Incineratorul de nămol de la Glina, dar şi lucrările de extindere şi modernizare a staţiei de epurare au fost finalizate, după aproximativ şase ani de la debutul acestui proiect.

Proiectul, în valoare totală de 650 de milioane de lei, a fost realizat cu finanţare europeană. Mare parte din această sumă a fost asigurată de Banca Mondială, iar cofinanţarea a fost acoperită de statul român şi de municipalitatea bucureşteană, printr-un credit de la Banca Europeană de Investiţii.

Apa provenită din canalizare va fi epurată mecanic şi biologic în proporţie de 100% şi nu va mai ajunge deloc în Dâmboviţa, în condiţiile în care, înainte de începerea acestui proiect, se epura doar o treime.

În cadrul incineratorului, nămolul rezultat din epurarea apelor uzate orăşeneşti este tratat termic, iar căldura obţinută este recuperată, pentru a fi folosită ulterior în procesul de uscare şi ardere. Cenuşa inertă rezultată reprezintă aproximativ 4% din nămolul iniţial şi va ajunge să fie utilizată în fabricile de ciment.

La realizarea proiectului a participat un consorţiu format din trei companii: FCC şi Aqulia (spaniole) şi Suez (franceză).

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că finalizarea investiţiei reprezintă "un moment important" pentru protejarea mediului din Bucureşti, dar şi din România.

Dacă investiţia nu era finalizată în acest an, exista riscul ca Bucureştiul să returneze banii europeni, a menţionat primarul.

Nicuşor Dan a susţinut că a preluat acest proiect, în urmă cu trei ani, la un stadiu de realizare de 40%, în condiţiile în care Primăria Capitalei avea conturile blocate.

El a mulţumit constructorilor că au continuat să lucreze, deşi o lungă perioadă de timp nu au fost plătiţi.

"Bucureştiul are o staţie de epurare care tratează toate apele reziduale din Capitală. Poate să trateze 12 metri cubi pe secundă, ceea ce înseamnă că, până în dezvoltarea viitoare a Bucureştiului - 2040, toată apa din canalizarea Bucureştiului va fi tratată. Până în momentul acesta, parţial, iar până acum zece ani, total, apa din canalizarea Bucureştiului se vărsa în Dâmboviţa, de acolo în Argeş, de acolo în Dunăre şi de acolo în Marea Neagră, poluând toate aceste ape", a explicat primarul general.

La rândul său, ambasadorul Franţei, Nicolas Warnery, a subliniat importanţa proiectului pentru mediul înconjurător şi pentru dezvoltarea economiei circulare.

"Ţin să insist asupra sprijinului pe care ambasada este gata să îl ofere pentru parteneriatele public-privat, în scopul dezvoltării infrastructurii", a transmis el.

Potrivit Anei Hernandez, reprezentantă a Ambasadei Spaniei, investiţia "evidenţiază relaţia economică excelentă" dintre România, Spania, Franţa şi Uniunea Europeană.

Ea a afirmat că staţia de epurare a apelor uzate îndeplineşte "cele mai înalte standarde de mediu" şi reprezintă un nou pas în direcţia unei economii verzi şi sustenabile.

Carlos Pallares, directorul firmei spaniole FCC, care a lucrat la staţia de epurare, a precizat că Bucureştiul dispune de instalaţii de epurare a apei şi incineratoare ale deşeurilor care îl plasează "pe un loc fruntaş în ceea ce priveşte respectul pentru mediu".

Benoit Samanos, directorul firmei Suez, care s-a ocupat de incinerator, a subliniat că o investiţie de o asemenea complexitate reprezintă o mândrie pentru echipele participante. Potrivit acestuia, proiectul este unul "avangardist", de care ar fi nevoie şi în multe alte capitale din Europa.

"Incineratorul utilizează, pentru funcţionarea sa, energie 100% regenerabilă, respectiv cea care provine din biomasă. Proiectul este un bun exemplu de urmat, pentru că, practic, transformă poluarea în resursă. Din punct de vedere economic, acest proiect s-a confruntat cu foarte multe dificultăţi. Nu le voi enumera pe toate, dar aş dori să menţionez că perioada pandemiei, războiul din Ucraina şi problemele de aprovizionare din întregul lanţ mondial au făcut ca acest proiect să aibă diverse sincope. În loc să vorbesc despre dificultăţi, aş dori să vorbesc despre responsabilitatea autorităţilor din România, care au reuşit să deblocheze instrumente cu care, astfel, să contracareze dificultăţile întâlnite. Guvernul României a dat ordonanţe care au permis ajustarea economică a proiectului, lucru salutar pentru cele trei companii. Mulţumesc autorităţilor române şi Primăriei Capitalei pentru eforturile depuse", a transmis Samanos.

Inginerul Gheorghe Boieru, reprezentant al firmei Romair, a declarat staţia de epurare şi incineratorul de nămol includ soluţii tehnice "de ultimă generaţie". Conform acestuia, staţia de epurare este "cea mai modernă" din Europa şi permite epurarea apelor uzate în proporţie de 98,6%. Incineratorul, cu ajutorul energiei proprii, neutralizează nămolul şi permite eliminarea acestuia în proporţie de 94%. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO