Consiliul Judeţean Bihor intenţionează prin programul său multianual, unic în ţară, să sprijine 30 de localităţi interesate să aibă reţele de gaz ce vor fi introduse până în anul 2030, a anunţat marţi vicepreşedintele CJ Mircea Mălan.

"Vrem să prezentăm un proiect prin care până în 2030 să se extindă reţelele de gaz în judeţul nostru, în toate comunele şi oraşele unde există posibilitate tehnică şi dorinţa administraţiei şi a cetăţenilor. În anul 2021 am început acest program multianual de sprijinire a comunelor şi oraşelor din Bihor care doresc să introducă sau să extindă reţelele de gaze naturale. În paralel s-au derulat mai multe programe cu finanţare europeană şi naţională astfel încât astăzi în judeţul Bihor există 24 de UAT-uri care au reţele de gaz, alte 24 sunt în etape diferite de implementare iar alte 30 ne propunem să aibă reţele de gaz până în anul 2030", a declarat Mircea Mălan în conferinţă de presă.

Reţeaua de distribuţie a gazelor este preconizată să se dezvolte pe structuri inelare între câteva localităţi învecinate, astfel încât să se evite posibilitatea de a rămâne unele localităţi fără gaz, în caz de avarie.

"Noi ne propunem să ducem conducta principală de gaz până în localitatea de reşedinţă a comunei şi reţeaua secundară să o realizăm în satul respectiv, după care în etape ulterioare, prin investiţii ale operatorului şi locale sau alte surse, să se realizeze extinderea acolo unde se cere, pornind de la oameni şi de la mediul de afaceri. (...) Ne interesează să dezvoltăm un concept care să contribuie la ridicarea nivelului de trai şi dezvoltarea economică a judeţului nostru", a precizat Mălan.

Consiliul Judeţean Bihor contribuie în acest program multianual cu un suport financiar concret de câte un milion de lei pentru toate localităţile - indiferent de culoarea politică - interesate să acceseze acest program, asigurând cofinanţarea alături de unitatea administrativ-teritorială şi de concesionarul care câştigă licitaţia pentru operare în localitatea respectivă.

CJ mai pune la dispoziţia localităţilor personal calificat pentru a participa ca experţi tehnici în cadrul procedurilor de achiziţie publică, pentru a verifica ofertele din punct de vedere tehnic şi ulterior, pe timpul execuţiei lucrărilor.

Mircea Mălan a menţionat etapele prin care o localitate poate intra în acest program. În primul rând, trebuie să anunţe forului judeţean intenţia, după care se semneze un acord de parteneriat în care se stabilesc drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi. În baza acestui parteneriat, se derulează apoi procedurile, inclusiv de achiziţie publică, a concesionarului serviciului de operare a reţelei.

"Operatorul participă şi acesta cu bani la realizarea investiţiei din comuna sau oraşul respectiv. Pe parcurs, îi ajutăm cu derularea procedurilor, cu oameni pregătiţi în acest domeniu, îi ajutăm şi cu bani, cu asistenţă juridică, cu intermedierea unor discuţii cu bănci şi primari care vor să acceseze credit pentru acest proiect.

Întrebat dacă mai există în ţară un asemenea program multianual, vicepreşedintele CJ a răspuns că nu mai există alt judeţ în România care să deruleze un proiect similar.

"Am căutat şi noi tocmai pentru că am fi vrut să ne folosim şi noi de eventuala lor experienţă, dar nu a fost cazul. Nu am mai găsit un judeţ care să aibă un program prin care Consiliul Judeţean să iniţieze şi să se implice în extinderea reţelelor de gaze", a declarat Mălan.

Invitat în conferinţa de presă, directorul general al firmei Distrigaz Vest, Mircea Lazăr, firma cu cele mai multe localităţi în concesiune, a declarat că această companie este deschisă în continuare pentru extinderea reţelelor de gaz din judeţ, având în prezent circa 500 de km de conducte, 18.000 de consumatori casnici şi 450 noncasnici. În următorii trei ani, lungimea reţelelor va ajunge la 1.000 de kilometri şi la peste 30.000 de consumatori.

Din anul 2020, conducerea firmei a avut întâlniri cu cel puţin 60 de uat-uri din judeţ (101 în total, n.r), întâlniri mediate de CJ, pentru a informa privind condiţiile de racordare.

Mircea Mălan a subliniat că proiectul se dezvoltă şi datorită cererii pentru racordare la gaz în judeţ, avantajele fiind evidente, a precizat preşedintele, atât în urma analizei, cât şi a contactului direct cu locuitorii beneficiari. Acestea se referă la confortul asigurat pentru încălzire, o mai mare siguranţă privind asigurarea energiei termice, cheltuielile mai reduse şi nu în ultimul rând, localităţile cu reţele de gaz devin mai atractive pentru investitori.

"Având în vedere că lemnul este din ce în ce mai greu de procurat, pentru încălzit şi că e nefiresc să ne tăiem pădurile ca să ne încălzim, când avem alte variante la îndemână, sunt convins că cea mai bună soluţie pe care o avem astăzi, nu teoretic şi nu în altă parte a globului, este reţeaua de gaze naturale," a punctat vicepreşedintele CJ. AGERPRES/(A - autor: Eugenia Paşca, editor: Antonia Niţă, editor online: Irina Giurgiu)