pentru dezvoltarea județului Dâmbovița. 70% din sume se vor duce către dezvolt
Covasna: Președintele CJ, Tamas Sandor, afirmă că nu e normal ca județul să finanțeze paza unei structuri militare
Președintele Consiliului Județean (CJ) Covasna, Tamas Sandor, consideră că nu este normal ca autoritățile județene să fie obligate să finanțeze paza unor structuri militare. Acesta a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă, că plenul Consiliului Județean a aprobat ca 0,5% din bugetul pe acest an, din secțiunea de funcționare a i
Bistrița-Năsăud: Drumurile și sănătatea primesc cei mai mulți bani din bugetul propriu al Consiliului Județean
Modernizarea drumurilor județene și investițiile în sănătate vor fi finanțate cu peste 90% din bugetul propriu de dezvoltare al Consiliului Județean (CJ) Bistrița-Năsăud, a declarat, joi, președintele Radu Moldovan, în cadrul ședinței în care s-a aprobat bugetul general pentru anul în curs. ''Din bugetul propriu
Vaslui: Bugetul județului a fost aprobat în unanimitate de consilierii județeni
Consilierii județeni din Vaslui au aprobat, joi, în unanimitate, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean (CJ), proiectul bugetului general centralizat al județului. Conform hotărârii aprobate de consilierii județeni, veniturile totale prognozate pentru anul în curs sunt de peste 511 milioane de lei, sumă din
Satu Mare: Deputatul PNL Adrian Cozma depune plângere penală după alocarea fondurilor de la CJ
Deputatul Adrian Cozma, președinte al PNL Satu Mare, a anunțat joi, într-o conferință de presă, că va depune plângere penală și va ataca în contencios administrativ hotărârea Consiliului Județean (CJ) prin care sunt distribuiți bani către primării, acuzând abuzuri. ''Nu putem să nu avem o reacție față
Arad: Jumătate din bugetul județean va merge la investiții
Consilierii județeni din Arad au aprobat, joi, bugetul pe acest an, care este de aproximativ 500 de milioane de lei, iar jumătate din acești bani va merge către investiții, în timp ce 15% sunt alocați pentru chletuielile de personal. Bugetul este mai mic față de anul trecut, când a fost de 945 milioane de lei, dar președintele
Bihor: CJ contractează un împrumut de până la 38 de milioane de euro de la BEI pentru proiecte rutiere
Consilierii județeni bihoreni au aprobat, joi, în ședința ordinară, contractarea unei finanțări externe rambursabile de până la 38 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI), fondurile urmând să fie utilizate pentru cofinanțarea unor proiecte majore de infrastructură rutieră din județ. ''Este vorba
Galați: Investiții de peste 100 de milioane de euro în infrastructura de irigații din județ (GALERIE FOTO)
Investiții de peste 100 de milioane de euro sunt în derulare pentru modernizarea sistemului de irigații din județul Galați, în cadrul unor proiecte implementate de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), prin Programul Național de Reabilitare și Investiții în Infrastructura Principală de Irigații. Potrivit di
Ciprian Ciucu anunță că Primăria Capitalei vizează construirea unui spital nou
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, anunță că vizează construirea unui spital nou și că desfășoară discuții exploratorii în acest sens. Precizările au fost făcute, joi, în cadrul dezbaterilor privind proiectul de buget al Capitalei. Pentru capitolul sănătate vor fi alocați în acest an aproximativ 371 milioane lei, în con
Plimbări pe Dâmbovița, duminică, în seria de activități din cadrul proiectului 'Străzi deschise - București, Promenadă urbană'
Cel de-al doilea weekend al proiectului 'Străzi deschise - București, Promenadă urbană' aduce o serie de activități dedicate râului Dâmbovița, reunite sub tema 'Dâmbovița - râul care unește'. Potrivit unui comunicat ARCUB transmis joi, programul realizat cu sprijinul Nod Makerspace și al Asociației Ivan
Ciprian Ciucu spune că toate deciziile de comasare a unor instituții au fost atacate în instanță
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat joi că toate hotărârile privind comasarea unor instituții din subordinea Primăriei Municipiului București au fost contestate în instanță. Afirmația a fost făcută în cadrul dezbaterii pe proiectul de buget al Capitalei, unde edilul a reiterat că își dorește reducerea cheltuielilor de funcționare și creștere
Bugetul Capitalei ar putea fi adoptat marți; Ciucu pledează pentru o lege a finanțelor care să asigure predictibilitate
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, anunță că proiectul de buget al Municipiului București ar urma să fie dezbătut marți, într-o ședință de îndată a Consiliului General. El a menționat că este deja 'foarte târziu' și că e 'absurd' ca bugetul să fie aprobat în luna mai. 'Normal ar fi fost să &
Cluj: Conacul Dujardin din Coasta va fi reabilitat cu peste 10 milioane de lei din fonduri europene
Conacul Dujardin din localitatea Coasta urmează să fie reabilitat printr-un proiect în valoare de peste 10 milioane de lei din fonduri europene. 'Consiliul Județean Cluj a emis autorizația de construire necesară în vederea executării lucrărilor de restaurare și reabilitare a Conacului Dujardin, situat în satul Coasta din