Milcev (EY): Economia subterană a României reprezintă în jur de o optime din PIB, cu pondere în scădere de la an la an
Economia subterană a României este pe o tendință de scădere în ultimii ani, ajungând la 13,1% din PIB în 2023, de la 31,3% din PIB, în 2000, 19,5%, în 2013, sau 15,1% în 2019, potrivit datelor companiei de consultanță EY.
'De-a lungul ultimilor 25 de ani, despre dimensiunea economiei subterane a României au fost avansate, oficial și neoficial deopotrivă, estimări care au mers și spre 30-40% din PIB. Problema cu aceste cifre a fost, întotdeauna, sursa și calitatea informațiilor pe baza cărora să se obțină un rezultat cât mai apropiat de realitate, tocmai de aceea s-a vorbit mereu despre estimări. Cert este că, în acest moment, avansul tehnologic și o evoluție rapidă a legislației fiscale europene și românești au forțat economia neagră și gri să bată în retragere. Economia subterană a României reprezintă în jur de o optime din PIB, potrivit Studiului EY Global Estimări ale Economiei Subterane Globale și Politici de Abordare, dat recent publicității. Vestea bună este că ponderea acesteia în total este în scădere de la un an la altul, ca parte a unui trend de peste două decenii', a explicat Alex Milcev, Partener, liderul departamentului Asistență fiscală și juridică, EY România, într-un comunicat al companiei.
Potrivit acestuia, preocuparea la nivel global a factorilor decizionali pentru a găsi cele mai bune metode de combatere și diminuare a economiei subterane nu este nouă, dar în ultimii ani s-a intensificat, iar cauzele sunt multiple, de la sechele bugetare lăsate de criza financiară 2008-2009, până la costurile pandemiei și actuala nesiguranță geo-politică.
În cercetarea EY au fost analizate 131 de țări, pe o perioadă de 23 ani (2000-2023), dintre care 119 au avut progrese remarcabile în reducerea ponderii economiei subterane, mai ales în ultimii cinci ani, respectiv cu aproape 6,7% din PIB. Datele studiului arată că ponderea economiei subterane în total PIB global se cifrează la 11,8% în 2023 (sau 19,8%, dacă ne referim la media aritmetică a estimărilor pe țări individuale).
'În acest context, ponderea atribuită României nu arată deosebit, dar, ce-i drept, cu acest nivel, România rămâne în coada clasamentului UE', precizează sursa citată.
În accepțiunea Studiului EY, economia subterană (economia neobservată, neraportată sau economia neînregistrată) cuprinde diverse tipuri de activitate economică neraportată (PIB) a întreprinderilor înregistrate și neînregistrate și este responsabilă doar pentru o parte (adesea semnificativă, totuși) din totalul deficitului fiscal total.
Estimarea din studiul amintit, pentru România este de 13,1% din PIB, date pentru 2023, adică doar un procent mai mult față de cifra medie la nivel global.
'Sectorul economiei subterane naționale există și nu poate fi negat, dar partea interesantă este aceea a dimensiunii lui, determinată acum după niște criterii clare, luate în calcul pentru toate țările analizate. Astfel, Studiul EY Global indică faptul că în 2000 economia subterană din România era estimată la 31,3% din PIB, în 2013 la 19,5%, iar în 2019 ajunsese la 15,1%. Tendința de scădere pe termen lung este clară și viteza reducerii este natural mai rapidă comparativ cu alte țări dezvoltate (pentru că se pornește de la o bază mai precară)', se mai arată în comunicat.
În context, raportul EY include câteva recomandări-cheie pentru factorii de decizie politică în vederea reducerii economiei subterane. Prima dintre recomandări este consolidarea încrederii contribuabilului în administrația publică și în sistemul fiscal, consultanții arătând că gradul de conformare cu obligațiile fiscale crește, atunci când contribuabilii au încredere că impozitele lor sunt cheltuite cu înțelepciune și că fiecare își plătește partea în mod echitabil.
O altă recomandare se referă la formalizarea întreprinderilor informale, iar autoritățile ar trebui să facă mai ușor și mai avantajos pentru întreprinderi să se înregistreze și să funcționeze legal.
Valorificarea tehnologiei pentru creșterea gradului de conformare cu obligațiile fiscale și detectarea mai bună a non-conformării este o altă propunere EY la fel ca și utilizarea mai eficientă a informațiilor de la terți: verificări încrucișate ale datelor din sistemul financiar, informații din piața muncii, platforme și baze de date publice și private etc.
Totodată, este nevoie de coordonarea eforturilor între agențiile guvernamentale și chiar peste granițe.
'Direcția pentru România este cea bună și este momentul ca percepția în privința ponderii economiei subterane în Produsul Intern Brut Național să fie schimbată pe baza unui studiu care arată că, de fapt, realitatea din teren e mai bună decât imaginea subiectivă. Mai avem însă o bucată de drum de parcurs până la media UE și să ne reamintim că reducerea economiei subterane nu este doar o chestiune de aplicare a legilor de către autorități, ci și de asigurare a unei concurențe loiale și a unui mediu de afaceri sănătos', a susținut reprezentantul companiei de consultanță.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 392.995 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 51,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2024. Prezentă în România încă din anul 1992, compania furnizează, prin intermediul celor peste 1.000 de angajați din România și Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cristina Chiriac (CONAF): Fiscalitatea pe munca part-time, una dintre principalele probleme ale mediului de afaceri
Fiscalitatea pe munca part-time este una dintre principalele probleme ale mediului de afaceri și una dintre piedicile în reintegrarea în muncă a femeilor casnice, a declarat, joi, la Arad, președintele fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac. CONAF a organizat, la Arad, Forumul Na
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de joi
Bursa de Valori București (BVB) a închis în creștere pe aproape toți indicii ședința de tranzacționare de joi, iar valoarea schimburilor s-a cifrat la 47,86 milioane de lei (8,95 milioane de euro). Principalul indice al bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a apreciat cu 0,58%, până
Modificările fiscale din 2026 pot influența tranzacțiile de fuziuni și achiziții din România (studiu)
Modificările fiscale introduse în România în 2026, inclusiv cele referitoare la capitalurile proprii, împrumuturile acordate de acționari și transferurile de părți sociale, pot avea un impact direct asupra structurii și derulării tranzacțiilor de fuziuni și achiziții, potrivit unui studiu realizat de Forvis Mazars. 'În Rom&aci
Ionescu (ISF): România a făcut progrese economice,însă trebuie văzut dacă acestea s - au transformat în libertate reală de alegere,pentru cetățeni
PIB-ul pe locuitor al României, ajustat la puterea de cumpărare, a crescut de la aproximativ 44% din media Uniunii Europene în 2007, la circa 78% în 2025, însă, 37,8% dintre români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute, comparativ cu 29,2% la nivelul Uniunii Europene, iar 27,4% dintre aceștia se află în risc de sărăcie sau excluziun
Negrescu (PE): Digitalizarea statului român a eșuat, pentru că multe proiecte realizate nu au fost conectate între ele
Digitalizarea statului român a eșuat până acum și abordarea noastră a fost realmente greșită, pentru că s-au făcut multe proiecte pe care nu le-am conectat între ele, a declarat, joi, la Summitul pentru Guvernanță Digitală de la Palatul Cotroceni, Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European (PE). 'Astăzi, pledez pentru a adm
UPDATE/ Ilișanu (ANAR): Aproape de miezul nopții, am reușit să terminăm proiectul de HG privind Radarul balastierelor; tocmai s-a postat și pe site-ul ministerului
