Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloș, a pledat la Bruxelles pentru o viitoare Politică de Coeziune puternică, care să rămână în continuare principala politică de investiții structurale pe termen lung a UE, în sprijinul unei dezvoltări armonioase și eliminării disparităților de dezvoltare, a anunțat vineri ministerul de resort.

Conform sursei citate, ministrul Investițiilor a prezentat, vineri, 28 martie, în cadrul Consiliului Afaceri Generale - format coeziune, organizat la Bruxelles, poziția comună a 16 state membre de susținere a importanței unei politici de coeziune puternice în bugetul UE post-2027.

'Am vorbit în fața Consiliului despre necesitatea unei viitoare politici de coeziune puternice pentru asigurarea creșterii economice, convergenței și competitivității. Este o abordare esențială în actualul context global și geopolitic, marcat de schimbări rapide și de viteza de reacție la potențiale crize. O politică de coeziune puternică este un motor cheie pentru convergență, reziliență și competitivitate, care sunt fundamental interconectate și se consolidează reciproc. Tocmai din acest motiv este nevoie ca în următorul exercițiu financiar multianual să fie alocat un buget solid, cel puțin la fel de generos în termeni reali ca și cel pentru actuala perioadă de programare, care să sprijine regiunile mai puțin dezvoltate și să permită realizarea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene', a subliniat Marcel Boloș, citat în comunicat.

Statele membre care susțin inițiativa prezentată Consiliului de către România sunt: Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Ungaria, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Portugalia, Slovenia și Slovacia.

Documentul comun al celor 16 țări europene cu privire la viitorul politicii de coeziune subliniază importanța continuării unui sprijin puternic și echilibrat pentru toate regiunile Uniunii, în vederea consolidării coeziunii economice, sociale și teritoriale, precizează sursa citată.

Cele 16 state membre au solicitat Comisiei Europene să propună un buget pentru politica de coeziune în cadrul viitorului Cadrului Financiar Multianual care să fie cel puțin egal, în termeni reali, cu cel alocat pentru perioada de programare 2021-2027, pentru a preveni reducerea drastică a alocărilor pentru regiunile sau statele membre mai puțin dezvoltate, precizează reprezentanții ministerului.

De asemenea, a fost subliniată importanța menținerii PIB-ului regional pe cap de locuitor ca principal criteriu de clasificare a regiunilor.

'Un alt punct esențial este păstrarea gestionării partajate a fondurilor de coeziune, pentru a permite regiunilor să implementeze investițiile necesare convergenței și competitivității, pe baza nevoilor și oportunităților specifice fiecărui teritoriu', se menționează în comunicat.

În cadrul Consiliului a fost discutat documentul președinției - 'O politică de coeziune mai dinamică și strategică: realizarea schimbării în perspectiva actuală și în cea viitoare'.

Astfel, oficialii statelor membre au dezbătut modul în care ar trebui realizate obiectivele politicii de coeziune prevăzute în Tratatul UE și despre cum ar trebui promovată guvernanța pe mai multe niveluri în noua arhitectură a politicilor UE.

Totodată, Consiliul a aprobat un set de concluzii privind coeziunea și politica de coeziune după 2027, care subliniază importanța coeziunii economice, sociale și teritoriale și rolul acesteia în abordarea provocărilor cu care se confruntă UE.

'Pentru cadrele financiare multianuale 2007-2013 și 2014-2020, România a primit de la Comisia Europeană aproape 88 miliarde de euro. Pentru actualul exercițiu financiar multianual, 2021-2027, România dispune de o alocare UE de aproximativ 31 miliarde de euro, programele prin care aceste fonduri vor fi atrase având un buget total de aproximativ 45 miliarde euro', mai arată documentul.

Potrivit sursei citate, proiectele finanțate în acest exercițiu financiar trebuie implementate până la sfârșitul anului 2029.

'Suma încasată de România din fondurile post-aderare alocate de Uniunea Europeană era de peste 101 miliarde euro la sfârșitul lunii februarie 2025', se mai precizează în document. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)