Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, a declarat, pentru AGERPRES, că estimează un buget mai mare decât cel de anul trecut, municipalitatea putând să-și acopere cheltuielile 'dacă Guvernul nu destabilizează economia țării'.

'Dacă Guvernul nu destabilizează economia țării, atunci Timișoara, cu dinamica ei, poate acoperi cheltuielile necesare, mai ales că sunt deja contractate și fonduri europene. Pentru mine este esențial să menținem o dezvoltare economică solidă a Timișoarei și pentru asta am o abordare proactivă pentru a accesa cât mai multe fonduri europene, mai ales că nu avem siguranța că Guvernul nu va intra și mai adânc în buzunarele primăriilor. Este grav când ni se iau și mai multe resurse peste noapte, pierdem 13 milioane de euro cu noua taxă 'pe hărnicie' pentru că avem proiecte majore de infrastructură, pe care le derulăm fără contribuția statului, avem un stadion în execuție fără vreo contribuție a statului. Așteptarea mea este că vom avea un buget mai mare față de anul trecut, dar din care avem minusul de 13 milioane de euro, dar și ambițiile noastre sunt mai mari și am parcurs pași în anii trecuți pentru aceste ambiții. Dacă în 2019, pentru fiecare leu investit cheltuiam 10 lei pentru funcționare, adică majoritatea banilor ajungea la cheltuieli curente, acum raportul este de 4 la 1, adică pentru fiecare leu investit doar 4 lei alocăm pentru funcționare. Am reușit să redirecționez banii orașului spre dezvoltare și investiții pe termen lung, care, la rândul lor, generează venituri suplimentare la buget', a detaliat Dominic Fritz.

El afirma, recent, că un amendament la Legea bugetului, votat de majoritatea parlamentară, 'pedepsește orașele performante prin taxa pe hărnicie', în condițiile în care municipalitatea pe care o conduce ar urma să lase alte 13 milioane de euro la bugetul de stat.

'Au inventat-o și pe asta: o taxă pe hărnicie. Iar Timișoara trebuie să lase încă 13 milioane de euro la bugetul de stat. În mod normal, 63% din impozitul pe venit din munca timișorenilor rămâne aici, la nivel local. Dar majoritatea PSD-PNL a votat un amendament la legea bugetului care pedepsește orașele performante. În caz că veniturile municipiului din cota pe impozitul pe venit sunt peste medie, pentru fiecare leu cu care suntem peste medie, va trebui să virăm 15% extra la bugetul de stat. Deși sună complicat, e simplu: media națională a cotei este preconizată să fie de 2.000 lei impozit pe venit per cap locuitor. La Timișoara, unde nu prea avem șomaj și salariile sunt mai bune, media e estimată la 3.700 lei, aproape dublu decât media națională', explica primarul.

Dominic Fritz subliniază că Timișoara se susține din ceea ce se produce în oraș și din munca depusă aici, aceste componente fiind sursele de bani atât pentru funcționare, cât și pentru investiții.

Legat de buget, primarul punctează că, din cauza schimbărilor neașteptate pe care Guvernul le poate face, încă nu știe exact pe ce venituri se poate baza, dar majoritatea cheltuielile sunt deja asumate.

'Avem deja multe contracte în derulare pentru investiții de anvergură, deci nu regândesc complet bugetul la începutul anului. Nu voi opri lucrările la noul stadion, la pasajul Solventul, nu voi renunța la construcții sau reparații în școli, la achiziția de noi mijloace de transport în comun, la regenerarea urbană a zonei Traian sau la reabilitarea termică a blocurilor. Toate contractele semnate merg mai departe, iar acestea reprezintă deja o bună parte din bugetul Timișoarei. La acestea se adaugă fondurile pentru spații verzi, investițiile în sport, unde chiar am decis că cresc bugetul cu 30% pentru clubul nostru sportiv SCM. Ambițiile noastre cresc odată cu dinamica economică a orașului, dar dacă dintr-o dată Guvernul oprește această dinamică prin măsuri care nu asigură predictibilitate este foarte grav. Reașezăm acum bugetul dar nu sunt dispus să fac compromisuri care să afecteze calitatea vieții timișorenilor. Dacă vor fi necesare tăieri bugetare, în primul rând vom reduce costurile de funcționare ale instituțiilor publice, în special cele legate de personal', explică Fritz.

Potrivit primarului, municipalitatea a încheiat anul precedent cu datorii contractate de 400 de milioane de lei, cea mai mare parte fiind destinată achitării unor restanțe pentru asigurarea încălzirii din iarna 2015-2016, dar și cu un credit de 36 milioane de euro de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cea mai importantă parte fiind alocată continuării unor proiecte de infrastructură mare.

Gradul de îndatorare a municipalității timișorene era, la final de 2024, de 5,46%.

În ședința de plen a Consiliului Local Timișoara de marți a fost aprobată contractarea unui nou credit de la BERD pentru două mari proiecte, care vizează regenerarea unuia dintre cele mai frumoase cartiere istorice ale Timișoarei (Piața Traian - Prințul Turcesc - Piața Romanilor), dar și retehnologizării rețelei de termoficare a orașului.

'Pentru regenerarea urbană a zonei Traian sunt 14 milioane de euro de la Uniunea Europeană, iar noi punem încă 20 de milioane de euro. Vom lansa în curând licitația pentru execuție, iar șantierul ar trebui să înceapă în vară sau cel târziu în toamnă, în funcție de contestații. Este doar una dintre lucrările majore care trebuie să înceapă anul acesta și care nu vor fi amânate sub nicio formă. Mă asigur în același timp că toate investițiile esențiale care generează bunăstare și atrag noi investiții private, precum pasajul și podul Solventul, podul Iuliu Maniu, pasajul din zona Polonă, stadionul sau regenerarea urbană a zonei Mocioni, sunt duse la capăt în ritm susținut. Acesta este rolul nostru ca administrație, să dezvoltăm orașul, iar pentru asta avem nevoie și de acorduri pentru finanțări rambursabile. Ne ajutăm de astfel de acorduri pentru a putea derula într-un ritm alert implementarea proiectelor. Legea stabilește o limită de îndatorare de 30% din veniturile proprii, iar Timișoara are un grad redus de îndatorare, estimat la 5,46% la finalul anului trecut', a arătat Dominic Fritz.

Bugetul municipiului Timișoara a fost de 2,5 miliarde de lei în anul 2024. AGERPRES/(AS - redactor: Otilia Halunga, editor: George Onea, editor online: Adrian Dãdârlat)