Proiectul de Hotărâre de Guvern privind Radarul balastierelor a fost lansat, joi, în consultare publică, însoțit de nota de fundamentare, după ce a fost refăcut de un grup de lucru, a declarat directorul general al Administrației Naționale Apele Române, Claudiu Ilișanu, într-o conferință de presă. Acesta a precizat că, după ce a f
Ministerul Mediului a convocat Comitetul pentru situații de urgență, în urma avertizărilor meteorologice și hidrologice
Comitetul ministerial pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a fost convocat joi în ședință extraordinară, ca urmare a avertizărilor meteorologice de Cod galben, Cod portocaliu și Cod roșu, precum și a avertizărilor hidrologice de Cod galben și Cod portocaliu, potrivit unui comunicat al instituției. 'D
Nazare: Prim-ministrul are cuvântul decisiv în deciziile importante, dar este foarte bine că există și un filtru la nivelul vicepremierului
Prim-ministrul are cuvântul decisiv asupra deciziilor importante ale Guvernului, însă existența unui filtru de avizare la nivelul vicepremierului este benefică, a declarat joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, întrebat despre noile atribuții primite de Marian Neacșu. 'Cred că e foarte important că, asupra deciziilor importante, să a
Zamfir: România are un potențial turistic uriaș care este insuficient dezvoltat
România are un potențial turistic uriaș care este insuficient dezvoltat și trebuie să avem cât mai mulți turiști străini care să vină și să vadă bogățiile pe care le are țara de arătat, a declarat, joi, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Zamfir, la ediția de toamnă a Târgului de Turism al României.
BNS: Românii au salarii medii brute mai mari decât bulgarii, dar câștigă mai puțin net
Salariul mediu brut anual din România l-a depășit pe cel din Bulgaria în 2025, însă venitul net încasat de un angajat român fără copii, remunerat la nivelul salariului mediu, a fost mai mic decât al unui salariat bulgar aflat în aceeași situație, în principal din cauza diferențelor de taxare, potrivit unei analize a Blocului Na
Nazare: Guvernul va discuta vineri situația pregătirii bugetului pentru 2027 și calendarul de adoptare
Guvernul va discuta vineri o evaluare a stadiului pregătirii bugetului pentru 2027, precum și un calendar de adoptare a acestuia, a declarat joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Suntem în etapa finală de pregătire a bugetului. Ordonatorii au introdus datele în platforma electronică. Vom prezenta în ședința de Guvern de vineri o ev
Comisia solicită României și altor opt state să își îndeplinească obligațiile privind taxele de trecere și vinietele
Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Estoniei și să trimită un aviz motivat Letoniei pentru netranspunerea integrală a revizuirii din 2022 a Directivei privind eurovinieta, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Românii sunt lideri în UE la călătoriile pe cale terestră și pe ultimul loc la călătoriile cu avionul
Rezidenții din Uniunea Europeană au efectuat anul trecut puțin peste 1,2 miliarde de călătorii, dintre care 81,4% au fost realizate pe cale terestră, 17,2% pe calea aerului și 1,4% pe căi navigabile, potrivit datelor publicate joi de Eurostat. Autoturismele au fost responsabile pentru cea mai mare parte a călătoriilor pe cale terestră, î
Badea (BNR): Inteligența artificială devine simultan un motor al creșterii economice și o posibilă sursă de risc sistemic
Inteligența artificială (AI) devine atât un motor al creșterii economice, cât și o posibilă sursă de risc sistemic, în condițiile în care evaluările bursiere ridicate, concentrarea capitalului într-un număr restrâns de companii și finanțarea prin îndatorare pot accentua vulnerabilitățile piețelor, a susținut prim-viceguvernat
ANSVSA: Unitatea Operațională Centrală va monitoriza stocurile și distribuția dozelor de vaccin împotriva variolei ovine și caprine
Unitatea Operațională Centrală (UOC) din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) va monitoriza stocurile și distribuția dozelor de vaccin împotriva variolei ovine și caprine, informează instituția, într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES. Aceasta este una dintre principal











