O persoană integrată este între 30% și 60% mai profitabilă pentru un angajator și pentru comunitate, a afirmat, miercuri, Mircea Mocanu, șef Misiune la biroul din România al Organizației Internaționale pentru Migrație, la o conferință de specialitate.

'Vorbeam mai devreme despre locul întâi pe care îl ocupă România ca țară de origine în Europa. Și având în vedere faptul că România este pe primul loc ca țară de origine, asta înseamnă că ceea ce iese trebuie să și intre, ca să menținem un grad de dezvoltare economică, un nivel de dezvoltare și să creștem eventual așa cum ne dorim. (...) La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 4% din populație este reprezentată de cetățeni străini. În România, suntem sub 1%, deci, trendul este clar crescător. Partea bună este că Romania este o țară primitoare. Cetățenii străini intervievați prin studiile Agenției ONU pentru Migrație spun că peste 82% dintre cetățenii străini din România se simt integrați, se simt acceptați și nu s-au simțit niciodată discriminați. Și credeți-mă că interviurile și procesul de analiză au durat un an de zile pe aproape 2.000 de oameni', a spus Mircea Mocanu.

Oficialul Organizației Internaționale pentru Migrație le-a transmis angajatorilor că imigranții doresc să urmeze cursuri de limba română, astfel încât să se integreze în societate cu ușurință, în condițiile în care un cetățean străin se adaptează natural într-o țară în 9 luni, dar perioada poate fi scurtată la 3-4 luni.

'Ce-și doresc (migranții -n. r.) și ce sfătuim este să-și îmbunătățească cursurile de limba română. La nivelul Agențiilor pentru Migrație în România cel puțin, pe lângă materialele de limba română și cursurile gratuite care sunt finanțate la nivelul programului FAMI, fie în București, fie în centrele din țară, fie online, să vă îndreptați atenția și spre a le oferi cursuri de limba română, spre a le oferi oportunități și consiliere, astfel încât oamenii să atingă un grad de integrare. De ce? Acesta ar fi motivul: o persoană integrată este între 30 și 60% mai profitabilă pentru un angajator și pentru comunitate. În primul an, un cetățean străin, neintegrat și fără a i se facilita accesul la servicii publice, fie că vorbim de sănătate, de educație, de ocupare, fiecărui cetățean străin îi ia undeva la 9 luni să se integreze, să înțeleagă unde se află. Printr-un program de integrare pe care îl puteți desfășura la nivelul companiei sau la nivelul centrului de integrare, această perioadă poate fi scurtată la 3-4 luni, cu avantaje directe asupra angajatorului și asupra angajatului', a explicat Mocanu.

El a subliniat că un program de integrare costă până la 5.000 de euro pe an, o parte din această sumă putând fi acoperită din fonduri europene, iar restul de autoritățile locale și centrale care furnizează astfel de servicii.

'Timpul Inspectoratului General de Imigrări, timpul Poliției de Frontieră, timpul și costurile din spatele Departamentului consular, de exemplu, al serviciilor de informații care verifică aceste persoane care vin în România costă și acești bani trebuie să se regăsească într-un fel sau altul și trebuie scoși în evidență la nivelul costurilor per ansamblu', a adăugat acesta.

Potrivit sursei citate, actele de discriminare se întâlnesc la cei care 'nu au cunoscut niciodată străini și care nu s-au intersectat niciodată cu străini'.

'Și dacă nu ajungem să-i cunoaștem, să știm cine sunt și să vedem care le sunt nevoile și de ce au plecat din țările lor de origine și au ajuns aici nu putem să vorbim despre integrarea lor. La fel, din întrebările și din chestionarele pe care le-am aplicat cetățenilor pe care îi consiliem și cu care ne întâlnim zilnic în procesul de integrare, foarte mulți dintre ei, majoritatea, își doresc să se facă înțeleși, își doresc să învețe limba română, își doresc să aibă acces la servicii de bază și să înțeleagă locul unde stau, unde își desfășoară activitatea', a susținut Mircea Mocanu.

În plus, el a atras atenția asupra faptului că nu toată lumea se integrează la fel.

'A vorbi despre migranți la singular, ca și cum ar fi dintr-o singură țară, este greșit. Și din dovezi vedem clar că unii se integrează, în funcție de țara de origine, diferit în România. Parte dintre cei care se integrează mai greu în România sau care învață mai greu limba română cu siguranță se pot integra și pot accesa sau învăța limba altei țări din Europa mai bine. Dar aici avem nivelul de nevoi în funcție de țară. Mai departe, vedem că 70% dintre ei își doresc să obțină cetățenia română - și aici mă întorc la ce am vorbit mai devreme, la faptul că suntem în Schengen, dar cu toate astea străinii nu pleacă. De ce nu pleacă? Pentru că, odată ce s-au angajat în câmpul muncii și odată ce se stabilesc pe teritoriul României și au acte legale, își doresc să rămână pentru a ajunge și să obțină cetățenia română, cetățenie care îi permite ulterior să se întoarcă în țara de origine sau să meargă mai departe, în funcție de ce aleg', a mai spus Mocanu.

Creșterea accelerată a cererii de forță de muncă în sectoare precum producția, construcțiile și serviciile determină angajatorii să se bazeze tot mai mult pe muncitori extracomunitari, într-un context în care resursele locale sunt insuficiente. Conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, la finalul anului 2024 erau înregistrați peste 140.640 de angajați din afara Uniunii Europene care lucrează legal în România. Cei mai mulți dintre aceștia provin din Nepal, Sri Lanka, Turcia și India, iar domeniile în care activează cu preponderență sunt producția (29.141 de angajați), construcțiile (28.538), comerțul (20.008), HoReCa (18.844) și serviciile administrative și de suport (12.189).

Potrivit Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), această cifră reflectă doar o parte din nevoia reală a pieței, care este mult mai mare și rămâne departe de a fi acoperită. Cu toate acestea, pentru al doilea an consecutiv, plafonul anual pentru anul 2025 a fost menținut la 100.000 de avize. Mai mult de 60% dintre aceste avize vizează meserii din zone precum agricultura, construcțiile, curățenia sau manipularea mărfii, domenii în care angajatorii români întâmpină dificultăți majore în recrutarea locală.

În acest context, Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă a organizat, miercuri, prima sa conferință națională intitulată 'Muncitorii străini în România: realități și bune practici', un eveniment care a reunit, pentru prima dată, instituțiile relevante implicate în gestionarea și integrarea forței de muncă extracomunitare. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)