Aproximativ 2.200 de clădiri din Bucureşti sunt în pericol de colaps la cutremur, iar programul de consolidare "s-a mişcat" foarte greu, a declarat fondatorul Asociaţiei Re:Rise, Matei Sumbasacu.

"Avem în Bucureşti aproximativ 700 de clădiri cu risc seismic 1 şi 2. La acestea aş adăuga clădirile din categoriile de urgenţă 1, 2 şi 3, care sunt vreo 1.500, deci avem vreo 2.200 de clădiri despre care ştim că sunt în pericol de colaps la cutremur. (...) Experienţa ne-a demonstrat că, în ceea ce priveşte programul de consolidare, lucrurile s-au mişcat foarte greu, dar un şantier normal de consolidare durează vreo 24 de luni, aşadar cât de repede ar trebui să ne mişcăm (...) ca să fim multumiţi cu noi înşine? Eu zic că un ritm de consolidări de vreo 30 de şantiere închise pe an, asta înseamnă 60 de şantiere mereu deschise, pentru că durând doi ani, se suprapun (...) suntem departe de acel moment, dar ne apropiem", a spus Matei Sumbasacu, luni, la o conferinţă de presă.

El a atras atenţia că Bucureştiul ar arăta "semnificativ diferit", în urma unui cutremur precum cel din 1977 sau 1940.

"Dacă la cutremurul din 1977 am avut câteva sute de clădiri care fuseseră afectate în 1940, lăsate nereparate, neconsolidate, dintre care au căzut câteva zeci, acum avem câteva mii de clădiri care au fost afectate la cutremurul din 1977, dar şi la cutremurul din 1940 unele dintre ele şi dintre acestea va cădea probabil o proporţie semnificativă", a punctat Matei Sumbasacu.

La rândul său, dr. Dragoş Toma-Dănilă, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, a semnalat ca au fost şi perioade de 10 ani, 50 de ani câteodată, chiar mai mari, de pauze între cutremure puternice din Vrancea.

"Câteodată au fost replici înainte de cutremurele puternice, care ar fi putut să le anunţe, câteodată nu, cum este cazul celui din '40 şi pe urmă a celui din '77, care a venit doar la 37 de ani şi fără un cutremur mai mare înainte, deci hai să nu clădim o teorie, (...) să conştientizăm că un cutremur, până una alta, ar putea avea loc oricând, în 100 de ani aproape sigur o să mai fie cutremur major în Vrancea", a spus Dragoş Toma-Dănilă.

La rândul său, directorul executiv al Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Răzvan Munteanu, a declarat că instituţia lucrează la 147 de imobile. El a precizat că acestea sunt în diferite faze ale demersurilor de consolidare, unele în etapa de proiectare, iar altele în cea de execuţie.

"Avem o lege care ne obligă ca, până în anul 2025, să realizăm evaluarea vizuală rapidă la nivelul Municipiului Bucureşti. Printr-un proiect de hotărâre de Consiliu General am încercat să împărţim competenţele (...). Propunerea noastră a fost ca de zonele construite protejate să se ocupe Primăria Capitalei, celelalte zone să revină sectoarelor. Nu a trecut acest proiect de hotărâre, o să încercăm să îl redepunem, probabil în următoarea şedinţă (...) ne-am propus ca, odată cu aprobarea bugetului în martie, să intrăm şi să facem un proiect de evaluare vizuală rapidă. Am luat în calcul zona construită protejată patru, care acoperă zona din Piaţa Romană, Universitate şi Unirea", a afirmat Răzvan Munteanu.

El a adăugat că scopul evaluării vizuale rapide este de a clasifica imobilele în funcţie de vulnerabilitatea seismică. AGERPRES/(A - autor: Iulia Carciog, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)