Primarul ales al municipiului Timişoara, Dominic Fritz, a declarat, marţi seara, în cadrul ceremoniei de reînvestire în funcţie, că va fi un primar mai bun decât în primul mandat şi a menţionat câteva dintre direcţiile pe care administraţia sa le va dezvolta în viitorul mandat pentru comunitate.

"Sunt foarte conştient că rezultatul alegerilor nu este o răsplată pentru primul meu mandat, ci este un nou avans de încredere pe care l-am primit pentru următorii patru ani şi voi munci în fiecare zi, să dovedesc că l-am meritat. Îmi iau un angajament faţă de cetăţeni şi comunitate, iau în serios jurământul pe care l-am depus şi sunt foarte conştient că rolul meu este în primul rând să fiu un arbitru de bună-credinţă faţă de toate nevoile existente în comunitate. (...) Voi fi un primar mai bun decât am fost în primul mandat, am învăţat şi eu multe şi vă asigur că în mine găsiţi un partener care întotdeauna va fi interesat să împingă în faţă Timişoara şi interesele ei, mai puţin importante fiind culorile politice", a afirmat Dominic Fritz.

Primarul reales a punctat că soarta Timişoarei depinde şi de cea a judeţului şi reciproc. El şi-a asumat sprijinul pentru preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Timiş, Alfred Simonis, la fel cum şi liderul administraţiei judeţene şi-a asumat sprijinul pentru nevoile Timişoarei.

"Avem nevoie de această colaborare nu doar pentru proiectele mari, această colaborare dă tactul pentru întreaga comunitate. Lipsa de colaborare nu este doar un blocaj instituţional, ci se reflectă asupra spiritului comunităţii", a punctat Fritz.

El a subliniat că în următorii ani ne pot aştepta şi crize, şi transformări globale, dar Timişoara trebuie să rămână un oraş dinamic.

Proiectele mari menţionate de Dominic Fritz pentru noul mandat sunt campusul dual, investiţii în educaţie, reabilitări de licee şi şcoli, pasajul şi podul Solventul, investiţii în sport, stadionul nou "Eroii Timişoarei", baze sportive, trei proiecte mari de regenerări: Piaţa Victoriei, Traian, Mocioni.

"Mai avem în plan construcţia unui nou spital municipal, un proiect pe care-l vom duce prin propriile resurse, dar şi 50 de milioane de euro de start din partea Guvernului. Ambiţia unui oraş nu se măsoară doar în beton, asfalt, cărămizi şi oţel, ci să nu confundăm administraţia cu oraşul. Forţa noastră e mai mare: mediul privat. Administraţia modernă trebuie să înveţe să pună toate pârghiile administrative în slujba oraşului, să ducem mai departe lupta pentru patrimoniul Timişoarei, asta ţine de demnitatea noastră ca o comunitate. Cred că trebui să cumpărăm, pentru oraş, anumite terenuri strategice, iar dreptul de preempţiune este ceva ce trebuie să exercităm cu mult mai mult curaj decât acum. Vă propun o abordare pentru ambiţia Timişoarei în următorii ani: autonomie strategică. Nu înseamnă să ne izolăm, să devenim o insulă în Banat, nu înseamnă să nu avem pretenţii de la Bucureşti pentru o susţinere proporţional cu cât dăm la stat, ci înseamnă să fim mai conştienţi decât suntem de propria noastră forţă, de a duce aceste energii într-o direcţie strategică, nu aleatorie", a arătat edilul.

În acest sens, Dominic Fritz a menţionat Aeroportul Internaţional Timişoara, administrat de Ministerul Transporturilor, dar pentru care ar trebui gândit dacă ar fi benefic să preia acţiunile acestui aeroport administraţia locală sau judeţeană.

"Să cumpărăm acţiunile private ale aeroportului de la Fondul Proprietatea. Ar fi un semn strategic pe care ni-l asumăm că soarta aeroportului este întrepătrunsă cu soarta noastră ca oraş. Privind structura economiei în Timişoara, avem un mix economic rezilient, am trecut prin crizele economice cu bine, producţie şi cercetare şi dezvoltare. Dacă reuşim să umplem spiritul inovator cu conţinut, cu proiecte concrete. La nivel de multinaţionale există un plafon peste care nu putem trece. Ambiţia strategică de a deveni un oraş de startups, de inovare, să găsim un cadru. Concurenţa noastră este întreaga regiune a Europei de Est, a Europei, nu Clujul", a precizat Dominic Fritz. AGERPRES/(A - autor: Otilia Halunga, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea)