Angajatorii români încearcă să acopere cu muncitori aduși din străinătate un deficit de forță de muncă de peste 600.000 de persoane, în condițiile în care la ora actuală peste 500.000 de oameni activi nu sunt în câmpul muncii, a declarat, miercuri, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), Romulus Badea.

Potrivit acestuia, cauzele care au dus la un deficit de forță de muncă în România sunt plecarea românilor din țară, aproape 6 milioane, la care se adaugă mai mult de 500.000 de persoane active nu se regăsesc în câmpul muncii și tinerii NEETs - din segmentul de vârstă 15-29 de ani - care nu apar în nicio formă de educație, formare profesională sau muncă.

'Aș vrea să vă reamintesc de ce discutăm despre recrutarea de muncitori străini. Sunt câteva statistici care explică multe. De exemplu, conform statisticii UE, diaspora românească este cea mai mare în cadrul UE. Deci, românii reprezintă cel mai mare număr de cetățeni europeni care trăiesc în celelalte state membre, în afara granițelor. Undeva la 3,1 milioane de oameni. Vreau să atrag atenția că aceștia sunt cei care sunt înregistrați, care apar în statisticile oficiale. În 2022, un fost conducător al Departamentului Românilor de Pretutindeni dădea exemplul Franței, unde sunt înregistrați 150.000 de oameni, cu aproximație, însă estimările erau că de fapt sunt vreo 500.000. Și, repet, numărul acesta este doar în lumea europeană. Dacă adăugăm alte țări preferate de români, cum ar fi Marea Britanie sau Statele Unite, este clar că numărul este mult mai mare. Estimările duc spre 5,6 milioane de români plecați din interiorul granițelor', a afirmat Badea, la conferința națională 'Muncitorii străini în România: realități și bune practici'.

El a atras atenția că nu toată populația rămasă în interiorul granițelor este disponibilă pentru muncă, la ora actuală fiind 500.000 de persoane active care nu se află în câmpul muncii.

'La populația activă rămasă în interiorul granițelor la care ne raportăm și pe care cu toții o dorim mai apar câteva elemente de corecție, că nu sunt toți disponibili. Discutăm la luna mai 2025 de un număr de 259.000 de șomeri înregistrați. În anul 2024 au primit indemnizații, ajutoare sociale un număr de aproximativ 249.000 de persoane. Iată cum sunt 500 de mii de oameni activi care nu sunt în câmpul muncii. Asta reduce evident opțiunea angajatorului, posibilitatea de a angaja de pe piața de forță de muncă locală. Dacă adăugăm și faptul că există un indicator Eurostat - NEET - pentru segmentul de vârstă 15-29 de ani, România conduce cu numărul de tineri care nu apar într-o formă de educație, formare profesională sau muncă - 19,4%. Astfel ne explicăm deficitul de forță de muncă înregistrat la Agenția de Ocupare a Forței de Muncă pentru anul 2024 - de peste 600.000. Totuși, un pic în scădere față de anul 2023, când deficitul de forță de muncă a depășit. Acesta este numărul pe care angajatorii români încearcă să-l acopere aducând forță de muncă din străinătate', a menționat Badea.

Președintele PIFM a subliniat că procesul de aducere de muncitori străini este unul complex, fiind multe părți implicate, multe provocări, atât din punct de vedere al procedurii de migrare, cât și din punct de vedere practic.

'Ce facem când avem străinii în cadrul firmei? Au ajuns. Cum ne descurcăm cu ei? (...) Vedeți, economia are mersul ei, ritmul ei. Legislația, de obicei, este reactivă. Apar momente în care prevederile legislative fie sunt depășite, fie fac mai mult rău decât să ajute, fără să aducă beneficii cuiva, inclusiv autorităților. Și atunci ne-am dorit să putem să semnalăm asta din situații, ne-am dorit să putem oferim soluții practice pentru legiuitor, în așa fel încât actele legislative să fie utile, fluide, flexibile, să ajute angajatorii români', a transmis Romulus Badea.

Creșterea accelerată a cererii de forță de muncă în sectoare precum producția, construcțiile și serviciile determină angajatorii să se bazeze tot mai mult pe muncitori extracomunitari, într-un context în care resursele locale sunt insuficiente. Conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, la finalul anului 2024 erau înregistrați peste 140.640 de angajați proveniți din afara Uniunii Europene care lucrează legal în România. Cei mai mulți dintre aceștia provin din Nepal, Sri Lanka, Turcia și India, iar domeniile în care activează cu preponderență sunt producția (29.141 de angajați), construcțiile (28.538), comerțul (20.008), HoReCa (18.844) și serviciile administrative și de suport (12.189).

Potrivit Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), această cifră reflectă doar o parte din nevoia reală a pieței, care este mult mai mare și rămâne departe de a fi acoperită. Cu toate acestea, pentru al doilea an consecutiv, plafonul anual pentru anul 2025 a fost menținut la 100.000 de avize. Mai mult de 60% dintre aceste avize vizează meserii din zone precum agricultura, construcțiile, curățenia sau manipularea mărfii, domenii în care angajatorii români întâmpină dificultăți majore în recrutarea locală.

În acest context, Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă a organizat, miercuri, prima sa conferință națională intitulată 'Muncitorii străini în România: realități și bune practici', un eveniment care a reunit, pentru prima dată, instituțiile relevante implicate în gestionarea și integrarea forței de muncă extracomunitare. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)