Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că Lacul Sfânta Ana este în pericol din cauza înmulţirii unei specii de peşti invazivi care a dus la deteriorarea calităţii apei şi cere Ministerului Mediului să se implice în rezolvarea acestei probleme.

Borboly a menţionat că, de mai mulţi ani, instituţia pe care o conduce, în colaborare cu specialişti ai Universităţii Sapientia, ai composesoratului Lăzăreşti şi ai Asociaţiei Pro Sfânta Ana, a contribuit din fondurile proprii la realizarea unor studii pe baza cărora să se poată lua decizii care să ducă la îmbunătăţirea calităţii apei Lacului Sfânta Ana.

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Csomád-Bálványos, finanţată de Consiliul Judeţean Harghita, a realizat un raport despre situaţia apei lacului, relaţia dintre speciile invazive de peşti din lac şi calitatea apei lacului, cronologia iniţiativelor şi eforturilor consiliului judeţean, precum şi soluţiile pentru rezolvarea situaţiei.

Borboly Csaba a spus că, în ciuda numeroaselor demersuri, Ministerului Mediului nu a luat măsuri pentru rezolvarea problemei, motiv pentru care a solicitat implicarea acestuia în găsirea unor soluţiilor viabile pentru "salvarea lacului" şi semnarea unui acord de parteneriat cu instituţii şi organizaţii locale, astfel încât să fie trasate clar care sunt responsabilităţile fiecărei părţi.

La rândul său, directorul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Csomád Bálványos, Jánó Előd, a prezentat date din raportul menţionat, potrivit cărora calitatea apei Lacului Sf. Ana s-a deteriorat în ultimele două decenii iar prezenţa carasului argintiu, care s-a înmulţit în ultima perioadă, reprezintă principalul motiv.

Sursa citată a menţionat că, din punct de vedere legal, gestionarea problemei cade în responsabilitatea Ministerului Mediului, dar până în prezent nu s-a făcut niciun demers din partea acestei instituţii, existând riscul ca, dacă nu se vor lua măsuri, lacul să se transforme "într-o mlaştină".

Prezent la conferinţa de presă, directorul Asociaţiei Pro Sfânta Ana, Dósa Levente, a explicat că problemele legate de calitatea apei pornesc din anii '50, când a început turismul în masă pe malul lacului.

Acesta a punctat că problema majoră a fost lipsa infrastructurii şi modul de utilizare a teritoriului din jurul lacului, materiile organice umane facilitând înmulţirea unui anume tip de alge.

De asemenea, în ultimii ani s-a înmulţit excesiv carasul argintiu, o specie invazivă de peşti care a fost introdusă în lac, cel mai probabil de către pescari şi care a ajuns să consume zooplanctonul, care avea rolul de a filtra apa şi de a se hrăni cu alge.

"Algele, în esenţă, nu mai au un duşman natural şi lacul nu mai are capacitate de a se regenera de la an la an, de la deceniu la deceniu şi suntem într-un proces de degradare, de entrofizare (...). În momentul în care masa de alge nu se mai poate autosusţine, face colaps şi se transformă într-o apă putrezită", a spus Dósa Levente.

El a adăugat că lacul are nişte particularităţi care îl fac extrem de sensibil la schimbări: singura sursă de alimentare vine din precipitaţii şi evacuarea apei se face doar prin evapotranspiraţie.

Dósa Levente a mai menţionat că prin implicarea asociaţiei, specialiştii Universităţii Sapientia din Miercurea-Ciuc continuă să realizeze studii ştiinţifice aprofundate prin care este monitorizată calitatea apei sau mişcarea masei de peşte, pentru a avea o situaţie la zi, până în momentul în care instituţiile abilitate vor lua o decizie.

El a subliniat că Lacul Sfânta Ana este proprietatea statului şi este administrat de Apele Române iar asociaţia pe care o conduce nu are competenţe legale să intervină.

Pentru a proteja calitatea apei, în urmă cu şase ani s-a luat decizia ca scăldatul în Lacul Sfânta Ana să fie interzis, acest lucru fiind prevăzut în Planul de Management al rezervaţiei.

De asemenea, în 2020, în urma unor studii efectuate de cercetători ai Universităţii Sapientia, s-a adus în atenţia publică situaţia deteriorării calităţii apei, din cauza înmulţirii algelor şi a prezenţei masive a carasului argintiu. AGEPRES/ (A, AS, autor: Gina Ştefan, editor: Antonia Niţă, editor online: Adrian Dãdârlat)