Primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, a anunţat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că a semnat autorizaţia de construire necesară lucrărilor de restaurare a statuii ecvestre a lui Ştefan cel Mare din faţa Palatului Culturii.

Potrivit sursei citate, lucrările vor fi executate în cadrul unui proiect transfrontalier care a fost depus spre finanţare europeană prin programul InterregNEXT România - Republica Moldova.

"Nu trebuie neapărat să fii vizitator ca să vezi că statuia ecvestră a domnitorului Ştefan cel Mare din faţa Palatului Culturii necesită intervenţie. Soclul, construit pe la 1920 şi ceva, este compromis, calcarul a cedat. Proiectul tehnic a fost terminat, a fost emisă şi autorizaţia de construcţie, motiv pentru care va începe şi licitaţia. Valoarea lucrărilor este de 7 milioane de lei. Lucrările vizează nu doar consolidarea soclului, dar şi refacerea elementelor de bronz", a explicat primarul Mihai Chirica.

Acesta a afirmat că durata de implementarea a proiectului este de 24 de luni.

***
Potrivit scrierilor istoricului Sorin Iftimi, ideea înălţării unei statui care să reprezinte pe marele voievod Ştefan cel Mare a apărut octombrie 1856, când în capitala Moldovei se agitau spiritele pentru Unirea cu Ţara Românească. Ideea a fost reluată după 1871, în contextul discuţiilor despre celebrarea solemnă a naţiunii române la mormântul lui Ştefan cel Mare de la mănăstirea Putna. Abia în 1875 s-a constituit comisia care a deschis listele de subscripţie publică.

Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare, din bronz, a fost realizată la Paris, de sculptorul Emmanuel Frémiet, în 1881. Acesta era cel mai renumit în epocă pentru realizarea statuilor ecveste. Monumentul a fost inaugurat la 1883. Amplasarea a fost făcută în locul în care fuseseră cândva curţile domneşti, care au cunoscut o însemnată fază de construcţie şi în domnia lui Ştefan cel Mare.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Principala sursă privitoare la chipul lui Ştefan cel Mare a fost un portret al marelui domn, aflat în galeria de portrete de la Sf. Spiridon din Iaşi, acum la Muzeul de Istorie a Moldovei.

Soclul statuii este construit din piatră din munţii Jura, asemenea Operei Garnier din Paris. Machetele originale ale statuii şi basoreliefurilor laterale se păstrează în colecţiile Muzeului de Artă din Complexul Muzeal Naţional "Moldova". În soclul monumentului a fost zidit şi actul de fundaţie al statuii, un alt exemplar al documentului păstrându-se la Arhivele Naţionale Iaşi. AGERPRES / (A, AS - autor: Daniela Malache, editor: Marius Frăţilă, editor online: Andreea Lăzăroiu)